Business report: 159 de ani de la Mica Unire, dar nici acum nu ne leaga un drum rapid. Ce se intampla cu autostrada care ar trebui sa uneasca Moldova de Muntenia; Turismul creste in Romania mai rapid decat in UE; Mancare de import in valoare de 5 miliarde de euro. Romania este tot mai dependenta de carnea, legumele si fructele UE

Mancare de import in valoare de 5 miliarde de euro. Romania este tot mai dependenta de carnea, legumele si fructele UE. Alimentele cumparate din celelalte state ale Uniunii Europene au scos din tara peste 5 miliarde de euro in primele zece luni ale anului trecut. Spre comparatie, in perioada similara a lui 2016, importurile de alimente din statele UE au fost cu 13,4% mai mici. Romania nu se poate descurca fara carne, legume si fructe din import, astfel ca deficitul balantei comerciale pe alimente a depasit 1,6 miliarde de euro. In primele 10 luni ale anului care a trecut, Romania a cumparat din comertul intracomunitar mancare in valoare de 5 miliarde de euro, din care 1,3 miliarde de euro produse animale si animale vii; 1,5 miliarde de euro produse vegetale si produse alimentare, dar si bauturi si tutun in valoare de 2 miliarde de euro si uleiuri in valoare de 136,4 milioane de euro, indica ultimul raport al Institutului National de Statistica (INS). Din punct de vedere valoric, cel mai mult am consumat din import carne, care este un sector deficitar in Romania, fie ca vorbim despre porc sau pui. In total, am consumat carne de import in valoare de 621,1 milioane de euro, cu 18,3% mai mult decat in perioada similara a anului trecut, informeazaEconomica.net.

De „Ziua Unirii”: Romania se destrama social – decalajele regionale sunt tot mai grave. Decalajele de dezvoltare intre regiunile Romaniei s-au redus de la integrarea europeana, dar decalajele dintre veniturile relative ale celor care locuiesc in aceste regiuni s-a majorat, potrivit datelor publicate de Comisia Nationala de Prognoza (CNP). Mai mult, tendinta va continua si in urmatorii patru ani pentru Moldova, Muntenia, Dobrogea si Oltenia. Viitorul arata prost: Polarizarea la nivel individual a beneficiilor raportate la rezultatele economice concretizate in PIB/locuitor va fi in cresterea semnificativa exact in regiunea capitalei, unde decalajele de nivel de trai in raport cu zona inconjuratoare se vor accentua in cele mai ridicate ritmuri. Diferentele vor creste: Benficiare nete in raport cu cresterea performantelor economice vor fi tocmai regiunile cele mai dezvoltate ale Romaniei, respectiv Vest, Centru si Nord-Vest. Din motive de profitabilitate prost canalizata de stat, coeziunea intre provinciile istorice are de suferit iar plecarea pe piata unica unica europeana a muncii a celor mai capabili va amplifica discrepantele. Stat obligat „de facto” la intreprinderea rapida si masiva de investitii publice in cai de comunicatii care sa creeze oportunitati de afaceri, pentru a inversa acest trend extrem de periculos, potrivitCurs de guvernare.

159 de ani de la Mica Unire, dar nici acum nu ne leaga un drum rapid. Ce se intampla cu autostrada care ar trebui sa uneasca Moldova de Muntenia. La 159 de ani de la Mica Unire, Moldova si Tara Romaneasca nu sunt legate si printr-o autostrada. Daca planurile initiale includeau posibilitatea unei autostrazi intre Focsani si Buzau, cele anuntate pe finalul mandatului lui Tudose vizeaza doar un drum expres, si acela via Braila. Soseaua rapida care ar trebui sa lege Capitala de Moldova (A7) a devenit teatru de razboi intre proiectanti si Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). In noiembrie 2016, viitorul drum de aproape 330 de kilometri dintre Ploiesti si Pascani a fost impartit in patru tronsoane si scos la licitatie pentru actualizare studii de fezabilitate si proiectare. Aceste studii ar fi trebuit sa stabileasca daca noua sosea va fi construita ca drum expres sau autostrada. Din cauza contestatiilor, termenul de depunere a ofertelor a fost amanat si de 15 ori in cazul tronsonului Buzau – Focsani. Dupa ce ofertele au fost in sfarsit deschise in vara anului trecut, acum se tot amana termenul de evaluare, scrieEconomica.net.

Turismul creste in Romania mai rapid decat in UE. Numarul innoptarilor inregistrate anul trecut in structurile de primire turistica din Uniunea Europeana au depasit 3,25 miliarde, in crestere cu 5,1% fata de 2016, arata datele preliminare publicate miercuri de Eurostat. In termeni absoluti, Spania cu 471 milioane innoptari, in crestere cu 3,6% comparativ cu 2016, a ramas lider in Uniunea Europeana, urmata de Franta cu 431 milioane innoptari, crestere de 6,6%, Italia (425 milioane innoptari, crestere de 5,4%) si Germania (400 milioane innoptari, crestere de 2,7%). La nivelul UE, in 2017 comparativ cu 2016, numarul innoptarilor in structurile de primire turistica a crescut mai rapid in cazul non-rezidentilor (6,9%) decat in cazul rezidentilor (3,5%). Situatia este similara in aproape toate statele membre, inclusiv in Romania unde innoptarile non-rezidentilor au crescut cu 8,9% iar cele ale rezidentilor au crescut cu 5,5%. Cele mai recente date ale Institutului National de Statistica (INS) arata ca in Romania innoptarile inregistrate in structurile de primire turistica in primele 11 luni din 2017 au crescut cu 6,2%, comparativ cu perioada similara a anului 2016, noteazaCapital.

Devalorizarea leului: de ce atinge moneda nationala, in fiecare zi, minim dupa minim. Precum un jongler caruia i s-au aruncat prea multe mingi in brate, Banca Nationala a Romaniei (BNR) incearca sa gaseasca un nou echilibru intre inflatie, dobanzi si curs, in contextul unor politici publice pro-ciclice, de natura sa dea toate socotelile macroeconomice peste cap. Iar primul sacrificat ar putea fi chiar leul. Pentru BNR, calculele pornesc de la inflatie – principalul indicator urmarit, dar de care depind toate celelalte. Preturile ar putea creste cu pana la 4% in prima parte a acestui an, peste tinta oficiala, reiese din prognozele celor mai multi specialisti. In consecinta, board-ul bancii centrale a decis, la prima sedinta din acest an, cresterea ratei-cheie la 2% pe an – o decizie venita dupa un deceniu in care dobanzile au fost modificate doar in jos. Revenirea inflatiei si cresterea dobanzilor nu reprezinta o noutate, fenomenul fiind asteptat de sectorul financiar, dar si de reglementatori. „Scumpirea” banilor a fost intarziata de scaderile de taxe din ultima perioada. Odata ce efectele acestor masuri s-au disipat, inflatia a revenit in teritoriul pozitiv. Partial, cresterea este o consecinta a regulilor statisticii (efectul de baza), informeaza New Money.