PNL a atacat la CCR legea privind detenția la domiciliu

Parlamentarii PNL au depus la Curtea Constituțională o sesizare privind legea care prevede detenția la domiciliu pentru cei cu pedepse de până la un an. În textul contestației, liberalii atrag atenția că legea, în forma în care a trecut prima dată de parlament, a fost declarată neconstituțională în integralitate, însă parlamentarii majorității nu au ținut cont de această sesizare.

Concret, legea a fost inițial declarat parțial neconstituțională ca urmare a unei sesizări a Înaltei Curți de Casație și Justiție, și ulterior neconstituțională în integralitate ca urmare a unei sesizări a președintelui Klaus Iohannis. Cei de la PSD-ALDE au reintrodus-o în circuitul legislativ după motivarea la prima decizie, iar legea a fost adoptată, cu modificări.

Ce spun liberalii în textul sesizării:

„La data de 4.07.2018, Curtea Constituțională a României a admis, în urma obiecției de neconstituționalitate a Înaltei Curți de Casației și Justiție, că dispozițiile articolului unic pct.2-5 și pct.10 din Legea privind modificarea și completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal sunt neconstituționale în raport cu criticile formulate, fiind pronunțată în acest sens Decizia nr.453/4 iulie 2018 și publicată în Monitorul Oficial nr.617 din 18 iulie 2018.

Cu privire la aceeași lege a formulat obiecție de neconstituționalitate și Președintele României, iar Curtea Constituțională a constatat, la data de 18 septembrie 2018, că legea este neconstituțională în ansamblul său pentru motivul extrinsec de neconstituționalitate referitor la încălcarea principiului bicameralismului în procesul de adoptare al legii.

În conformitate cu decizia nr.432/2018 a Curții Constituționale, paragraf 32, dacă o lege este constatată, în ansamblul său, ca neconstituțională, Parlamentul României are obligația de a înceta, de drept, procedura legislativă asupra legii neconstituționale.

Deși avea cunoștință de declararea ca neconstituțională, în ansamblul său, a Legii privind modificarea și completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal ( punctul B al comunicatului de presă din data de 18 septembrie al Curții Constituționale), Senatul României a procedat în data de 29 octombrie 2018 la reexaminarea legii neconstituționale, dovada continuării procedurii fiind existența aceluiași număr de înregistrare a acesteia în procesul legislativ (L.271/2017 la Senatul României și PL.x553/2017 la Camera Deputaților și înainte de declararea acesteia ca neconstituțională, cât și ulterior în procedura de reexaminare).

După adoptarea legii în Senatul României, procedura legislativă a continuat în Camera Deputaților, cameră decizională.

În camera decizională, procedura legislativă s-a desfășurat după publicarea deciziei CCR nr.561/2018 în Monitorul Oficial al României nr.922, din data de 1 noiembrie 2018, dată la care Parlamentul României trebuia să constate încetarea de drept a procedurii legislative cu privire la Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.

(…)

Ținând cont de faptul că forma adoptată de Camera Deputaţilor modifică substanţial obiectul de reglementare şi configuraţia legii adoptate în Camera de reflecţie, Curtea constată că au fost încălcate dispoziţiile art. 75 din Constituţie referitoare la principiul bicameralismului, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudenţa Curţii Constituţionale anterior amintită.” (paragraf 52 și paragraf 53)

Parlamentul României a ignorat starea de drept, astfel cum a fost descrisă de Curtea Constituțională mai sus, și a procedat la reexaminarea legii neconstituționale. Procedura constituțională, care trebuia aplicată, era încetarea de drept a procesului legislativ.

Pe cale de consecință, suntem în situația încălcării dispozițiilor art.147 alin.(4) din Constituția României, fapt pentru care vă rugăm să constatați că Legea privind modificarea și completarea Legii nr.254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este neconstituțională în ansamblul său.”

Ce prevede legea

Detenția la domiciliu se va aplica persoanelor condamnate la închisoare de până la un an, cu excepția persoanelor condamnate pentru fapte comise cu violență, dar şi persoanelor condamnate care mai au de executat 18 luni până la împlinirea fracției minime obligatorii pentru liberarea condiționată din pedeapsa inițială a închisorii mai mare de un an.

Legea oferă posibilitatea ca cei condamnați în aceste condiții și care nu au pedepse totale mai mari de 5 ani să poată executa pedeapsa acasă fără brățară eletronică.

Mai exact, potrivit proiectului, „judecătorul de supraveghere a privării de libertate poate dispune executarea detenției la domiciliu fără sistem electronic de supraveghere, în cazul în care persoana condamnată:

a) nu are rapoarte de abateri disciplinare;

b) are o pedeapsă care nu depășește 5 ani.”

Mai mult, și cei care execută la domiciliu detenția pot beneficia de liberare condiționată.

O altă prevedere controversată a legii este aceea potrivit căreia cei care scriu cărți în închisoare primesc o reducere de câte 20 de zile pentru fiecare lucrare: „În cazul elaborării de lucrări ştiinţifice publicate sau invenţii şi inovaţii brevetate, se consideră 20 de zile executate, pentru fiecare lucrare ştiinţifică sau invenţie şi inovaţie brevetate.”