Finalizarea Statiei de Epurare de la Glina – Un sfert de miliard de euro pentru ca Dunarea sa nu mai fie WC-ul bucurestenilor

Titlul proiectului: „Finalizarea Statiei de Epurare a apelor uzate Glina, reabilitarea colectoarelor principale de canalizare si a canalului colector de apa uzata Dambovita (CASETA)”.

Valoarea proiectului: 258,35 milioane euro, din care: 130,49 milioane euro de la Comisia Europeana (prin POS Mediu), 51,55 milioane de euro de la bugetul de stat, 76,3 milioane de euro de la bugetul Capitalei in calitate de beneficiar. / Contractat: 111 milioane de euro

Constructor: Asocierea FCC Construcction& Aqualia Intech SA & Suez International SA

Stadiul actual de realizare:Contractul a fost atribuit in august 2017, iar semnarea a venit in octombrie / Organizarea șantierului a demarat pe 14 martie 2018

Evolutia detaliata a proiectului, la finalul articolului

–

Proiectul Finalizarea Statiei de Epurare a apelor uzate Glina, reabilitarea colectoarelor principale de canalizare si a canalului colector de apa uzata Dambovita (CASETA) este una dintre cele mai importante lucrari pe fonduri europene, atat prin valoare, cat si prin utilitate. Problema sa este gradul extrem de redus de realizare de pana acum, in conditiitle in care la sfarsitul anului 2015 Comisia Europeana va retrage Romaniei banii europeni nefolositi din exercitiul financiar 2007-2013. In plus, fondurile europene aprobate proiectelor romanesti, inclusiv Statia Glina – CASETA, vor fi retrase in cuantumul necheltuit, ba mai mult, Romania va fi pusa sa plateasca din buzunarul propriu finalizarea lucrarilor, iar, in caz contrar, sa dea inapoi si banii europeni cheltuiti in proiectul nefinalizat.

–

Pana nu demult, Bucurestiul a fost singura capitala europeana care isi deversa apele uzate direct in rau, in Dambovita in cazul nostru. Practic, toaletele celor doua milioane de bucuresteni si rezidenti, precum si apa de ploaie care absoarbe carburantii, uleiurile si gunoaiele de pe strazile Capitalei se varsa, prin canalizare, in Dambovita si, de aici, in Arges, Dunare si in final in Marea Neagra.

Statia de Epurare Glina, inceputa pe vremea lui Ceausescu, are nevoie, in prezent, sa fie extinsa masiv, pentru ca toaletele bucurestenilor sa nu mai polueze Dambovita.

„Beneficiarii directi ai investitiei sunt cetatenii Bucurestiului, dar si intreaga Romanie. Datorita existentei acestei statii de epurare, Bucurestiul si bucurestenii nu mai polueaza Dambovita, Dunarea si Marea Neagra. Concret, se reduce impactul negativ al poluarii raurilor si al infiltratiilor de ape uzate in panza freatica din zona bazinului hidrografic al Dambovitei, Argesului si Dunarii”, explica primarul Sorin Oprescu, la semnarea finantarii proiectului, in 8 octombrie 2013.

Putina istorie recenta – „cum trag apa” bucurestenii peste regiunea Dunarii

Statia de epurare Glina este vazuta in prezent ca avand relevanta in marea Strategie a Dunarii – o strategie paneuropeana a UE, care cuprinde printre altele Romania, Germania, Austria, Ungaria, Bulgaria, pentru dezvoltarea coordonata si coerenta a tarilor riverane, cu bani europeni si nationali.

Comunistii au fost, insa, primii care au pus, in mod serios, problema colectarii si epurarii apei uzate in Bucuresti. In 1985 a inceput constructia statiei de epurare Glina, insa in 1989, la Revolutie, s-a intrerupt lucrarea, la un nivel de 15-20%.

Abia in 1996 s-a incercat punerea in functiune a statiei, insa din cauza unui accident de mediu (evacuarea de combustibil petrolier in urma unei disfunctii la o centrala termica din oras), functionarea a fost din nou intrerupta.

Tarziu, abia dupa ce Romania a intrat ireversibil pe orbita Uniunii Europene, s-a pus mai serios problema apelor uzate ale unei Capitale europene de peste doua milioane de locuitori, situata in proximitatea Dunarii si a Marii Negre. In 2002, la doi ani de la inceperea negocierilor de aderare a Romaniei la UE, reprezentantii Comisiei Europene si cei ai Ministerului Mediului au hotarat ca prioritatea numarul unu pentru Bucuresti construirea unei statii de epurare a apelor uzate. In 2004 a fost semnat Memorandumul de finantare intre Comisia Europeana si Guvernul Romaniei prin care au fost alocate fonduri nerambursabile pentru prima faza a acestui proiect.

Salvarea a venit de la Bruxelles: prin Programul ISPA (Instrument pentru Politici Structurale de Pre-Aderare), UE a alocat circa 70 de milioane de euro, Banca Europeana de Investitii a contribuit cu 25 de milioane de euro, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare cu 10 milioane de euro, iar Guvernul Romaniei cu aproximativ 3 milioane de euro. In 2006, compania greaca Aktor-Athena a fost desemnata sa faca lucrarea, care s-a finalizat abia in 2011. Pret: 108 milioane de euro. Aceasta a fost faza I a proiectului.

De mentionat: programul ISPA a fost coordonat in Romania de Eugen Teodorovici, care acum este ministrul Fondurilor Europene.

Tot in 2011, Statia a fost predata spre operare companiei Apa Nova (detinuta de grupul francez Veolia), care a primit inca din anul 2000 concesiunea serviciilor de apa si canal din Capitala. (Sursa foto articol: Wikimedia Commons / User: Stratoreaper )

Proiectul de extindere – Nici 3% cu un an inainte de retragerea banilor

In prezent, Statia de Epurare Glina curata mecanic 85% din apa uzata care intra in statie, cu un ritm de 10 mc/s, insa doar jumatate din aceasta cantitate este epurata complet, conform standardelor europene de mediu. Pana la extinderea completa a statiei, Bucurestiul continua sa polueze Dambovita si mai departe Argesul, Dunarea si Marea Neagra.

De aceea, in anul 2013 Comisia Europeana a aprobat pentru finantare Faza a II-a a proiectului inceput de comunisti, pentru ca apele uzate ale Bucurestiului sa fie epurate in intregime. Proiectul „Finalizarea Statiei de Epurare a apelor uzate Glina, reabilitarea colectoarelor principale de canalizare si a canalului colector de apa uzata Dambovita (CASETA)” face parte din proiectele cu relevanta pentru Strategia Europana a Dunarii si are o valoare totala de 258 de milioane de euro in perioada de programare 2007-2013, care se incheie la finele anului 2015.

Inca 159 de milioane de euro urmeaza sa fie alocati in perioada de programare 2014-2020, pentru continuarea proiectului.

Obiectivul proiectului consta in „reabilitarea si extinderea sistemului de colectare si epurare a apei uzate in localitatile mai sus mentionate, in scopul conformarii cu obligatiile privind calitatea apei prevazute in Tratatul de Aderare, precum si cu obiectivele Programului Operational Sectorial de Mediu”, arata Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial Mediu (din cadrul Ministerului Fondurilor Europene).

Proiectul presupune:

• Reabilitarea si extinderea sistemului de drenare si lucrari de reducere a infiltratiilor in CASETA (lucrari pentru reducerea infiltratiilor si a gradului de diluare a colectorului principal Caseta constand in construirea sistemelor de drenaj pe partea dreapta a Casetei, reabilitarea sistemelor de drenaj in zonele Tineretului, Titan si Lacul Carol);

• Reabilitarea colectoarelor principale;

• Asistenta tehnica pentru managementul proiectului si supervizarea lucrarilor, precum si servicii de audit al proiectului.

Proiectul presupune investitii in infrastructura de apa uzata amplasata in municipiul Bucuresti si o parte din cele unsprezece localitati din judetul Ilfov (Dobroesti, Pantelimon, Chiajna, Voluntari-Ganeasa, Jilava, Popesti-Leordeni, Chitila, Buftea, Glina, Mogosoaia si Otopeni ￯ zona aeroportului Henry Coanda).

Cand a inceput proiectul de extindere a Statiei Glina

Initial, proiectul era estimat sa inceapa sa fie implementat din mai 2012, potrivit unei Liste de proiecte prioritare pe fonduri europene aprobate de Guvern. Data prevazuta pentru finalizare este decembrie 2015, avand in vedere ca oricum dupa acest termen Comisia Europeana nu ne mai permite sa absrobim fonduri europene din perioada de programare 2007-2013.

Pana la urma, insa, AM POS Mediu a trimis proiectul la Comisia Europeana, spre aprobare, abia in noiembrie 2012. Comisia a amanat de mai multe ori aprobarea proiectului, punand municipalitatea sa refaca studiile cost-beneficiu, astfel incat abia in 8 octombrie 2013 a putut fi incheiat contractul de finantare.

Stadiul proiectului in februarie 2015: sub 3%

Cu mai putin de un an inainte de termenul de finalizare, proiectul este realizat in proportie de mai putin de 3%, a comunicat Autoritatea de Management petru programul Operational Sectorial Mediu, trecuta recent la Ministerul Fondurilor Europene.

Pentru perioada de programare 2007-2013, adica pana la finalul lui 2015, sunt prevazute sa se deruleze 3 contracte de lucrari.

Dintre acestea, doar unul este semnat si se afla in implementare si acesta doar in stadiul de obtinere a avizelor si autorizatiilor, potrivit AM POS Mediu.

Celelalte doua au fost lansate in Sistemul Electronic de Achizitii Publice (SEAP), „preconizandu-se a fi semnate in cel mai scurt timp”, sustine AM POS Mediu.

„In prezent, proiectul este in perioada de implementare conform contractului de finantare semnat intre AM POS Mediu si Primaria Municipiului Bucuresti. La momentul actual, stadiul fizic este de aproximativ 2,67%, iar platile insumeaza 11.551.769 de lei, din care: din fonduri UE 10.184.031 lei, bugetul de stat 1.252.210 lei si buget local 115.517 lei”, a comunicat, pentru HotNews, in 3 februarie 2015, AM POS Mediu, sub semnatura lui Ciprian Ghioc, directorul general al autoritatii.

Contractul in care s-au realizat cheltielile este unul de asistenta tehnica pentru managementul proiectului, a mentionat sursa ciatat. Asocierea AECOM INGENIERIA S.R.L. – S.C. ROM CAPITAL INVEST S.R.L este consortiu care asigura Asistenta Tehnica pentru Managementul Proiectului.

Contractul a fost atribuit prin licitatie restransa, de catre Primaria Capitalei, facand obiectul unor contestatii la Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor, admise in parte.

AECOM Ingineria SRL este detinuta de firma spaniola Inocsa, care face patem la randul ei, din grupul american AECOM. Firma a obtinut mai multe contracte de asistenta tehnica in Romania, printre care si deja celebrul Master Plan General de Transport, pentru Ministerul Transporturilor, care nu a fost inca asumat de Guvern in forma finala.

Riscul de pierdere a banilor europeni si retragere a fondurilor UE deja absorbite

AM POS Mediu admite ca „este posibil” ca, din cauza „intarzierilor din procesul de atribuire a contractelor de lucrari, a contestatiilor depuse de unii ofertanti, precum si a complexitatii unor lucrari, anumite componente sa nu fie finalizate in totalitate pana la data de 31 decembrie 2015”.

Din aceasta cauza, „proiectul se afla in monitorizare atenta la nivelul AM POS Mediu, in vederea evaluarii riscului de nefinalizare a sa in perioada de eligibilitate a programului operational”, arata AM POS Mediu.

Pana la urma, cand se va incheia proiectul european? Nici autoritatile romane nu pot da inca un termen.

„Avand in vedere faptul ca doua contracte importante de lucrari inca nu sunt semnate, este greu de precizat in acest moment data de finalizare a investitiei”, mai spune Ciprian Ghioc, director general al AM POS Mediu.

De ce este important ca autoritatile romane (Primaria, in primul rand) sa incheie proiectul pana la finele anului 2015?

Intr-o scrisoare din data de 8 ianuarie 2014, directoarea pentru afaceri bugetare din cadrul Directoratului General pentru Politica Regionala (DG REGIO) al Comisiei Europene, Vittoria Alliata di Villafranca, ii comunica ministrului roman al Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, ca Romania trebuie sa-si incheie pana la finele anului 2015 proiectele europene nou lansate sau deja adoptate.

In caz contrar, Romania va fi obligata sa plateasca de la bugetul de stat si din banii beneficiarilor pentru terminarea proiectelor, pentru ca, altfel, Uniunea Europeana va retrage tarii si banii europeni deja rambursati de Comisie in proiectele neterminate.

„Ambele parti (Comisia Europeana si Ministerul Fondurilor Europene – n.r.) au fost de acord ca in aceasta etapa a punerii in aplicare, riscul de a nu finaliza proiectele nou lansate sau deja adoptate pana la sfarsitul anului 2015 ar trebui sa fie gestionat cu atentie. In cazul proiectelor neterminate, beneficiarii si autoritatile romane ar trebui sa-si asume responsabilitatea (financiara) de a le finaliza, pentru a nu pierde finantarea UE deja rambursata. De aceea, fiecare proiect are nevoie de monitorizare atenta si de masuri corectoare”, se arata in scrisoarea CE catre ministrul Teodorovici.

Una dintre solutiile anuntate de Teodorovici pentru a preintampina deznodamantul dezastruos pentru bugetul tarii si bugetele locale este refazarea proiectelor care nu mai au sanse de inchieiere pana la finele anului 2015.

Astfel, in acord cu Comisia Europeana proiectele neterminate ar urma sa fie impartite in mai multe faze, pentru ca partea lucrata deja sa corespunda uneia sau mai multor astfel de etape si sa fie receptionate.

AM POS Mediu nu credea, insa, in 2 februarie 2015, ca este cazul pentru refazare. „O decizie privind refazarea unor componente ale acestuia, pentru a fi finantate in perioada 2014-2020, va putea fi luata doar in baza unei analize fundamentate asupra oportunitatii”, sustine Ghioc.

Primarul general Sorin Oprescu a dat asigurari ca nu se va ajunge la pierderea banilor europeni ca urmare a nerespectarii termenului, indicand, insa, solutia refazarii.

„Nu, nu o sa ajungem aici, sper cel putin ca nu o sa ajungem aici, exista riscul de a reevalua si banii necesari, pentru ca probabil majoritatea vor trece in exercitiul financiar 2015-2020. Dar este pacat, in aceste 23 de luni puteau fi folositi banii din exercitiul financiar 2007-2014”, a afirmat Sorin Oprescu, in decembrie 2014.

In ianuarie 2015, Oprescu se plangea de presiuni din partea unor persoane din Comisia Europeana.

￯Vreti sa stiti adevarul, vi-l spun! Suma de 365 de milioane de euro i-a innebunit pe toti! De 23 de luni traim numai in presiune, iar presiunea nu vine din partea organelor institutionale romanesti, vine din partea unor persoane de la nivelul Comisiei Europene. Am ajuns pana acolo incat, pe acte, sa mi se ceara (de la Comisia Europeana – n.r.) documentele licitatiei chiar in timpul desfasurarii acesteia.

Nu le-am dat nimic, le-am recomandat sa se adreseze OLAF-ului daca au suspiciuni. Au trecut 23 de luni ca sa putem finaliza o licitatie. Am crezut prima oara ca noi suntem de vina, ca am facut un caiet de sarcini prost, ca nu stim, ca suntem fraieri. Nu, nu a fost asa. De 23 de luni asteptam sa se finalizeze aceasta licitatie. Am facut aplicatia pe ce ramasesera bani neabsorbiti din doua fonduri europene din 2007 – 2013, cu gandul ca in aceste 23 de luni terminam prima faza asa cum ne-am obligat sa o facem. Nu a fost bine. Era mult prea repede…”, a spus Oprescu, potrivit publicatiei Ecologic.

–

APROBAREA FINANTARII EUROPENE

27 IULIE 2013

LANSAREA LICITATIEI INITIALE (pt. lucrare)

25 FEBRUARIE 2013

INCEPEREA

LUCRARILOR

14 MARTIE 2018

––

Momente cheie in evolutia proiectului:

23 mai 2012 – PMB a atribuit oficial Asocierii AECOM INGENIERIA S.R.L. – S.C. ROMCAPITAL INVEST S.R.L. contractul de asistenta tehnica pentru managementul proiectului. Valoarea totala finala a contractului: 31.518.150 RON

29 noiembrie 2012 – AM POS Mediu a trimis proiectul la Comisia Europeana, spre aprobare

19 ianuarie 2013 – A fost lansata licitatia pentru ￢Extinderea Statiei de Epurare a Apelor Uzate si constructia incineratorului de namol￢. Valoarea estimata: 670 milioane de euro

27 iulie 2013 – Comisia Europeana a aprobat pentru finantare Faza a II-a a proiectului „Finalizarea Statiei de Epurare a apelor uzate Glina, reabilitarea colectoarelor principale de canalizare si a canalului colector de apa uzata Dambovita (CASETA)”. Valoarea totala: 258 de milioane de euro in perioada de programare 2007-2013, care se incheie la finele anului 2015.

8 octombrie 2013 – a fost semnat Contractul de Finantare, intre Primaria Capitalei (primarul Sorin Oprescu) si Ministerul Mediului (ministrul Rovana Plumb).

12 ianuarie 2015 – Primarul Oprescu se plange de cerintele Comisiei Europene: „Vreti sa stiti adevarul, vi-l spun! Suma de 365 de milioane de euro i-a innebunit pe toti! De 23 de luni traim numai in presiune, iar presiunea nu vine din partea organelor institutionale romanesti, vine din partea unor persoane de la nivelul Comisiei Europene. Am ajuns pana acolo incat, pe acte, sa mi se ceara (de la Comisia Europeana – n.r.) documentele licitatiei chiar in timpul desfasurarii acesteia”

2 februarie 2015 – AM POS Mediu admite ca „este posibil” ca, din cauza „intarzierilor din procesul de atribuire a contractelor de lucrari, a contestatiilor depuse de unii ofertanti, precum si a complexitatii unor lucrari, anumite componente sa nu fie finalizate in totalitate pana la data de 31 decembrie 2015

3 februarie 2015 – „La momentul actual, stadiul fizic este de aproximativ 2,67%, iar platile insumeaza 11.551.769 de lei, din care: din fonduri UE 10.184.031 lei, bugetul de stat 1.252.210 lei si buget local 115.517 lei”, a comunicat, pentru HotNews, in 3 februarie 2015, AM POS Mediu.

29 iunie 2016 . Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, s-a semnat un act aditional la contractul de finantare, in vederea fazarii proiectului. Asfel, proiectul s-a impartit in Faza I, finantat prin fondurile europene prevazute in Programul Operational Sectorial Mediu 2007-2013, si Faza II, finantata prin Programul Operational Infrastructura Mare (POIM) 2014-2020.

• In urma fazarii, proiectul se extinde, urmand sa aiba o valoare totala de 403 milioane euro, din care:

– fonduri UE: 196,4 milioane euro

– fonduri de la bugetul de stat: 30 milioane euro

-contributia beneficiarului: 176,9 milioane euro.

• Din acesti bani, in poiect au fost folositi doar 34,2 milioane RON, adica 7,5 milioane euro, aferenti etapei I. Practic, operatiunea de fazare a proiectului a fost facuta pentru ca Romania sa nu piarda banii europeni cheltuiti deja.

Cei 34 milioane RON se impart astfel:

– fonduri europene: 24,2 milioane RON

– fonduri de la bugetul de stat: 2,9 milioane RON

– fonduri de la bugetul local: 276.000 RON

– contributia beneficiarului: 6,7 milioane RON.

Cu acesti bani, au fost finalizate:

– statia de pompare si conducta refuulare preaplin Lacul Carol,

– statia de pompare si conducta refuulare preaplin Lacul Titan

– statia de pompare si conducta refuulare preaplin Lacul Tineretului.

• Ce urmeaza: In faza a II-a a proiectului, care se va ridica la 395 milioane euro, mai sunt de efectuat urmatoarele lucrari:

– extinderea statiei de eupurare Glina,

– construirea incineratorului pentru arderea namolului,

lucrari pentru reducerea infiltratiilor si a gradului de diluare a apelor uzate din colectorul principal – CASETA – constad in sisteme de drenaj pe partea dreapta a Casetei, reabilitarea unor sisteme de drenaj la Tinertului, Titan. Lacul Carol, reabilitarea colectoarelor A0 si B0 in interiorul Casetei,

– lucrari pentru reabilitarea colectorului principal (Caseta) si constrirea sistemelor d drenaj pe partea stanga a Casetei (Ciurel-Vitan-Glina).

reabilitarea si inlocuirea retelei de canalizare in zonele Cotroceni, Regina Maria si Tineretului.

O parte dintre proedurile de atribuire a contractelor sunt in derulare, iar altele nu au inceput pana in octombrie 2016.

19 octombrie 2016 – ce proceduri urmeaza in proiect:

– Proiectul trebuie evaluat la Autoritatea de management POIM 2014-2020, aflata in subordinea Ministerului Fondurilor Europene,

– Comisia Europeana va fi apoi notificata privind faza a II-a a proiectului.

9 august 2017 –A fost desemnat castigatorul licitatiei pentru contractul de extindere a statiei de epurare Glina. Valoarea contractului este de 505.965.000 lei fara TVA, echivalent a peste 112 milioane de euro. Estimarea initiala a contractului a fost de peste 670 milioane lei, fara TVA Castigatorul licitatiei restranse organizata de Primaria Municipiului Bucuresti a fost desemnata Asocierea FCC Construcction& Aqualia Intech SA & Suez International SAS. Sursa.

24 octombrie 2017 – Statia de epurare de la Glina va fi extinsta de catre asocierea FCC – Aqualia – Suez pentru 111 milioane de euro

Statia de epurare ape uzate de la Glina va fi extinsa cu o treapta de epurare biologica avansata si un incinerator de namol pentru municipiul Bucuresti de catre Asocierea FCC Construccion & Aqualia Intech SA & SC Suez International SAS pentru circa 11 milioane de euro. Contractul are termen de implementare 28 de luni, anunta grupul francez SUEZ care in cadrul consortiului va executa incineratorul de namol si estimeaza ca va trata 173 de tone de materie uscata pe zi. Licitatia, cu o valoare initiala estimata la circa 145 de milioane de euro a fost lansata inca din ianuarie 2013.

Extinderea statiei de epurare de la Glina va fi executata de catre Asocierea FCC Construcction& Aqualia Intech SA & Suez International SA. Valoarea contractului este de 505.965.000 lei fara TVA, echivalent a peste 111 milioane de euro.

Atribuirea contractului a fost facuta in luna august, dupa o licitatie care a fost lansata inca din ianuarie 2013, iar SUEZ anunta intr-un comunicat semnarea contractului.

26 martie 2017 – De pe data de 14 martie au început lucrările de construire pentru organizarea de şantier, anunță PMB.