Cum se schimba echilibrul de forte in sistemul de putere odata cu venirea lui Ciolos. Noul rol al lui Iohannis si mizele mari pe termen scurt: de la procurorii-sefi la asaltul Rusiei

Raportul de forte in sistemul de putere din Romania se schimba dramatic odata cu venirea lui Dacian Ciolos in locul lui Victor Ponta. Fortele reformatoare par in usor avantaj asupra celor anti-reforma, pentru prima oara dupa multa vreme. Sub presiunea unui nou actor puternic – Strada, gruparea penalilor si a franarilor e sub stare de asediu. Iohannis insusi se vede distribuit de Strada si de propria vointa intr-un noul rol, mai dinamic si mai implicat. Mizele pe termen scurt sint atit de mari, incit ma astept la mari convulsii politice, la vedere si in subterane. Totul, pe fondul volatilitatii uriase din regiune, pe fondul agresiunii crescinde a Rusiei, dar si pe fondul relatiei tot mai reci intre SUA si Germania.

Cinci prioritati uriase are Romania in urmatorul an:

• sa inceapa reforma clasei politice si a administratiei, asa cum o cere Strada

• sa-si asigure sustinerea cit mai puternica a NATO in fata Rusiei

• sa-si tina finantele publice sub control, astfel incit sa fie la adapost de o viitoare posibila criza

• sa numeasca la DNA si Parchetul General in primavara sefi care sa dea rezultate in lupta anti-coruptie

• sa organizeze alegeri corecte, dincolo de orice banuiala

Sistemul de putere din Romania este acum in plina schimbare, echilibrul de forte s-a rupt temporar sub presiunea unui jucator ignorat in analizele specialistilor: Strada. Elitele reformiste din generatiile 20-30 si 30-45 de ani au iesit in strada in numar mare dupa catastrofa administrativa soldata cu tragedia din clubul Colectiv si au fortat aceasta rupere a echilibrului. De notat apasat ca cei iesiti in strada au avut cele mai anti-populiste cereri posibile: nu au vrut bani, nu au vrut beneficii sociale, au vrut reforma in clasa politica si administratie.

Strada a inregistrat doua victorii uriase, inimaginabile acum o luna: a dat jos un guvern condus de un premier profund corupt si necredibil, si i-a facut nefrecventabili si, probabil, absenti din viitorul Parlament pe UNPR si Gabriel Oprea. Asa s-a ajuns la urmatoarea noua distributie a fortelor:

Fortele pro-reforma: Presedintele Iohannis, Guvernul Ciolos (daca va trece de votul Parlamentului), masa critica in Justitie, partenerii externi, Strada

Fortele anti-reforma: masa critica in Parlament, masa critica in partidele mari, masa critica in administratie

Fata de acum o luna, sint trei schimbari majore: 1) guvernul a devenit reformist; 2) a aparut Strada; 3) Klaus Iohannis intra in faza in care e obligat sa se implice.

Primele doua schimbari sint evidente. A treia, schimbarea de pozitie a lui Klaus Iohannis, are doua explicatii. In primul rind, Iohannis este cel care l-a propus pe Ciolos si va deconta impreuna cu el rezultatele guvernarii, asa ca nu mai poate sta retras la Cotroceni, asa cum o facea in prezenta unui guvern ostil. In al doilea rind, Iohannis si-a asumat simbolic, prin intilnirea cu societatea civila, faptul ca este purtatorul legitimi al cererilor strazii. El nu mai poate scapa de aceasta „povara”, nu se mai poate extrage din misiunea pe care singur si-a dat-o.

Ce se va intimpla deci pe termen scurt cu cele cinci mize ale Romaniei, odata ce ne aflam intr-un nou echilibru de putere (sa convenim ca executivul Ciolos va trece de Parlament)?

– Reforma clasei politice si a administratiei. Aici va fi piatra de incercare a guvernului Ciolos. Cu un Parlament ostil nu poate trece mari reforme, dar prin Hotariri de Guvern si Ordine de ministru va putea face reglaje suficient de mari in administratie. Nu cred ca va fi suficient, dar Justitia pare sa dea si ea o mina de ajutor prin dosarele de mare coruptie. Apropo de aceste dosare, EADS e inca asteptat de toata lumea

– Sustinea NATO in fata Rusiei. Cu Victor Ponta premier, Dusa ministru al Apararii si Oprea ministru de Interne, credibilitatea Romaniei in negocierile din NATO era minima. Ciolos e deja din alta clasa a credibilitatii, si cred ca in tandem cu Iohannis va putea juca mai puternic cartea Romaniei

– Stabilitatea financiara. Am vazut chiar azi o propunere iresponsabila a unui deputat PSD de crestere a salariilor tuturor bugetarilor cu 10%, facuta pe furis, cu un impact potential devastator asupra bugetului. Asa stie sa guverneze PSD, iar anul electoral 2016 ar fi fost unul devastator daca Ponta mai raminea premier. Ciolos are experienta gestionarii unor bugete uriase ca fost comisar european pe Agricultura si, lipsit de miza politica proprie, sint convins ca va tine sub control deficitele in 2016

– Noii sefi de la DNA si Parchetul General. Mandatele lui Kovesi si Nitu expira in aprilie, iar propunerile de noi sefi sint facute de ministrul Justitiei si aprobate de presedintele Iohannis. Cu un guvern Ponta in functie, blocarea de noi numiri si intrarea in provizorat era aproape garantata, dat fiind interesul baronilor si penalilor de a o indeparta pe Kovesi de la DNA. Cel mai probabil Ciolos va alege un ministru al Justitiei care o va propune din nou pe Kovesi, iar la Parchetul General va cauta o solutie mai viabila decit vulnerabilul Tiberiu Nitu.

– Organizarea de alegeri. Guvernul Ciolos nu va avea miza politica, ministrii (daca sint cu adevarat tehnocrati) nu vor participa la alegeri, asa ca organizarea localelor din mai 2016 si a parlamentarelor din noiembrie 2016 va fi deasupra oricarei banuieli privind corectitudinea. Un mare cistig.

Cam acestea sint, rapid, noile coordonate ale anului care sta sa inceapa. Doua pericole mari pindesc insa orice miscare a viitorului Guvern: noi miscari de strada (daca Dacian Ciolos va face o eroare majora), si o motiune de cenzura (daca Ciolos si ministrii sai vor declansa o reactie similara cu cea declansata de MRU in 2012, cind a calcat pe bataturi concomitent citiva centri mari de putere: baroni locali, mafia ANRP si mafia ANAF).