Klaus Iohannis, inca o reactie negativa fata de Comisia Europeana: "Semne de intrebare asupra oportunitatii momentului ales de catre Comisie" in disputa cu Polonia

Klaus Iohannis da al doilea semnal negativ in numai doua zile fata de Comisia Europeana. Presedintele a chestionat vineri, intr-un discurs la Cotroceni, „oportunitatea momentului ales de Comisia Europeana” pentru a emite o opinie critica fata de Polonia. Cotroceniul a avut si ieri o pozitie critica, ridicand – prin intermediul consilierului prezidential Leonard Orban – „semne de intrebare” fata de vizita in Rusia a presedintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker.

Trebuie remarcat si faptul ca Juncker este perceput in Europa drept un fidel al Angelei Merkel, iar pozitia Comisiei fata de presupusele incalcari ale statului de drept in Polonia este ecoul pozitiei dure a Berlinului. Polonia a protestat fata de ingerinta politica a Germaniei si a Comisiei Europene, iar Romania, prin discursul de astazi al lui Klaus Iohannis, da semne ca sprijina mai degraba Varsovia – un aliat esential in interiorul NATO.

Ce a spus astazi Klaus Iohannis referitor la Polonia:

„Peste numai câteva săptămâni, la Varșovia, vom discuta viitorul relaţiilor de securitate transatlantice în cadrul unuia dintre cele mai importante Summituri NATO de după anul 1989. De asemenea, în cadrul Consiliului European, aşteptăm cu interes prezentarea şi discutarea viitoarei Strategii Globale Europene pentru Politică Externă şi Securitate, care va înlocui Strategia de Securitate a Uniunii din 2003.

…..

Problemele de securitate ale Europei s-au aflat în dinamică permanentă, care impune gândire strategică.

Prin urmare, contribuția dumneavoastră, a experților în studii politice și relații internaționale, rămâne hotărâtoare pentru noi, decidenții politici, care dorim ca atât NATO, cât și Uniunea Europeană să își îndeplinească în continuare rolul de comunități de securitate.

Istoria ne-a arătat că valorile democrației liberale și ale statului de drept trebuie mereu protejate, cultivate și promovate și că nu sunt de la sine înțelese, iar riscurile la adresa lor nu trebuie niciodată neglijate sau subestimate.

În acest context, nu pot să nu remarc recenta adoptare de către Comisia Europeană, pe 1 iunie, a Opiniei privind statul de drept în Polonia. Dincolo de semnele de întrebare asupra oportunităţii momentului ales de către Comisie, am deplină încredere în capacitatea democraţiei poloneze de a găsi cele mai bune soluţii în conformitate cu cerinţele statului de drept, având în vedere tradiţia Poloniei de implicare activă în consolidarea, în perioada post-comunistă, a unei reale democraţii. Sper că instituţiile europene vor sprijini constructiv aceste eforturi ale Poloniei, pentru că actualul context dificil, mai ales în Vecinătatea Estică, dar şi în interiorul Uniunii Europene, reclamă concentrarea tuturor demersurilor în direcţia asigurării stabilităţii şi securităţii noastre, în sensul cel mai larg. Contăm, în acest sens, în acest demers, pe contribuţia Poloniei, partener strategic al României.

Într-adevăr, ne aflăm într-un moment în care este esențial să apărăm aceste valori, dar și să redescoperim căile și mijloacele prin care să asigurăm, într-un mod echilibrat, atât securitatea, cât și democrația, în contextul revenirii la nivel european a populismului, naționalismului și extremelor politice.

În primul rând, cred că trebuie să păstrăm și să întărim ceea ce s-a câștigat deja la nivel european din punctul de vedere al construcției instituționale a apărării colective – prin Alianța Nord Atlantică – și a spațiului de securitate, libertate și justiție – prin Uniunea Europeană. În același timp, aceste realizări trebuie ajustate și adaptate în fața provocărilor politice, economice și de securitate curente.

România este situată în proximitatea zonelor care generează două dintre cele mai importante provocări de securitate la nivel european”.