Pentru a deveni "smart city", Alba Iulia trebuie sa investeasca 227 milioane de euro. Ce pasi trebuie sa faca orasul

​Pentru a deveni „smart city”, Alba Iulia trebuie sa investeasca 227 milioane de euro, arata studiul „Smart Cities Research” realizat de Siemens. Desi suma este mare, beneficiile sunt pe masura, autorii cercetarii estimand ca in urmatorii 35 de ani investitiiile vor genera beneficii totale, directe si indirecte, de 532 milioane euro. Printre solutiile propuse se numara o platforma turistica integrata, WiFi gratuit extins, serviciu de inchiriere biciclete electrice, posibilitatea utilizarii biletelor online pentru transportul in comun.

Aceste investitii ar urma sa creasca numarul de turisti si sumele cheltuite de acestia in Alba Iulia, dar si sa imbunatateasca viata locuitorilor orasului. In plus, pentru transformarea orasului, se propun planificarea in timp real a calatoriilor, utilizarea unor sisteme inteligente de parcare si de control al iluminatului stradal, dar si retele electrice“smart”.

Ce trebuie sa faca Alba Iulia pentru a deveni „smart city”

Conectivitate

Tehnologiile analizate in studiu sunt orientate catre imbunatatirea experientei turistice, a cresterii numarului de vizite si a sumelor cheltuite de turisti pe perioada sederii in Alba Iulia si includ: o platforma turistica integrata, WiFi gratuit extins, serviciu de inchiriere biciclete electrice, beacon-i de geolocatie si realitate augmentata si bilete online pentru transportul in comun.

„Prin integrarea informatiilor de cazare, a celor de transport si a detaliilor legate de evenimente in aplicatia turistica a orasului, Alba Iulia poate imbunatati experienta turistilor si oferi in acelasi timp promovare unui numar mai mare de afaceri locale, crescand astfel si sumele cheltuite de catre vizitatori. In egala masura, o solutie integrata de bilete online poate, prin legitimatii de calatorie contactless, sa faca viata turistilor mai usoara. Dintre tehnologiile analizate la acest capitol, cea mai rapida amortizare este preconizata pentru extinderea acoperirii cu WiFi gratuit si inchirierea de biciclete electrice. O tendinta in marile orase europene, bicicletele electrice sunt foarte utilizate de turisti, crescand gradul de mobilitate. Acestea pot fi dotate cu ecrane tactile ce ofera informatii despre obiective turistice, restaurante sau chiar harti ale oraselor. O astfel de solutie exista in Copenhaga”, se arata in studiu.

„Sezonul de varf pentru turism este in lunile iulie si august. Cu multe sectoare dependente de turism, diferenta dintre numarul de turisti din aceste luni, comparativ cu lunile de iarna, cauzeaza un dezechilibru in fluxurile de numerar pentru intreprinderile din regiune. Fara o baza de vizitatori uniforma pe tot parcursul anului, noile hoteluri ar putea sa nu fie dispuse sa investeasca in Alba Iulia. Acest lucru perpetueaza un ciclu de capacitate restransa, care limiteaza posibilitatile orasului de a gazdui mai multi vizitatori in perioadele de varf. Tehnologiile inteligente au potentialul de a face regiunea capabila sa gazduiasca o tipologie diversa de turisti, a caror vizite sunt mai putin dependente de perioadele de vacanta si de vreme. De exemplu, orasul ar putea gazdui festivaluri sau conferinte in lunile care nu sunt varf de sezon pentru a stimula cererea de cazare pe tot parcursul anului. Ofertele inteligente pot face ca o regiune ca Alba Iulia sa fie mai atractiva pentru organizatori si participanti, oferindu-i un avantaj competitiv pe piata gazduirii de evenimente”, se arata in studiu.

Pentru a deveni destinatia preferata pentru intrunirile de dimensiuni mari, orasul va trebui sa asigure transport si facilitati coordonate, integrate si usor de utilizat.

„Datele recente indica faptul ca vizitatorii petrec, in medie, in regiune 2,2 zile si ca multi dintre acestia se cazeaza in afara orasului, fata de media nationala de 2,5 zile pe vizita. Alte regiuni de destinatie turistica au o durata de sedere mult mai mare. O posibila constrangere pentru sederea vizitatorilor este capacitatea limitata de cazare. Tehnologiile inteligente ar putea sa deblocheze investitiile in noi unitati de cazare, prin oferirea de informatii mai bune vizitatorilor atat inainte, cat si in timpul sejurului. In mod ideal, acest lucru ar incuraja oamenii sa foloseasca Alba Iulia ca baza regionala, in loc sa se cazeze in alta parte si sa vina in Alba Iulia doar pentru vizite scurte”, se arata in studiu.

Transporturi

Una dintre tehnologiile propuse in studiu este reprezentata de senzorii operationali, ce permit colectarea informatiilor din infrastructura de transporturi, ajutand la crearea unui inventar al activelor si conditiei in care acestea se afla. Sistemul este mai eficient decat varianta colectarii manuale a datelor si aduce beneficii indirecte, cum sunt reducerea accidentelor sau scaderea numarului de drumuri inchise, se arata in studiu.

Planificarea in timp real a calatoriilor si sistemele inteligente de parcare sunt de asemenea tehnologii cu impact pozitiv asupra mobilitatii turistilor si locuitorilor orasului.

Potrivit studiului Siemens, printr-un sistem de senzori care ar inregistra locurile de parcare disponibile si apoi ar distribui informatia utilizatorilor pe sistemele GPS sau direct pe telefoane printr-o aplicatie, s-ar reduce ambuteiajele, iar soferii ar economisi, anual, 44.000 de ore petrecute in trafic, adica echivalentul a 860.000 euro.

Energie

Alba Iulia si-a asumat reducerea emisiilor de CO2 cu 20% pana in 2020, iar tehnologiile inteligente sunt o componenta esentiala pentru atingerea acestui scop.

Investitia intr-un sistem inteligent de control al iluminatului stradal, este potrivit studiului, cea mai avantajoasa din perspectiva randamentului pe termen scurt. Cercetarea arata ca un program de iluminat inteligent ar putea genera economii la electricitate de 14GWh, bazat pe o reducere de 73% a consumului de energie pentru iluminat. Aceasta economie este echivalentul cererii de energie a 5.000 de locuitori, anual.

„Iluminatul stradal inteligent include corpuri de iluminat noi care au un consum redus de energie si care sunt echipate cu senzori de miscare, pe langa senzorii foto si programarea automata. Sistemul de control coreleaza nivelul de iluminare in concordanta cu lumina ambientala, dar si cu nevoile de iluminare. In timpul noptii, cand activitatea este scazuta, luminile se opresc, iar atunci cand vehiculele sau pietonii se apropie, nivelul de iluminare creste. In situatiile de urgenta sau evenimentele planificate (cum ar fi reparatiile rutiere), iluminarea poate fi adaptata si deveni mai puternica. Beneficiile directe sunt economisirea imediata a energiei, rezultatul fiind o reducere semnificativa a costurilor orasului. Beneficiile indirecte sunt reprezentate de reducerea emisiilor de carbon si a poluarii luminoase. Stalpii de iluminat au, de asemenea, potentialul de a servi altor scopuri, cum ar fi emitatoarele WiFi. (…) Energia electrica furnizata stalpilor poate fi, de asemenea, transformata pentru a asigura alimentarea statiilor de incarcare a vehiculelor electrice de pe strada”, se arata in studiu.

In plus, pe termen lung, investitiile in retele electrice inteligente ar genera beneficii de peste 300 mil. euro, se arata in studiu. Tehnologiile de integrare a energiei regenerabile in retea sau utilizarea contoarelor inteligente se numara printre sistemele ce aduc beneficii importante.

Cercetarea identifica digitalizarea drept o oportunitate pentru imbunatatirea calitatii vietii locuitorilor din Alba Iulia si cresterea atractivitatii orasului pentru turisti, oferindu-le acestora din urma o mobilitate crescuta in regiune.

Intrebat daca doreste sa implementeze aceste solutii, Primarul Municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, a declarat ca exista vointa la nivel de municipalitate pentru implementarea acestora, pentru transformarea orasului in Capitala Digitala a Romaniei:

„Utilitatea, cuantificata in cifre si date concrete, nu o va putea da decat viitorul. Insa dorinta e scanteia care aprinde acest viitor si il aduce mai aproape de zilele noastre. In sensul asta, as vrea sa fac o paralela cu momentul de acum 300 de ani trait de Alba Iulia, cand cei care locuiau aici au hotarat sa ridice intr-un mic orasel, in mijlocul lui nicaieri, Cetatea Alba Carolina, asa cum o stim astazi. Pentru aparare, pentru comert, pentru o multime de alte motive. Ca pe o necesitate, ca pe o utilitate, nu ca pe un experiment. Sunt absolut convins ca nimeni nu se gandea atunci, punand caramida peste caramida, ca prin Cetatea pe care o construiau, vor trece intr-un singur an cateva sute de mii de oameni doar ca sa o vada, nu sa o atace, nu sa incerce sa o cucereasca pentru ca ea insasi e cea care cucereste. Dupa 300 de ani, pastrand proportiile, cam asta facem si noi acum, prin Smart City si colaborarea cu Siemens: ne dorim sa construim o Cetate si un oras hi-tech in care, peste alte sute de ani, cei care le vor locui sa se intrebe « cum de s-au gandit sa faca asta, in vremurile alea ? » Pentru ca, sa fim cinstiti cu noi insine, vremurile nu sunt inca, in Romania, up-to-date cu tehnologia. Multi inca se lupta cu chestii elementare. Noi, daca tot am fost un pic mai norocosi si am avut canalizare inca de acum 2000 de ani, acum, nu ma feresc sa o spun, indraznim sa vedem mai departe decat saptamana viitoare sau anul viitor. Solutiile cu care au venit cei de la Siemens sunt exact ce aveam nevoie ca sa ne definim si mai clar, tehnic vorbind, dorinta de a face pionierat. Ca sa rezum, da, vrem, bineinteles ca vrem. Si, astfel, am indeplinit deja prima conditie ca sa si putem. Vreau sa cred ca Alba Iulia va deveni Cealalta Capitala… Digitala!„, a declarat Mircea Hava.

Intrebat cand va incepe implementarea proiectului si daca s-a facut o prioritizare a investitiilor, primarul spune ca intai trebuie parcursi pasii administrativi si ca ideal ar fi sa se implementeze toate, simultan.

„Nu as vrea sa vad implementarea solutiilor propuse de profesionistii de la Siemens ca pe o competitie a prioritizarii. Nu e mai important iluminatul public eficient, modern decat transportul sau economia de energie decat conectivitatea totala, un must-have al zilelor noastre. Nu e mai stringenta atragerea de turisti decat gasirea unui loc de parcare exact cand si unde ai nevoie. Bineinteles ca ar fi ideal sa se implementeze toate, simultan. Insa, din experienta si realism, stiu ca nu se poate intampla asta asa, peste noapte. Legat de momentul in care vor fi lansate, mi-l doresc cat mai apropiat, eu as vrea de maine dimineata daca s-ar putea. Insa, repet, vorbim de un oras, de o administratie si trebuie respectate anumite reguli si urmati niste pasi firesti, un sistem putin mai lent daca ar fi sa il comparam cu unul privat„, a explicat Hava.

Totusi, dincolo de bunele intentii ramane problema banilor, fiind nevoie de o investitie mare pentru Alba Iulia.

Nicolaie Moldovan, city manager Alba Iulia, spune ca pentru implementarea tehnologiilor inteligente in oras s-ar putea accesa fonduri europene.

„Spun asta bazandu-ma pe experienta atragerii de fonduri europene din anii precedenti, cand Alba Iulia a atras cele mai mari sume, raportat la numarul de locuitori. Asta cred ca ar putea fi sursa principala si pentru a implementa aceste planuri, insa mi-e clar ca nu va putea fi singura. Avem resursele noastre, avem partenerii nostri traditionali care, sunt sigur ca vor vedea, la fel ca noi, oportunitatea si sustenabilitatea tuturor acestor masuri si, nu ma indoiesc, se vor gasi si banii necesari. Insa in conditiile pe care vi le-am precizat deja, argument cu argument, pas cu pas, urmand toate cutumele unei administratii locale. Pregatim de mai bine de doi ani proiecte pe care dorim sa le depunem spre finantare in Prioritatea de investitii 3.1 a Programului Operational Regional, proiecte care vizeaza reabilitarea termica a 30 de blocuri cu peste 2200 de apartamente, imbunatatirea eficientei energetice in 2 colegii si un liceu, dar si reabilitarea, modernizarea si extinderea iluminatului public din municipiu. Discutam de proiecte cu o valoare totala de aproximativ 30 milioane de euro. Complementar, luam in considerare si posibilitatea derularii unor proiecte cu finantare din partea unor IFI, precum BERD sau BEI, dar si contracte de tip ESCO pentru imbunatatirea performanelor energetice si managementul inteligent specific utilitatilor care deservesc stocul de cladiri publice din proprietatea municipiului. Pentru proiecte de mobilitate vizam accesarea fondurilor din cadrul Axei 4 a aceluiasi program, unde pregatim mai multe proiecte cu o valoare totala de aproximativ 22 milioane de euro, care vizeaza imbunatatirea infrastructurii de transport din oras, cu accent pe dezvoltarea pistelor pentru biciclisti, alei si trotuare, mai multe spatii si dotari de siguranta pentru pietoni, benzi dedicate pentru autobuze, statii de autobuz moderne, sisteme de management inteligent al traficului, modernizarea sistemului de e-ticketing functional de peste 10 ani in Alba Iulia etc. Sunt si alte categorii de proiecte pe care le dezvoltam pentru finantari nerambursabile si care cadreaza foarte bine propunerile Siemens pentru Alba Iulia, precum si Strategia Integrata de Dezvoltare Urbana sau Planul de Mobilitate Urbana Durabila„, a explicat acesta.

Nicolaie Moldovan spune ca Alba Iulia a facut deja pasi in directia smart city.

„Sunt peste 50 de proiecte contractate si aflate in implementare, finalizate sau pentru care nu a inceput inca implementarea. Am semnat protocoale de colaborare cu companii mari, dar si cu start – up-uri. Cele mai avansate si consistente investitional sunt proiectele dezvoltate in Alba Iulia de Orange, cu care avem o foarte buna colaborare! Lucreaza foarte bine cu noi. Tinta noastra este sa contractam pana la final de an cel putin 100 de proiecte pilot de oras inteligent pe care sa le testam pe parcursul anului Centenar. Vom putea vedea ce merge si ce nu merge, ce este viabil tehnic, financiar, functional si ce este doar…hai sa ii spunem marketing. Evaluarile le vor face utilizatorii produselor sau serviciilor, aplicatiilor sau proceselor, adica cetatenii, turistii, alte institutii. Tot ei ne vor ajuta astfel sa prioritizam spre ce tipuri de solutii, de tehnologii vom orienta cheltuirea banului public dupa 2019. Suntem multumiti de interesul manifestat de vendorii de tehnologie si de efervescenta generata de initiativa anuntata anul trecut de Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale in parteneriat cu Primaria Alba Iulia. Apreciez si diversitatea solutilor ofertate care se dimensioneaza pe verticale care cuprind domeniile – iluminat inteligent, smart metering, comunicare inteligenta, e-guvernare, e-cetatean, mobilitate inteligenta, educatie digitala etc. Pentru noi provocarea este sa le integram, sa asiguram securitate, interoperabiltate tehnica, comunicare adecvata si mai ales resurse umane pregatite inteligent etc. In acest sens, consideram deja modificarea organigramei si statului de functii a Primariei in sensul infiintarii departamentului de smart city. In urma cu 15 ani, in Primarie a inceput sa se dezvolte o echipa de oameni care au scris proiecte si au adus foarte multe finantari internationale orasului. Acum vrem sa dezvoltam o echipa care sa gestioneze ingenios proiectele de oras inteligent. Asa cum Siemens o face cu produsele sale!„, a declarat Nicolaie Moldovan.

Despre cercetare

Studiul „Smart Cities Research”, realizat de Siemens, a fost initiat anul trecut si a inclus orasul Alba Iulia, alaturi de Aberdeen si Londra din Marea Britanie, Bruxelles (Belgia) si cartierul Kartal (Turcia). Rezultatele studiului au fost prezentate pe 13 iulie alaturi de Primaria Municipiului Alba Iulia.

„Prezentul ne ofera oportunitatea de a construi orasele pe care ni le dorim, cu ajutorul tehnologiilor actuale. Prin includerea orasului Alba Iulia in studiul global „Smart Cities Research” ne-am propus sa demonstram potentialul concret al unui oras din Romania de a se transforma intr-un oras al viitorului, cu o structura urbana conectata, deschisa, prietenoasa cu mediul si cu un consum redus de resurse. Tehnologiile inteligente pot fluidiza traficul si scadea numarul accidentelor, pot eficientiza consumul energetic sau oferi flexibilitate producatorilor industriali. Astfel, ele fac viata mai usoara pentru fiecare dintre noi„, a declarat George Costache, CEO al Siemens Romania, pe 13 iulie, la prezentarea rezultatelor studiului.

Implementarea solutiilor inteligente este din ce in ce mai usoara si mai accesibila datorita evolutiei tehnologiei. Dezvoltarea rapida a Internet of Things a permis o crestere fara precedent a volumului de date, iar centrul acestor dispozitive conectate este telefonul inteligent.

Spre exemplu, potrivit studiului Siemens, peste 90% din datele existente in prezent, la nivel global, au fost generate in ultimii 5 ani. Aceasta dinamica, corelata cu preturile in scadere ale senzorilor si rata de penetrare tot mai crescuta a telefoanelor inteligente a construit o noua tendinta in felul in care orasele pot monitoriza si gestiona sistemele de infrastructura sau alte active, iar acesta este doar inceputul.