Suedia: Extrema dreaptă anti-imigrație se îndreaptă spre un rezultat istoric la alegerile parlamentare din 9 septembrie

Extrema dreaptă anti-imigrație ar urma să realizeze un puternic avans la alegerile parlamentare din 9 septembrie, penalizând partidele tradiționale amenințate de un vot-sancțiune, scrie AFP.

Social-democrații ar urma să rămână primul partid din Suedia și, împreună cu celelalte două partide de stânga (foștii comuniști și ecologiștii), blocul „roșu-verde” ar urma să depășească, în voturi, Alianța de dreapta.

Dar Partidul muncitoresc social-democrat ar putea realiza cel mai prost scor din ultimul secol.

Social-democrații sunt creditați cu 23,8% din voturi, în fața Democraților din Suedia (SD, 20%) și a conservatorilor (Moderații, 17%), potrivit unui sondaj al institutului Skop publicat duminică. Alte sondaje arată că SD s-ar afla în poziția a treia.

Cu un total de 40,6%, stânga ar urma să devanseze dreapta cu patru puncte.

Ce s-a întâmplat însă ca, în acest regat care prețuiește egalitatea și consensul, un partid provenit dintr-o mișcare neonazistă să „impună agenda zile”?, s-a întrebat politologul Ulf Bjereld.

Suedia anului 2018 oferă în continuare imaginile sale clasice, cu cortegiul de cărucioare împinse de tineri tați, cu bicicliștii cu căști și cu pădurile de drapele „albastru și galben” la balcoane și în vitrinele magazinelor.

Doar afișele de campanie stau mărturie pentru schimbarea tonului în dezbaterea publică: „Nu chemării la rugăciune”, „Vorbiți suedeza pentru a deveni suedez, nu e evident?” ori „Să urăști sau să vorbești cu celălalt?”.

Indiferent de rezultat, negocieri intense vor fi necesare pentru nașterea unei coaliții de guvernare, care va fi cel mai probabil minoritară.

Democrații, cotați cu circa 20% din voturi, atrag voturi de la alegătorii conservatori dar și de la social-democrații afiliați puternicei confederații sindicale LO.

Salariații modești, dar și pensionarii îi reproșează actualului premier Stefan Löfven că le-a ipotecat bunăstarea deschizând granițele pentru solicitanții de azil percepuți acum drept o „amenințare economică și culturală”, arată sociologul Jens Rydgren.

Țară cu 10 milioane de locuitori, Suedia a primit 400.000 de migranți din 2012, inițial sub guvernul de centru-dreapta condus de Fredrik Reinfeldt, și apoi sub guvernarea de centru-stânga a lui Stefan Löfven.

Departe de marile orașe, din ce în ce mai mulți locuitori sunt seduși de discursul naționalist al Democraților, care pledează pentru ieșirea din Uniunea Europeană, un „Svexit”.

Până la o treime din membrii confederației LO este tentată de un vot pentru extrema dreaptă.

Bilanțul actualului guvern este mixt: dacă șomajul este la minimul ultimilor 10 ani, inflația e sub control și finanțele publice sunt pe verde, sistemul de sănătate dă semne de gripare, inegalitățile sociale se adâncesc iar segregația crește în periferii, unde reglările de conturi între bande s-au soldat cu 40 de morți anul trecut.

Postul de premier ar urma să fie disputat între Stefan Löfven și liderul conservator Ulf Kristersson.