Legatura inedita dintre clima si praful desertic din Sahara care a ajuns in Romania acum 6.000 de ani

Praful din Sahara care ajunge din cand in cand in Romania, fiind vizibil mai ales pe masini, era purtat pana pe teritoriile noastre si acum sase milenii, arata o cercetare realizata de oameni de stiinta romani si de alti cercetatori de la Northumbria University Newcastle (Marea Britanie). In turba din rezervatia Mohos de langa Tusnad s-a ajuns pana la 9,5 metri adancime si au fost luate mostre de praf care s-au depus in utimele zece milenii. In articol puteti citi despre legaturile dintre praful saharian si clima de acum 6000 de ani, dar si despre cat de diferita era clima de atunci in Romania, dar mai ales in Sahara.

Cercetatorii au analizat mostre de praf din turbaria de la Timovul Mohos, descoperind depuneri semnficative de praf de origine sahariana de acum 6.100 de ani. Au fost folosite unelte de foraj, apoi a urmat datarea cu carbon si analizele chimice pentru a fi studiat praful saharian care putea fi vizibil doar la microscop.

Interesant este ca praful Saharian da indicii despre cum era clima intr-o perioada cand Sahara devenea desert dupa cateva mii de ani in care fusese un loc umed, acoperit de pajisti. Varianta larg acceptata este ca pana acum 13.000-16.000 de ani Sahara avea clima desertica, apoi au urmat ploi musonice (9,000 to 7,300 ani) si apoi ploile musoinice s-au retras si acum 5500 de ani desertificarea era aproape completa. Cronologia difera in functie de sursa.

Vasile Ersek, coordonatorul lucrarii de la Northumbria University, a explicat pentru HotNews.ro de ce rezultatele cercetarii sunt importante si daca ele schimba in vreun fel cronologia desertificarii Saharei.

Rezultatele de la Mohos nu schimba cronologia transformarii Saharei intr-un desert, dar este prima data cand fluxul de praf African din trecut este documentat in estul Europei, spune Ersek.

„Sahara nu a devenit desert peste tot in acelasi timp, ci au existat diferente locale in rata de desertificare iar praful de la Mohos probabil ca reflecta desertificarea din estul Africii. Intre 7000 si 5000 de ani studiile care au identificat praf de origine vest-Africana au o cronologie putin diferita decat cele din est, insa dupa 5000 de ani toate arata desertificare aproape completa”.

Este interesant de stiut cum era insa clima in zona tarii noastre acum 6.000 de ani, in jurul datei care sta in centrul cercetarii. „In general in nordul Romaniei acum 6000 de ani verile erau putin mai calde iar iernile ceva mai reci (contrastul de temperatura dintre iarna si vara era mai mare), iar temperatura medie anuala era cu ~1-2 grade mai scazuta decat astazi. Precipitatiile de vara erau mai abundente decat astazi, iar cele de iarna similare cu valorile moderne. Aceste estimari se bazeaze pe un studiu facut in Muntii Gutaiului dar probabil se aplica si la majoritatea zonelor din centrul si nordul Romaniei. Pe baza datelor noastre de la Mohos, intre 6600 si 1200 de ani in urma au existat conditii mai umede dacat astazi”.

La cercetarea de teren s-a folosit o carotiera (care arata ca un tub taiat in doua) ce a fost infipta in turba si cu care cercetatorii au scos carote (probe cilindrice) de la fiecare metru pana la 9,5 metri adancime). In laborator a fost analizata compozitia chimica a carotelor pe baza carora a fost indentificat praful care nu este vizibil cu ochiul liber, dar reiese foarte clar in schimabrile din compozitia chimica din carota). Carotele au fost scoase de Daniel Veres de la Academia Romana.

Putem prezuma ca acum 6000 de ani praful african a influentat clima din teritoriile romanesti? Se poate presupune de exemplu ca ar fi putut exista furtuni puternice cauzate de acel praf saharian?

Ersek explica faptul ca praful din Sahara ce ajungea in Romania este mai degraba simptomul schimbarilor climatice decat cauza lor, asadar nu praful cauza furtunile ci praful era adus aici in perioadele cand erau in Sahara furtuni mai puternice sau mai dese, iar circulatia atmosferica era favorabila transportului de praf in directia Romaniei. „Fluxul de praf din Sahara nu a fost constant ci venea in pulsuri aproximativ la fiecare 1500-2000 de ani (cu alte cuvinte, periodele cu flux de praf mai mare erau separate de perioade de 1500-2000 de ani cand nu venea mult praf). Aceasta periodicitate de 1500-2000 ani a fost observata in multe arhive climatice din emisfera nordica si nu exista deocamdata o explicatie care a fost universal acceptata. Cel mai probabil aceste cicluri au originea in Atlanticul de Nord de unde se transmit prin intermediul atmosferei in restul emisferei de nord.

Una dintre teoriile cu cei mai multi suporteri sugereaza ca aceasta periodicitate e indusa de activitatea solara care la randul ei afecteaza circulatia atmosferica si curentii oceanici din Atlanticul de Nord. Asta este cam greu de dovedit fara echivoc pentru ca oamenii au documentat activitatea solara doar in ultimii cateva sute de ani asa ca nu avem observatii care merg 4000-5000 de ani in urma care sa fi cuprins macar unul sau doua din aceste cicluri”.

Cercetarea a fost realizata de Jack Longman, doctorand in Geografie la Northumbria University care a lucrat alaturi de Vasila Ersek (Senior Lecturer) si de profesorul de paleontologie Ulrich Salzmann de la aceeasi institutie. La cercetare au mai participat Daniel Veres de la Institutul de Speologie al Academiei Romane, Katalin Hubay de la Academia de Stiinte a Ungariei si trei cercetatori de la Universitatea din Koln (Marc Bormann, Volker Wennrich si Frank Schabitz).

Lucrarea se numeste Periodic input of dustover the Eastern Carpathians during the Holocene linked with Saharan desertification and human impact si a fost publicat in revista Climate of the Past.