Curtea Suprema sesizeaza Curtea Constitutionala in legatura cu modificarile facute de PSD-ALDE la Legea 303/2004 privind Statutul magistratilor

Actualizat (ora 16:35): Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie au decis joi sa sesizeze Curtea Constitutionala in legatura cu modificarea Legii 303/2004 privind Statutul magistratilor, potrivit unui comunicat al Curtii. Reamintim ca legea a fost votata marti de Senat, in calitate de camera decizionala, in lipsa opozitiei, care a parasit sala. PSD, ALDE si UDMR au votat noi prevederi privind raspunderea magistratilor – precum aceea ca statul se indreapta obligatoriu impotriva magistratului care a comis eroarea judiciara.

Comunicatul Curtii Supreme:

Joi, 21 decembrie 2017, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție s-au constituit în Secții Unite, conform dispozițiilor art.25 lit. c) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru sesizarea Curții Constituționale cu privire la exercitarea controlului de constituționalitate, înainte de promulgare, în legătură cu Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, legal constituite, prin Hotărârea nr.2 din 21 decembrie 2017, au sesizat Curtea Constituțională asupra aspectelor de neconstituționalitate cuprinse în Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

–––––––

Senatul a adoptat mai multe amendamente la art. 96 privind raspunderea magistratilor, amendamentele apartinand-i lui Serban Nicolae si fiind respinse, anterior, in comisia speciala a lui Florin Iordache.

Cum arata art. 96 in noua forma:

„(2) Eroarea judiciara atrage raspunderea judecatorilor si procurorilor doar in ipoteza in care si-au exercitat functia cu rea credinta sau grava neglijenta

(3)Exista eroare judiciara atunci cand, in infaptuirea actului de justitie se determina o desfasurare gresita a unei proceduri judiciare si prin aceasta se produce o vatamare a drepturilor ori intereselor legimite ale unei persoane.

(4) Exista rea credinta atunci cand jduecatorul sau procurorul in exercitarea functiei, cu stiinta, prin incalcarea Conventiei pentru apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor fundamentale prevazute de Constitutia Romaniei ori a normelor de drept material sau procesual a determinat o eroare judiciara.

(5) Exista grava neglijenta atunci cand judecatorul sau procurorul in exercitarea functiei din culpa nesocoteste normele de drept material ori procesual, determinand o eroare judiciara.

(6) Nu este indreptatita la repararea pagubei persoana care, in cursul procesului, a contribuit in orice mod la savarsirea erorii judiciare de catre judecator sau procuror.

(7) Pentru repararea prejudiciului produs printr-o eroare judiciara persoana vatamata se paote indrepta cu actiune numai impotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice, in conditiile legii, la tribunalul in a carui circumscriptie isi are domiciliul sau sediul dupa caz. Plata de catre stat a sumelor datoroate cu titlu de despagubire se efectueaza in termen de maxim 1 an de la data comunciarii horatarii judecatoresti definitive.

(8) Dupa ce prejudiciul cauzat de o eroare judiciara a fost acoperit de stat, Ministerul Finantelor Publice se intoarce in mod obligatoriu pe cale judiciara impotriva jduecatorului sau procurorului care a determinat eroarea judiciara. Competenta de judecata, in prima instanta, revine Curtii de Apel Bucuresti, dispozitiile Codului de procedura civila fiind pe deplin aplicabile.

(9) Termenul de prescriptie a dreptului la actiune al statului prevazut la alin 8 este de un an, de la data cand a fost achitat integral prejudiciul.

(10) CSM poate stabili conditii, termene si proceduri pentru asigurarea profesionala obligatorie a judecatorului si procurorilor. Asigurarea obligatoriu nu poate sa intarzie, sa diminueze sau sa inlature raspunderea pentru eroarea judiciara determinata de rea-credinta sau grava neglijenta. „