DOCUMENT Cum au ajuns medicii să acuze că taxele și criteriile impuse pentru acreditarea cabinetelor îi "falimentează'' și îi ''izgonesc din țară'' / Legea contestată, în vizorul Parlamentului: "Se impun obligații exagerate cabinetelor medicale"

Medicii de familie, medicii specialiști și medicii stomatologi acuză taxe prea mari și criterii ”imposibil de aplicat în România” la acreditarea cabinetelor. Nemulțumirea vine din faptul că activitatea lor este deja controlată periodic de 3 instituții diferite – Direcțiile de Sănătate Publică, Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Colegiul Medicilor – iar o lege adoptată anul trecut prevede o a patra instituție care să vină în control și să impună taxe pentru acreditarea cabinetelor: Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate. O propunere legislativă ce prevede exceptarea cabinetelor de medicină de familie și de stomatologie de la aplicarea acestei legi este în acest moment în procedură de avizare la comisiile de specialitate din Senat.

Informația pe scurt:

• Mărul discordiei : Legea nr. 185/2017 privind asigurarea calităţii în sistemul de sănătate. Aceasta prevede că fiecare furnizor de servicii medicale aflat în contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate – cabinet medical sau spital – trebuie să fie acreditat de către Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS).

• Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate este o instituție înființată pe structura fostei Comisii Naționale de Acreditare a Spitalelor, care avea ca atribuție acreditarea spitalelor. Președintele ANMCS este Vasile Cepoi.

• Medicii de familie și medicii stomatologi au cerut Parlamentului exceptarea de la legea care îi obligă să își acrediteze cabinetele prin ANMCS, acuzând taxe de acreditare ”prea mari” și ”criterii de evaluare imposibil de aplicat în România”.

• Un proiect de modificare a Legii nr. 185/2017 (”legea ANMCS”) a fost inițiat recent și este în procedură de avizare la comisiile de specialitate din Senat (for decizional este Camera Deputaților).

Inițiatorii modificării legii: ”Se impun obligații suplimentare exagerate cabinetelor medicale”

Inițiatorii proiectului de modificare a legii nr. 185/2017 privind asigurarea calităţii în sistemul de sănătate propun ”exceptarea formelor de exercitare a profesiei de medic care prestează servicii de medicină de familie și medicină dentară de la aplicarea prevederilor Legii nr. 185/2017 și menținerea obligativității acreditării ambulatoriilor de specialitate.”

Ei consideră, potrivit expunerii de motive, că ”se impun obligații suplimentare exagerate cabinetelor de medicină generală față de cerințele deja solicitate la încheierea contractului” (cu Casa de Asigurări de Sănătate – n.red.).

Inițiatorii propunerii de modificare a Legii nr. 185/2017 sunt 22 de parlamentari UDMR, 7 de la PSD, 3 de la USR și doi de la PNL.

Cabinet medical

În cazul în care proiectul de modificare a legii va trece de Parlament, exceptarea ar urma să fie valabilă până în momentul în care atât tarifele, cât și criteriile impuse de Autoritatea Naționala de Management al Calității în Sănătate pentru acreditarea cabinetelor vor fi ”clarificate”, a declarat, pentru HotNews.ro, președintele Comisiei de Sănătate din Senat, senatorul UDMR Laszlo Attila, care este și unul dintre inițiatorii proiectului de modificare a legii nr. 185/2017, ”legea ANMCS”.

Propunerea legislativă de modificare a Legii nr. 185/2017 poate fi citită în documentul atașat.

Expunerea de motive poate fi consultată și ea în documentul atașat.

Legea nr. 185/2017 privind asigurarea calității în sistemul de sănătate, în forma actuală, poate fi consultată pe site-ul ANMCS.

ANMCS a cerut 12.000 de euro pentru acreditarea Hospice Sibiu

Contactați de HotNews.ro, reprezentanții Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate resping criticile aduse de medici: ei spun că ANMCS ”nu este o instituție de control” și susțin că tarifele de acreditare nu pot fi mai mari de „500-600 de euro per cabinet”. Totuși, în toamna trecută, ANMCS a cerut o taxă de aproximativ 12.000 de euro pentru acreditarea Hospice-ului pentru copii ‘Dr. Carl Wolff’ din Sibiu, singurul din țară unde sunt îngrijiți copii bolnavi în fază terminală.

Hospice Sibiu

În prezent, Hospice Sibiu a cerut și așteaptă o recalculare a acestei taxe, care ”depășea cu mult situația noastră”, în condițiile în care centrul este finanțat, în principal, din donații și sponsorizări, după cum a precizat pentru HotNews.ro managerul centrului de îngrijiri paliative, Rhein Ortrun. Reprezentanții Hospice Sibiu au primit asigurări de la ANMCS că „se discută despre o scădere considerabilă a taxei de acreditare și că va fi vorba despre o sumă rezonabilă”. Procedura și criteriile de acreditare diferă însă total în cazul unui hospice și al unui cabinet medical, atrage atenția Rhein Ortrun, managerul Hospice-ului ‘Dr. Carl Wolff’ din Sibiu.

Medici: „Taxele mari vor duce la falimentul cabinetelor mici”

Medicii de familie și stomatologii au cerut la începutul acestui an Parlamentului exceptarea lor de la prevederile Legii nr. 185/2017 privind asigurarea calităţii în sistemul de sănătate, ce prevede obligativitatea acreditării tuturor cabinetelor medicale de către Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS).

„Medicina de ambulator din România se află la ora actuală într-un moment de răscruce. Legea 185 apărută în iulie 2017 – fără nicio dezbatere publică prealabilă – este o lege abuzivă care amenință însăși existența cabinetelor de medicină a familiei, a cabinetelor de specialitate și a cabinetelor de medicină dentară”, arată medicii semnatari într-un memoriu adresat conducerii Comisiilor de Sănătate din Parlament.

Claudia Iftode, președintele Societății de Medicina Familiei din Timiș, este unul dintre semnatarii memoriului depus de medici la Parlament, în care aceștia cer să fie exceptați de la aplicarea legii 185/2017. Ea consideră că evaluarea făcută de Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate ar fi inutilă, în condițiile în care „Medicul e evaluat de Colegiul medicilor. Managementul calității în sensul organizațional este evaluat periodic de către Direcția de Sănătate Publică și de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.”

Mihaela Cuțui, stomatolog și reprezentant al medicilor dentiști în Societatea Timiș de Medicina Familiei, spune, la rândul său, că aplicarea legii în forma actuală ar încuraja falimentul cabinetelor mici (din cauza taxelor mari, care ar ajunge, potrivit medicilor, să fie suportate din buzunarele pacienților) și un nou exod al medicilor din România. Mihaela Cuțui vorbește despre o suprataxare, în condițiile în care va fi vorba despre o taxă în plus, aplicată de o a patra instituție, după CNAS, DSP și Colegiul Medicilor.

Ea spune că medicii sunt nemulțumiți și de faptul că „Noi am aflat despre lege întâmplător, nu ne-a anunțat nimeni nimic. Niciun colegiu din țară (al medicilor – n.red.) nu a știut nimic.”

La stomatolog

„Am fost acuzați că nu dorim calitate, dar nu am fi supraviețuit într-o legislație haotică dacă nu am fi dorit calitate. S-au luat norme din străinătate, din afara Uniunii Europene – americane, canadiene, australiene – imposibil de aplicat în România și în UE. Nu ai ce să implementezi, pentru că sunt condiții diferite. Ei vor să aplice norme din spitale unor cabinete medicale mici, cu doi angajați, ceea ce este imposibil. Spitalele mari au nevoie de acreditare pentru că sunt proceduri, orice operație trebuie să aibă un certificat de conformitate ca și în UE. În Danemarca și în alte țări au renunțat, însă, la acreditare pentru cabinetele cu număr mic de angajați. Noi nu avem bani, ca spitalele, să înființăm un compartiment de management al calității, și atunci ne ia din timpul nostru. În plus, costă foarte mult să implementăm. În străinătate colegiile medicilor fac aceste norme și le implementează. În alte țări aceste criterii se fac de către specialiști. Au luat astfel de standarde ca să le facă de neatins. Ei spun că fac managementul calității în sănătate, dar nu fac decât suprataxare și birocrație. Vrem calitate, dar nu cu această mega-structură”, acuză medicul Mihaela Cuțui. „Nimeni nu vrea să nu existe criterii, standarde, dar trebuie adaptate la realitățile țării noastre”, completează și medicul Claudia Iftode.

„Ne-am trezit peste noapte cu această structură, cu criterii neadaptabile la Uniunea Europeană, pentru că sunt absurde. Toate organizațiile internaționale ne-au spus că pentru cabinetele mici nu există obligativitatea acreditarii pe astfel de standarde. După ce ai depus documentele și ai achitat această taxă, ți se cere să ai proceduri de a da zăpada. Se termină tușul, face asistenta mea referat către mine, eu aprob să ia tuș. Nu există așa ceva în Uniunea Europeană, e un experiment. Ce beneficiu are un pacient că eu stau și completez niște hârtii? E o nebunie să stăm și să scriem non-stop”, adaugă Claudia Iftode.

Mihaela Cuțui acuză și faptul că actuala Autoritate Națională de Management al Calității în Sănătate s-a înființat pe structura fostei Comisii Naționale de Acreditare a Spitalelor și că cele două instituții „nu au făcut nimic pentru spitale”. (Fosta Comisie Națională de Acreditare a Spitalelor a fost afectată de un scandal de corupție, Dan Romulus Șerban, fostul președinte al CONAS, fiind trimis în judecată de procurorii DNA pentru abuz în serviciu, în ianuarie anul acesta. Hotnews.ro a publicat, în noiembrie 2013, investigația jurnalistică ” ‘Mamă, ce mișto. Ce invidioasă sunt’ – Cum să călătorești în jurul lumii pe bani publici”, pe tema cazului de corupție de la Comisia Națională de Acreditare a Spitalelor, anchetat ulterior de DNA. )

Mihaela Cuțui atrage, de asemenea, atenția că aplicarea unei astfel de legi ar risca să ducă la dispariția cabinetelor mici și la concurență neloială: potrivit medicului timișorean, marile lanțuri de clinici medicale și-ar permite să plătească astfel de tarife de acreditare, în timp ce micile cabinete riscă falimentul: „Se distruge medicina de familie, se distrug medicii specialiști. Oamenii ăștia omoară medicina, va fi emigrare în masă a medicilor.”

ANMCS: „Urmărim îmbunătățirea continuă a calității serviciilor de sănătate”

În contextul nemulțumirilor medicilor și al cazului Hospice Sibiu, HotNews.ro a solicitat Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate clarificări privind valoarea taxelor de acreditare a cabinetelor medicale, durata și etapele procedurii de acreditare a cabinetelor medicale.

Potrivit Legii nr. 185/2017, taxa de acreditare pentru un cabinet medical se calculează în funcție de tariful de 290 lei / oră al evaluatorilor și de numărul de ore necesar evaluării.

Într-un răspuns la o solicitare HotNews.ro, Autoritatea Națională de Management al Calitătii în Sănătate arată că „nu este o instituție de control, ci este autoritatea de standardizare și evaluare imparțială a serviciilor de sănătate, de acreditare și monitorizare a unităților sanitare, independentă față de părțile interesate. Scopul ANMCS constă în asigurarea și îmbunătățirea continuă a calității serviciilor de sănătate și a siguranței pacientului, prin standardizarea și evaluarea serviciilor de sănătate și acreditarea unităților sanitare.”

Vasile Cepoi, președintele ANMCS

În ceea ce privește taxa de acreditare, despre care medicii se tem că va fi o sumă substanțială, ANMCS dă asigurări că „taxa de acreditare va fi particularizată pentru fiecare unitate sanitară, în funcție de complexitatea procesului de evaluare și acreditare, generată de complexitatea structurii și serviciilor oferite. Taxa va fi stabilită după finalizarea standardelor și indicatorilor de evaluare în vederea acreditării pentru cabinetele de medicină primară, precum și a celor pentru cabinetele de medicină dentară. Acreditarea este valabilă 5 ani. De subliniat este faptul că standardele vor fi aprobate prin consens de Colegiul Director al A.N.M.C.S. din care fac parte și Societatea Națională de Medicina Familiei, dar și Colegiul Medicilor Dentiști din România și care au drept de veto.”

ANMCS susține că „numărul de ore necesar procesului de evaluare și acreditare este estimat să nu depășească 8 ore, la care se mai pot adăuga două ore pentru deplasarea între unitățile sanitare, ceea ce înseamnă un cost 2.500 de lei (500-600 de euro) per cabinet pentru o perioadă de 5 ani. Evaluarea se va face de către doi evaluatori, din care unul din specialitatea cabinetului evaluat. Pentru imparțialitate, evaluatorul nu poate face evaluare în județul în care are domiciliul și nici în cel în care își desfășoară activitatea.”

Reprezentanții ANMCS mai spun, de asemenea, că „Evaluarea va demara doar după momentul în care expiră evaluarea realizată de Casa de Asigurări de Sănătate. De asemenea, tocmai pentru a nu birocratiza sistemul, ANMCS are o inițiativă legislativă prin care solicită renunțarea la evaluarea făcută de Casa de Asigurări de Sănătate, o dată la doi ani, în vederea contractării.”

Medicii, nemulțumiți de ”puterea deplină” a ANMCS și de prezența unor „persoane controversate” în conducere

În acest moment, aplicarea legii în cazul cabinetelor medicale este prorogată până pe data de 6 decembrie. Medicii care lucrează în cabinete mici nu știu ce vor face după această dată, în cazul în care modificările propuse nu vor trece, până la acea dată, de Parlament.

Reprezentanții medicilor de familie și ai medicilor stomatologi au solicitat, într-un memoriu adresat conducerii Comisiilor de Sănătate din Parlament, Ministerului Sănătății, Colegiului Medicilor și Colegiului Medicilor Dentiști, exceptarea de la aplicarea acestei legi, pe care o consideră „abuzivă”. Ei au lansat și o petiție online pe această temă (Memoriul depus de medici la Parlament poate fi citit integral aici).

În memoriul trimis la Parlament la începutul anului, medicii au acuzat faptul că actuala formă a legii face din ANMCS o instituție cu ”puteri depline: este îndreptațită prin lege să recunoască lista exclusivă de firme și persoane private implicate în acreditare: firme de consultanță, firme de formare a personalului specializat în managementul calității, evaluatori, experți, toți reprezentând o rețea care poate obține un profit financiar substanțial. Presedintele ANMCS are puteri depline, de exemplu aprobă componența nominală a comisiilor de evaluare pentru acreditarea fiecărei unităță sanitare care urmează a fi evaluată”.

Medicii mai arată, în memoriu, ce pași vor trebui să îndeplinească pentru acreditare: ”Acreditarea cabinetelor noastre presupune: crearea unui departament de management al calității, cursuri de management, vizite de evaluare făcute de evaluatori, vizite de reevaluare de către reprezentanți ai ANMCS dacă aceasta are suspiciuni că evaluatorii nu au fost obiectivi, o periodă de 5 ani de monitorizare între două acreditări, care reprezintă perioada de monitorizare. În această perioadă cabinetul trimite periodic rapoarte și primește vizite anuntate și inopinate din partea ANMCS.”

Efectele Legii nr. 185/2017, potrivit medicilor:

• „O grea povară în contextul unui sistem sanitar subfinanțat”
• ”Promisiunile ca taxele ‘vor fi mici’ sunt nerealiste pe termen lung, deoarece evaluatorii, birourile zonale, ANMCS central vor trebui să fie sustinuti”
• ”Taxele mici pentru evaluatori vor crea premisele obligativitatii ‘spagilor’, avand in vedere ‘miza’ procesului de evaluare”
• ”Lipsa de timp a titularului cabinetului il va obliga sa angajeze o persoana responsabila cu managementul calitatii. Fiecare angajat in plus reprezinta pentru un cabinet medical o povara financiara”
• ”Firmele de consultanta si organismele de formare a personalului specializat in managementul calitatii nu vor cere taxe impuse de ANMCS”
• ”Va creste mult birocratia si stressul, o astfel de acreditare implica o intensa activitate de generare de rapoarte, completare de tabele incluse in diverse proceduri etc.”
• ”Va crea o stare periculoasa de dependenta fata de ANMCS care, prin lege, are puteri depline asupra tuturor institutiilor raspunzatoare de actul medical. Legea 185/2017 este o lege care creeaza premisele aparitiei ABUZULUI.”

Consecințele obligativității acreditării prin ANMCS, în opinia medicilor:

• ”Pentru mulți, falimentul.”
• ”Pentru supraviețuitori, o viață otravită ca medici în România și imposibilitatea de a-și dezvolta cabinetele. Resursele financiare și de timp destinate dezvoltării profesionale, achiziției de aparatură și cele destinate creșterii salariilor personalului medical vor fi reduse prin impunerea acestei acreditări.”
• ”Lanțurile medicale care se bazează pe un suport financiar internațional substanțial își vor permite să lucreze câțiva ani chiar și fără profit, până când cabinetele noastre vor dispărea. Astfel vor ramane singurii jucători de pe piață și vor împărți fondul pentru medicina de ambulator.”
• ”O simplă judecată logică arată că legea 185/2017 este o lege distructivă cu efect extrem de nociv pentru medicina de ambulator și care creează premisele apariției monopolului.”

Medicii critică, de asemenea, faptul că ”ANMCS continuă activitatea CoNAS (Comisia Națională de Acreditare a Spitalelor) implicată într-un scandal legat de o fraudă de milioane de euro cheltuiți pentru excursia în jurul lumii în scopul ‘perfecționării profesionale’. Acreditarea spitalelor a început din 2009, dar nu a avut nici un efect pozitiv vizibil până în prezent, deși spitalele plătesc sume foarte mari de bani pentru ea. Din păcate, din conducerea ANMCS fac parte persoane controversate (Vasile Cepoi, Elena Dumitrașcu, Cristian Toma), ceea ce sporește și mai mult gradul de neîncredere în legătura cu această acreditare.”