Science Report: Cum va arăta coliziunea dintre Calea Lactee și galaxia Andromeda ● Gripa aviară a ajuns probabil în Antarctica și poate avea efecte catastrofale ● Când au început oamenii să folosească pigmenții organici?
Cum va arăta coliziunea dintre Calea Lactee și galaxia Andromeda ● Gripa aviară a ajuns probabil în Antarctica și poate avea efecte catastrofale ● Când au început oamenii să folosească pigmenții organici?
Cum va arăta coliziunea dintre Calea Lactee și galaxia Andromeda
E un fapt cunoscut acela că galaxia Andromeda va intra în coliziune cu propria noastră galaxie, Calea Lactee. Dar, chiar dacă Andromeda se îndreaptă spre noi cu vreo 300 de kilometri pe secundă, tot îi va lua circa patru miliarde de ani ca să ajungă aici. Acum, având în vedere că ați scăpat de teama asta, rămâne întrebarea legată de modul în care va arăta o astfel de coliziune.
În ciuda a numeroase ipoteze, nu avem o imagine clară legată de un astfel de fenomen. Sau, cel puțin, nu aveam una până ce observatorul spațial Gemini South din Chile să surprindă imaginea unei ciudate galaxii aflate la circa 90 de milioane de ani lumină față de noi, constelație botezată NGC7727.
Se pare că NGC7727 este produsul unei coliziuni între două galaxii spirale, proces care a început acum mai bine de un miliard de ani. Iar asta, în opinia specialiștilor, oferă o imagine destul de elocventă despre ceea ce se va întâmpla atunci când Andromeda și Calea Lactee se vor ciocni.
Din datele pe care le-a oferit observatorul Gemini South, știm că în interiorul haosului creat de ciocnirea celor două galaxii se află două găuri negre supermasive, fiecare reprezentând centrul galaxiei originale. Una dintre acestea are o masă echivalentă cu 154 de milioane de mase solare și deține recordul pentru cea mai apropiată gaură neagră supermasivă față de Terra.
Cea de a doua are o masă de doar 6,3 milioane de ori mai mare decât a Soarelui, iar cele două, împreună, dețin recordul pentru cea mai apropiată pereche de găuri negre de acest tip. Doar 1.600 de ani lumină le mai separă. De altfel, se estimează că în numai 250 de milioane de ani, cele două vor fuziona, generând o gaură neagră de dimensiuni colosale.
Un alt efect al formării NGC7727 îl reprezintă apariția unor roiuri stelare tinere (zonă spațială definită prin existența unui număr mai mare de stele decât în mod obișnuit). Până acum au fost identificate 23 de astfel de roiuri stelare.
În principiu, susțin specialiștii, cam asta se va întâmpla și cu Andromeda și Calea Lactee. Ca un amănunt, Andromeda este deja produsul ciocnirii a două galaxii. Dat fiind faptul că distanța dintre stelele celor două galaxii este una uriașă, riscul coliziunii dintre ele este unul foarte redus. În schimb, sub efectul forțelor gravitaționale implicate în procesul coliziunii, este foarte probabil ca Soarele nostru să fie aruncat într-o altă parte a galaxiei.
Nici de data asta nu trebuie să vă faceți griji. Odată pentru că Soarele se va deplasa acolo odată cu tot sistemul solar, fără a exista pericolul să fie distrus. Apoi, pentru că viața terestră oricum nu va mai exista de mult la vremea respectivă, asta chiar sub acțiunea propriei noastre stele.
Gripa aviară a ajuns probabil în Antarctica și poate avea efecte catastrofale
O formă letală a virusului gripei aviare, H5N1, tocmai a fost depistat în proximitatea Antarcticii, iar specialiștii sunt îngrijorați de perspectiva proliferării lui în coloniile animale de pe continentul sudic. Și asta pentru că, din anul 2020, de când a apărut în Europa, Asia și Africa, și până în prezent, gripa aviară a ucis deja zeci de milioane de păsări sălbatice în toată lumea. Practic, rata mortalității în rândul animalelor infectate este de aproape 100%.
Biologii sunt alarmați de faptul că efectele gripei în Antarctica ar putea fi catastrofale și ar afecta nu doar păsările de acolo, ci și coloniile de foci sau de balene. Practic, dat fiind faptul că unele specii se găsesc doar în Antarctica, și că numărul indivizilor nu depășește câteva sute sau mii de exemplare, am putea asista într-un timp record chiar și la dispariția completă a unor specii endemice.
Apoi, există riscul ca, odată ajuns pe continentul antarctic, virusul să fie purtat în premieră în Australia și Noua Zeelandă, acolo unde va genera un nou val de decese în rândul păsărilor locale.
Deocamdată, virusul a fost identificat pe două insule din proximitatea Antarcticii, Bird Island și South Georgia, acolo unde au fost descoperite deja 30 de păsări moarte și mai multe exemplare bolnave. În opinia specialiștilor, există riscul ca virusul să fi ajuns deja pe platforma continentală antarctică. Iar asta, așa cum subliniam deja, poate echivala cu un dezastru ecologic, mai ales că animalele din Antarctica nu au fost expuse niciodată unui virus atât de virulent.
Când au început oamenii să folosească pigmenții organici?
Cele mai vechi dovezi ale prelucrării și folosirii pigmenților organici erau unele relativ noi, datate la circa 6.000 de ani. Extrem de noi am spune, având în vedere că pigmenții anorganici (ocrul, oxizii șamd.) erau folosiți atât de către neanderthalieni, cât și de Homo sapiens, încă de acum 250.000 de ani. O descoperire recentă din Israel schimbă însă radical această idee.
Descoperirea, constând într-o serie de mărgele, fusese efectuată acum câteva decenii în peștera Kebara din Israel. Mărgele a căror vârstă fusese estimată la circa 15.000 de ani și care fuseseră atribuite culturii natufiene.
Ce este cultura natufiană? Este o cultură epipaleolitică specifică zonei orientale și care se manifestă în intervalul 15.000-11.500 de ani. Practic, este vorba de populații semi-nomade care, printre altele, pun bazele agriculturii.
Ei bine, deși fuseseră descoperite în urmă cu zeci de ani, mărgelele nu au atras decât recent atenția prin coloritul lor neobișnuit. Iar o analiză realizată de specialiști de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, de la Sorbonna și de la Conservatoire national des arts et métiers din Paris a arătat că pigmenții cu care fuseseră vopsite mărgelele conțineau o cantitate mare de carbon. Iar asta se traduce prin existența unui material organic, nicidecum prin cea a unor pigmenți anorganici, așa cum se crezuse inițial.
O a doua serie de analize a demonstrat că sursa cea mai probabilă o constituie roiba, o plantă din familia Rubiaceae care creștea din abundență în zonă, la vremea respectivă. Cel mai probabil, susțin autorii studiului care a fost publicat în revista PlosONE, era vorba de un proces complex. Pe un model folosit în timpuri mai recente, este posibil ca rădăcinile plantelor să fi fost zdrobite, apoi fierte. Rezultatul era lăsat la fermentat, iar lichidul astfel obținut era folosit pentru a vopsi diferite obiecte.
Cercetătorii exclud orice formă de contaminare modernă, precum și depozitarea naturală a plantelor la nivel sedimentar, fapt care ar fi putut duce la amprenta chimică actuală. Pur și simplu, susțin ei, roiba nu crește în peșteri. Apoi, dat fiind numărul de artefacte natufiene descoperite în nivelul de 15.000 de ani, este imposibil ca numai mărgelele să fi fost afectate de o contaminare naturală.
În concluzie, avem cea mai veche dovadă, așa cum spuneam, a folosirii pigmenților organici, și asta chiar la comunitățile care aveau să inventeze agricultura câteva milenii mai târziu.
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!