FA: Inteligenţa artificială poate reconfigura ordinea globală / Riscul autoritarismului digital

Tehnologiile axate pe inteligenţă artificială riscă să reconfigureze ordinea la nivel mondial, generând o competiţie a sistemelor sociale, între autoritarismul digital şi democraţia de tip liberal, comentează publicaţia americană Foreign Affairs, potrivit Mediafax.

„Dezbaterea privind efectele inteligenţei artificiale a fost dominată de două teme. Una este teama de autonomie, o situaţie în care inteligenţa artificială depăşeşte inteligenţa umană şi scapă de sub controlul oamenilor, cu posibile consecinţe dezastruoase. A doua se referă la îngrijorarea că o nouă revoluţie industrială le va permite roboţilor să perturbe şi să elimine oamenii în toate – sau în aproape toate – sferele sociale, de la transporturi la armată şi servicii medicale. Există şi a treia posibilitate, în care inteligenţa artificială promite reconfigurarea lumii. Permiţând instituţiilor guvernamentale să monitorizeze, să înţeleagă şi să exercite control asupra cetăţenilor mult mai mult decât până acum, inteligenţa artificială le va oferi ţărilor autoritariste o alternativă plauzibilă la democraţia liberală, prima situaţie de acest fel de după Războiul Rece. Această situaţie va genera o nouă competiţie internaţională între sistemele sociale”, comentează editorialistul Nicholas Wright într-un articol publicat în revista Foreign Affairs sub titlul „Cum va reconfigura inteligenţa artificială ordinea mondială / Competiţia care se prefigurează între autoritarismul digital şi democraţia liberală”.

De zeci de ani, cei mai mulţi teoreticieni politici cred că democraţia de tip liberal oferă singura cale pentru succes economic susţinut. Fie guvernele îşi reprimă cetăţenii şi rămân într-o situaţie de sărăcie, fie le oferă libertate şi culeg beneficiile economice. Unele state cu regimuri represive au reuşit să obţină creştere economică anumite perioade, dar, pe termen lung, autoritarismul a însemnat de fiecare dată stagnare. Inteligenţa artificială poate perturba această dihotomie. Le oferă o cale plauzibilă ţărilor mari care au economii avansate pentru a-şi îmbogăţi cetăţenii menţinând totuşi controlul asupra lor. Unele ţări merg deja în această direcţie. China a început să construiască un stat bazat pe autoritarismul digital, prin utilizarea mijloacelor de supraveghere şi a instrumentelor automatizate care pot deprinde cunoştinţe autonom pentru a deţine controlul asupra grupurilor de oameni, precum şi prin crearea unui „sistem de credite sociale”. Alte state au început să importe şi să imite sistemul din China. La fel cum competiţia între sistemele de tip liberal-democrate, fasciste şi comuniste a marcat cea mai mare parte a secolului 20, lupta între democraţia liberală şi autoritarismul digital va defini secolul 21, argumentează editorialistul.

Autoritarismul digital

Noile tehnologii vor permite forme ample de control social la costuri rezonabile. Instituţiile guvernamentale vor putea cenzura selectiv teme şi comportamente pentru a permite circulaţia informaţiilor despre activităţi productive din punct de vedere economic, blocând însă dezbaterile politice care ar putea afecta regimul. Proiectul din China denumit „Great Firewall” evidenţiază acest tip de cenzură selectivă. Inteligenţa artificială va permite atât cenzura retroactivă, cât şi controlul preventiv asupra potenţialilor disidenţi, prin utilizarea metadatelor.

„Nu există nicio garanţie că acest tip de autoritarism digital va funcţiona pe termen lung, dar s-ar putea să nici nu fie nevoie atât timp cât este un model plauzibil stabilit ca obiectiv de anumite ţări. Situaţia va fi suficientă pentru generarea unei noi competiţii ideologice. Dacă guvernele vor începe să considere autoritarismul digital drept alternativă viabilă la democraţia liberală, nu vor simţi nicio presiune să adopte sistemul liberal. Chiar dacă acest model va eşua în final, tentativele de a-l implementa ar putea dura mult timp. Modelele comuniste şi fasciste s-au prăbuşit doar după ce au eşuat toate încercările de a fi implementate în lumea reală”, explică editorialistul.

Crearea şi exportarea unui model de stat care monitorizează totul

Indiferent cât de util ar putea fi un sistem de control social pentru un regim, construirea unuia nu ar fi o sarcină uşoară. Marile proiecte informatice sunt dificile, necesitând niveluri ridicate de coordonare, finanţare generoasă şi expertiză. China a demonstrat că poate construi un sistem informatic de amploarea societăţii şi are finanţarea necesară pentru noi proiecte similare. Autoritarismul digital nu se limitează la China. Beijingul exportă modelul de tip „Great Firewall” în Thailanda şi Vietnam. Potrivit presei, experţi chinezi au oferit susţinere pentru instituirea unor sisteme de cenzură în Sri Lanka, Etiopia, Iran, Rusia, Zambia şi Zimbabwe. „În sens mai larg, China şi Rusia au respins concepţia SUA asupra unui Internet liber, fără frontiere şi mondial. China recurge la puterea diplomatică şi de piaţă pentru a influenţa standardele tehnice la nivel mondial şi a normaliza ideea că guvernele trebuie să deţină control asupra Internetului prin limitarea libertăţilor individuale”, subliniază revista Foreign Affairs.

Reacţia democratică

Este foarte improbabil ca democraţiile liberale să fie acaparate de autoritarismul digital, dar recentele sondaje de opinie arată o diminuare a numărului cetăţenilor societăţilor occidentale care consideră democraţia „esenţială”. Provocările externe din partea competitorilor care au adoptat noile forme de autoritarism ar putea consolida democraţiile liberale.

Lecţii pentru Occident

„Ţările occidentale pot face foarte puţin pentru a schimba traiectoria unei ţări atât de puternice şi încrezătoare precum China. Statele care practică autoritarismul digital vor rezista o perioadă. Pentru a concura cu ele, democraţiile liberale trebuie să aibă strategii clare. În primul rând, guvernele şi societăţile trebuie să limiteze riguros metodele de supraveghere şi manipulare. Companiile-gigant de pe piaţa tehnologiei informaţionale trebuie divizate şi supuse reglementărilor. Guvernele trebuie să asigure un mediu diversificat şi sănătos pentru presă, garantând, spre exemplu, că reţele online foarte influente precum Facebook nu diminuează pluralismul de opinii; este necesară subvenţionarea emisiilor posturilor publice şi actualizarea reglementărilor privind publicitatea politică în domeniul online. Sunt necesare legi care să împiedice firme din domeniul tehnologiei informaţionale să exploateze surse de date personale (…). Chiar şi guvernelor trebuie să li se interzică să folosească astfel de date, cu excepţia unor circumstanţe speciale, precum operaţiunile antiteroriste. În al doilea rând, ţările occidentale ar trebui să acţioneze pentru a influenţa modul în care naţiunile care nu au sisteme democratice consolidate, dar nici sisteme total autoritariste implementează tehnologiile de inteligenţă artificială şi cele de megadate. Trebuie să ofere asistenţă statelor pentru dezvoltarea infrastructurii şi reglementărilor. (…) Ţările occidentale trebuie să fie pregătite să respingă autoritarismul digital”, concluzionează editorialistul Nicholas Wright.