Va fi o vară grea și pentru călătorii din trenurile private – Despre anulări, vagoane puține, căldură și aglomerație

​Companiile private de transport de călători oferă servicii mai bune calitativ decât CFR, însă și ele se confruntă cu lipsa de vagoane și de locomotive, materialul rulant este învechit, iar anulările de trenuri sunt supărătoare. Mai ales pe ruta Brașov-București-Constanța aglomerația se va resimți, în special în week-end, iar surprizele neplăcute pot apărea, fiindcă în unele vagoane nu există aer condiționat, în altele va fi foarte aglomerat și în cel mai rău caz vor fi și anulări.

Subvențiile sunt esențiale

Ministerul Transporturilor a acordat anul trecut subvenții totale de peste 1,33 miliarde lei companiilor feroviare de transport de călători, dintre care peste un miliard de lei au ajuns la CFR Călători și 250 de milioane la cele cinci companii private.

Pachetele de compensaţii sunt acordate de stat companiilor pentru ca acestea să opereze pe rute care, în condiţii normale, nu ar fi profitabile din cauza costurilor mari de operare neacoperite de veniturile din bilete. Un lucru mai puțin cunoscut de publicul larg este că la companiile private, subvențiile acordate sunt mult mai mari decât veniturile obținute de acestea din vânzarea de bilete.

De exenplu, anul trecut Transferoviar a obținut venituri de 24 milioane de lei din vânzarea de bilete, iar subvenția a fost de aproape trei ori mai mare. Cealalta mare companie privată, Regio Călători (fosta Regiotrans) a primit în 2016 subvenții totale care acopereau 85% din costurile totale cu prestațiile. Pentru anul trecut estimările Regio Călători indicau venituri din prestații de aproximativ 30 milioane lei, în timp ce subvențiile au fost de peste 130 milioane lei. La final de 2017, Regiotrans și-a schimat numele în Regio Călători.

Într-o țară unde sistemul feroviar este la pământ, nici companiile private nu pot oferi servicii de o calitate excelentă. Numeroasele restricții de viteză le afectează și pe ele, la unele companii sunt și vagoane de peste 40 de ani vechime și, la drumuri de câteva ore, o călătorie este neconfortabilă în vagoanele care în Franța erau folosite pentru trenuri regio-urbane pe distanțe de maxim 20-30 km.

Alte companii au trenuri moderne și rapide, dar insuficiente numeric, astfel că apare aglomerația, urmează amânările și apoi evident, plângeri. Pe scurt, cei care caută o alternativă la CFR nu au chiar atât de multe opțiuni, fiindcă dintre cele 1.700 de trenuri care circulă zilnic în țară, aproape o treime sunt private. Dacă anul trecut s-au efectuat 54 milioane de călătorii cu CFR-ul, cu cele cinci companii private au ”bifat” aproximativ 10 milioane de călătorii.

Companiile private operează cu mult mai puțini angajați în comparație cu operatorul național. personalul din gări și din tren este mai amabil, vagoanele sunt mai curate și, per total serviciile sunt superioare, fapt ce le-a creat o imagine bună. A contat mult și faptul că aceste companii au mai ales trenuri Regio la care tarifele sunt mult mai mici decât la Regio (călătoria costă cu peste 50% mai puțin).

Însă scăderea subvențiilor în ultimii trei ani le-a afectat bugetele ș unele au ieșit de pe câteva rute. De exemplu la început de an Transferoviar s-a retras de pe relația Ploiești – Târgoviște, iar de la 1 aprilie, Softrans s-a retras de pe relația Craiova – Motru.

Astra Transcarpatic

Astra Transcarpatic este compania fabricii de vagoane de la Arad și este celebră pentru trenurile galben-verzi luxoase pentru standardele românești. De departe sunt cele mai confortabile trenuri de la noi, cu vagoane care inițial fuseseră produse pentru export, dar au rămas pe stoc, în cele de dormit existând și duș în cabina de două locuri.

Astra are însă doar două trenuri pe zi: Arad-Constanța și București – Brașov, iar în ultima lună au fost mai multe anulări ale trenurilor, din cauză că au apărut probleme la locomotive. De exemplu, în datele de 8, 21 și 22 iunie au fost anulate trenurile București-Brașov și retur, iar pe 17 iunie trenul a avut un singur vagon. Toate acestea au fost anunțate de companie pe Facebook, cu o zi înainte, spre supărarea pasagerilor. Pe 30 mai compania anunța că a eliminat rezervarile telefonice pe trenurile de pe relația Bucurelti – Brașov și retur întrucât se blocau locuri în sistemul electronic de emitere și călătorii nu se prezentau la tren.

Ar fi exagerat să spunem că aceste probleme au afectat grav imaginea companiei, însă clar că operatorul trebuie să introducă mai multe vagoane și să aibă și locomotive de rezervă, fiindcă cerere există, mai ales vara când la CFR locurile în trenuri se epuizează cu peste 10 zile înainte. De exemplu, singurul tren CFR Brașov-București la care după-amaiza în weeke-end ai șanse reale să găsești loc în aceeasși zi este un IR care circulă cu 14 vagoane sâmbătă și duminică (IR 1746 Brașov – Constanța)

Astra a achiziționat de la Căile Ferate Daneze DSB 15 automotoare fabricate de Ansaldo Breda și a adus câteva în țară, pentru teste. Au fost în centrul unui scandal după ce într-un articol bine documentat se susținea că trenurile au mari probleme. Patronul Astra a susțnut însă că nu sunt probleme și că trenurile vor fi puse în funcțiune în acest an, între Timișoara și Baia Mare.

Regio Călători

Regio Călători, fosta Regiotrans, este prima companie privată care a operat, intrând în 2005 pe piață, între Brașov și Zărnești.Trecutul companiei a fost marcat de momente tulburi, în special prima parte din 2015 când omul de afaceri Costel Comana, unul dintre fondatorii companiei, a fost găsit mort în toaleta unui avion care efectua un zbor de la Bogota la San Jose, capitala statului Costa Rica.

Apoi, timp de peste două săptămâni activitatea de transport a fost suspendată în martie 2015 fiindcă Autoritatea Feroviară a descoperit mai multe probleme tehnice la garniturile acestei companii. Regiotrans și-a pierdut certificatul de siguranță după ce au fost descoperite probleme tehnice la 29 de automotoare și activitatea a fost reluată în aprilie 2015.

Regio Călători transportă anual peste 4 milioane de călători și cele mai lungi trasee sunt Ploiești Vest – Iași și Brașov – Constanța. Compania comunică puțin, extrem de rar anunță întârzierile mari când se strică locomotivele și călătoria este foarte neconfortabilă când sunt puse cele mai vechi automotoare franțuzești pe rute șungi precum Ploiești-Iași.

Pe de altă parte, compania are pe ruta Brașov – București trenuri mai lungi decât ale celorlalte trei companii care operează, astfel că nu sunt mereu probleme cu aglomerația.

Softrans

Softrans este o firmă craioveană cunoscută pentru trenurile electrice Hyperion care au atins 175 km/h în poligonul de la Făurei și ating 160 km/h între București și Constanța. Trenurile alb-astre cu formă aerodinamică au fost produse de Softronic, compania care deține Softrans.

Primul tren Hyperion a fost lansat în 2014, între Brașov și Craiova, al doilea a fost introdus în 2017, iar al treilea ar putea începe să ruleze la final de 2018. Trenurile Hyperion fac aproximativ 3 ore și 20 de minute între Craiova și București, media de viteză fiind mult sub ce poate rama electrică, din cauza restricțiilor de viteză, mai ales între București și Videle. Înainte de 1989 cei 209 km dintre București și Craiova erau parcurși în două ore și jumătate de trenurile rapide.

Dacă infrastructura ar permite, trenurile Softtrans ar putea parcurge distanța în sub două ore, chiar și cu trei-patru opriri, însă în condițiile date se fac peste trei ore.

Cele două trenuri legă Craiova de Brașov, respectiv de Constanța. Compania are o imagine bună, însă cererea este mult mai mare și trenurile companiei sunt foarte aglomerate ( cele care circulă între București și Craiova în timpul săptămânii și cele care ajung la Brașov și la Constanța, vineri și în week-end.

Transferoviar Călători

Tranferoviar Călători este cunoscută pentru automotoarele alb-vișinii pe care scrie: Vrei să mergi cu nașu? Acum ai ocazia!. Între timp compania a deschis case de bilete în mai multe stații mari, iar numărul de călători transportați trece de 4,5 milioane/an.

Cele mai importante secții de circulație sunt București-Ploiești Buzău, Cluj napoca – Oradea și Titan Sud – Oltenița, secție preluată de la CFR Călători și transformată într-un succes comercial.

Pe Oltenița-Titan Sud TFC gestionează infrastructura din 2012 și a investit, astfel încât pe trei sferturi din traseu viteza maximă proiectată este de 80 km/h, în timp ce acum șase ani doar o șesime din lungimea secției avea viteză maximă de 50 km/h, iar pe restul erau de 15 și 30 km/h.

Compania are 30 de rame automotoare diesel, cele mai vechi fiind din 1964, iar cele mai noi, din 1982 Câteva au fost modernizate recent. Dintre companiile private are cea mai bună comunicare cu călătorii, afișând pe site și uneori pe Facebook nu doar anulări, ci și întârzieri. Compania a pus într-un loc foarte vizibil pe site un anunț în care explică faptul că doar două automotoare sunt dotate cu aer condiționat. Compania are din august 2017 și aplicație de Android.

Ca și la restul companiilor feroviare și la TFC vinerea și în Week-end este foarte aglomerat, mai ales între București și Buzău. În vârful de trafic, duminica după-amiază, trenul Buzău-București este suplimentat și ajunge să aibă în compunere 4-5 automotoare.

Interregional

În Ardeal este prezent pe câteva rute în zona Bistrița – Cluj operatorul Interregional Călători, parte a grupului de firme Via Terra. Are trenuri pe mai multe rute, printre care cele mai importante sunt Cluj-Oradea și Bistrița – Cluj. Și această companie utilizează automotoare vechi, dar recent a anunțat că a amenajat spațiu special pentru biciclete în trenul dintre Cluj și Oradea.

Cu bune și rele, adevărul este că fără companiile private călătoria pe calea ferată ar fi și mai complicată, mai ales că la CFR nu s-a mai investit de aproaape un decenu în vagoane noi și lucrurile nu par să se îndrepte spre bine.

Rutele cu cele mai multe trenuri și companii

Ruta cu cele mai multe trenuri pe sens este Ploiești Sud – Buzău, cu 33 de trenuri pe zi, de la trei companii.

Ruta cu cea mai mare diversitate de companii (patru) este Brașov – București unde, după introducerea sezonierilor, vor fi 24 de trenuri pe zi pe sens.

Între Oradea și Cluj sunt 17 trenuri/sens în fiecare zi, de la trei companii.