Acoperitii din justitie. O tragi-comedie la nivel inalt

Probe, indicii sau macar un singur caz din miile de magistrati din Romania care sa depuna marturie ca ofiterii au inceput o vasta retea de racolare in justitie nu avem. N-a iesit pana azi unul sa zica: stimati cetateni, m-am trezit intr-o dimineata la birou cu Gigel de la SRI care mi-a propus sa incalc legea, dar l-am invitat politicos afara. Magistratii care vad peste tot acoperiti nu pot indica o astfel de situatie, vreo sentinta scrisa la comanda sau ceva palpabil. Dar problema este serioasa. Nu iese fum fara ceva foc.

Magistratii n-au prea inteles ce inseamna “campul tactic” din justitie despre care vorbea generalul Dumbrava. Printre procurori se vorbeste ca unii colegi magistrati au ajuns “divizia penala a SRI”. Exista apoi o nemultumire reala printre unii magistrati ca serviciile cauta sa impuna solutii etc. Dar, inca o data, nu avem cazuri clare, doar nemultumiri exprimate in particular. Adaugati la toate astea tentatia sefilor de servicii (Melescanu, Maior, Helvig) de a juca politic. Avem, deci, motive sa strambam din nas.

Judecatorul Horatiu Dumbrava (membru CSM) a adresat presedintiei inca de pe vremea lui Traian Basescu solicitarea de a verifica prin CSAT toti magistratii Romaniei pentru a stabili daca exista acoperiti printre ei. Pe de-o parte, avem de-a face cu o solicitare perfect legitima. Legea le cere judecatorilor si procurorilor sa declare daca sunt acoperiti, iar cineva mai trebuie sa si verifice.

Pe de alta parte, cand ridici problema verificarii tuturor magistratilor, inseamna ca dispui de indicii puternice ca magistratura musteste de acoperiti. Altfel, daca o faci doar pentru ca urla Antena 3 si toti avocatii borfasilor din politica si presa, nu e bine. Dar, in final tot a obtinut ceva. Gestul n-a fost complet gratuit. Am aflat oficial ca de fapt nimeni nu prea verifica pe bune ce-i cu acoperitii din justitie, daca sunt etc.

In fine, dupa doi ani de suspans, serviciile comunica in sila, prin intermediul CSAT, ca s-au uitat bine prin tribunale si judecatorii si n-au gasit nimic, nada, zero. Pentru Dana Garbovan, de pilda, de la UNJR, raspunsul CSAT reprezinta inca un motiv de suspiciune si solicita publicarea hotararilor „in baza carora serviciile secrete sunt implicate in justitie sa devina publice”.

In mod normal, povestea s-ar fi inchis aici, dar in scena isi face intrarea renumitul Dan Mihalache. Sefui cancelariei prezidentiale contrazice spectaculos chiar institutia la care lucreaza, adica presedintia.

V-am pacalit cu raspunsul CSAT, zice Mihalache, institutia asta nu poate verifica nimic, nu poate umbla dupa 23 de mii de magistrati. Ca sa le scoata si mai rau ochii din cap magistratilor oricum gata isterizati, Mihalache adauga precizarea ca are dubiile lui asupra acestei proceduri de verificare.

Foarte corecte observatii, dar rareori s-a mai vazut un sef al vreunei administratii prezidentiale din lumea asta pacalind senin publicul pe subiecte de siguranta nationala Stiti, cand v-am spus ca nu sunt acoperiti printre magistrati, ne tavaleam la Cotroceni de ras. Nu prea credem nici noi in povestea serviciilor, deci nu luati de buna vrajeala CSAT. Stupoare generala.

Si nebunia o ia de la capat. „Ca atare, pe o voce ni se spune ca s-au facut verificari, pe alta ni se spune ca nu exista capacitati de a face verificari. Dubiile exprimate public de un oficial de asemenea grad vis a vis de incapacitatea CSAT de a face verificari efective nu fac altceva decat sa sporeasca confuzia si suspiciunile in spatiul public ca justitia este influentata de serviciile secrete, fapt ce contravine principiilor fundamentale ale democratiei”, se arata intr-un nou comunicat al UNJR, care primeste apa la moara tocmai cand magistratii credeau ca au ajuns intr-o fundatura.

Daca a zis ceva corect Mihalache a fost sugestia ca unii magistrati sunt in campanie electorala. Prin toamna au loc alegeri la CSM, iar tema „acoperitilor” face ravagii printre magistrati, cum s-a intins si in presa.

Suntem indreptatiti sa punem in discutie functionarea sistemului? Desigur. Dar solutia o cunoastem si este una singura: intarirea mecanismelor civile de control si mai putina conspiratie. Faptul ca niste magistrati someaza serviciile sa-si scoata acoperitii la raport pentru a tipa apoi ca sunt mintiti intretinand paranoia publica nu se cheama control civil. Sunt demersuri partial oneste, partial interesate. Ineficiente, cu siguranta. Nu ajuta, nu lamuresc nimic, ci sporesc confuzia generala.

Din pacate, mecanismele civile de control, comisiile parlamentare, nu functioneaza. Mai mult, ele par in totalitate la dispozitia celor pe care ar trebui sa-i verifice. Parlamentarii, partidele, liderii politici s-au predat cu totul, au abdicat complet de la rolul lor. Pe de-o parte i-a evacuat publicul de la butoane, pe de alta parte s-au recuzat singuri de frica anchetelor.

Evident, sistemul democratic de checks and balances in privinta implicarii serviciilor in politica, justitei sau presa s-a distorsionat in ultimii ani. Dar asta in primul rand din vina politicienilor slabi, vulnerabili si din cauza marilor partide facute praf si pulbere de cancerul coruptiei.

Atmosfera de suspiciune generala in care traim azi li se datoreaza in primul rand lor. Ei au sadit si cultivat samanta neincrederii in institutiile cheie care au dus in acesti ani lupta impotriva coruptiei, dar tot ei s-au dat la o parte din calea serviciilor cand acestea au cucerit tot mai multa putere. Ei, politicienii, au jefuit tara asta pana ce aproape ca au distrus increderea publicului in democratie si tot ei se plang azi ca democratia a fost confiscata de o forta teribila care scapa controlului democratic.

Din toate aceste motive, ei, expiratii Romaniei, trebuie inlocuiti cu totul prin vot si implicarea noastra continua. Altfel nu putem recladi increderea in institutii, in democratie si nu vom putea reda puterea celor care trebuie sa o exercite in mod legitim, adica unor politicieni pe cat posibil onesti si preocupati de interesul public.

Cand vom avea partide si o presa ceva mai curate vom avea o sansa sa iesim din paranoia, teorii conspirationiste iar comedia asta de prost gust va lua, poate, sfarsit.