Noua legislatie in achizitii: proceduri mai simple, dar si portite pentru fraude si dezincriminari de fapte penale
Noua legislatie in proiect a achizitiilor publice aduce o serie de imbunatatiri dar contine si unele modificari care, in opinia expertilor in achizitii, pot crea portite pentru sifonarea banilor publici. Sorin Fusea, presedinte al Asociatiei Nationale a Specialistilor in Achizitii, a explicat pentru EurActiv.ro semnificatia si posibilele efecte ale noutatilor aduse de actul normativ. Una calda, una rece: masuri precum posibilitatea ca autoritatile sa faca plati direct in contul subcontractantilor, pentru a evita anumite blocaje (considerata o modificare pozitiva), sunt contrabalansate de propuneri precum permisiunea ca subcontractantii cu mai putin de 5% din valoarea contractului sa fie tinuti la secret.
Proiectul de lege a „achizitiilor clasice”, ce urmeaza sa inlocuiasca actualele prevederi legislative de baza in domeniu – Ordonanta nr. 34/2006 – incluzand si prevederile care transpunnoile reglementari europene obligatorii, este publicat pe site-ul Ministerului Finantelor Publice, fiind in procedura de consultare publica pana la data de 31 august.
Imbunatatiri
- Un aspect pozitiv: faptul ca activitatea de comunicare intre operatorii economici si autoritatile contractante se va desfasura in principal electronic (online). Spre exemplu, nu mai este obligatoriu, ca pana acum, ca ofertele, solicitarile de clarificare sau notificarile in timpul evaluarii ofertelor sa fie transmise prin posta/curier pentru a se proba primirea acestora. Aceasta modalitate de comunicare va deveni deplini operationala din 18 aprilie 2017.
Articolul 64: „Orice comunicare, solicitare, informare, notificare si altele asemenea, prevazute de prezenta lege, sunt transmise in scris, prin mijloace electronice de comunicare sau, ca exceptie, prin alte mijloace decat cele electronice.”
- Procedurile de achizitii vor fi mai transparente. O alta imbunatatire adusa legislatiei se refera la necesitatea justificarii a ceea ce se doreste confidential intr-o oferta. Mai exact, ofertantul este obligat sa justifice, daca doreste ca anumite informatii din oferta sa ramana confidentiale, cum anume dezvaluirea acestora „ar aduce atingere dreptul de proprietate intelectuala ori industriala, secretului comercial sau principiului concurentei loiale”. (Articolul 57)
Practic, ofertantii nu mai pot cere secretizarea elementelor din oferta fara o justificare `corespunzatoare`.
- De asemenea, o mentiune noua, pozitiva, o reprezinta si posibilitatea ca autoritatea constractanta sa organizeze consultari „in vederea pregatirii achizitiei si pentru a informa operatorii economici cu privire la planurile de achizitie si cerintele avute in vedere in legatura cu acestea, facand cunoscut acest lucru prin intemediul unor platforme electronice accesibile pe scara larga, precum si prin orice alte mijloace”. (Art.137).
In cadrul consultarilor, autoritatea contractanta poate invita experti independenti, autoritati publice sau operatori economici.
Per ansamblu, noua legislatie complica intr-o oarecare masura existenta autoritatilor contractante dar, in schimb, face viata ceva mai usoara pentru ofertanti/contractori, apreciaza Fusea.
- Un exemplu in acest sens: posibilitatea ca autoritatea contractanta sa faca plati pentru servicii/lucrari direct in conturile subcontractorilor. „Modificarea este menita, cel mai probabil, sa elimine blocajele care pot aparea la plata din cauza contractorului principal. Avand aceasta prevedere, platile catre subcontractori nu mai sunt conditionate de decizia exclusiva a acestuia, decizie care ar putea sa nu aiba legatura cu stadiul fizic de executie ci cu interese de moment”, a mai explicat Fusea.
Sorin Fusea atrage atentia, totusi, asupra faptului ca nu au fost facute publice si normele de aplicare pentru acest act normativ. Asadar, multe detalii care ar putea da eficacitate masurii sunt inca necunoscute, iar acest lucru creeaza rezerve. „La acest moment nu putem imagina, spre exemplu, modalitatea prin care se vor derula aceste consultari intre autoritatile contractante si experti independenti, care vor fi limitarile aplicate acestora in urma participarii la consultarile cerute de o autoritate contractanta etc.”.
Principalele probleme ale actului normativ
- Firmele care subcontracteaza mai putin de 5 la suta din valoarea totala pot fi tinute la secret, aceasta este interpretarea uneia dintre noile prevederi.
La articolul 54 se arata ca ￢Autoritatea contractanta are obligatia de a solicita ofertantului/candidatului sa precizeze in oferta ori solicitarea de participare partea/partile din contract pe care urmeaza sa le subcontracteze si datele de contact ale subcontractantilor nominalizati￢, ceea ce ar fi in regula daca nu ar fi mentionata si o exceptie.
Mai jos, la articolul urmator, se introduce posibilitatea ca subcontractantii care detin mai putin de 5% din valoarea contractului sa nu fie declarati.
Aceasta exceptie deschide practic o portita pentru sifonarea banilor publici
– atrage atentia Sorin Fusea.
Desigur, prevederea mentionata nu se regaseste inDirectiva europeanape care actul normativ trebuie sa o inglobeze.
- Conflictul de interese in procedura de achizitii – doar contraventie, nu infractiune, ca in prezent
In vechea legislatie, atrag atentia atat Fusea cat si alti experti consultati de EurActiv Romania, erau incluse 28 de contraventii, pe cand in proiectul actual actual faptele care constitui contraventii sunt incluse in cadrul a cinci articole. Mai mult, conflictul de interese, poate cea mai grava infractiune in contractele de achizitii publice (care a facut obiectul a numeroase anchete si sanctiuni, inclusiv din partea institutiilor europene) este inclus in categoria de contraventii. Sarcinile care revin achizitorilor in identificarea si remedierea acestuia raman extrem de neclare.
- O alta modificare importanta care poate crea efecte contradictorii este celebra prevedere prin care se doreste limitarea aplicarii criteriului de selectie „pretul cel mai scazut”.
INTERVIURILE HotNews.ro