România nu a fost în stare să construiască niciun centru pentru mari arși, dar vrea să transforme „din pix” secțiile care nu corespund standardelor

România nu a fost în stare să construiască niciun centru pentru tratarea pacienților mari arși nici măcar la aproape 8 ani după incendiul din clubul Colectiv, și, de parcă nu ar fi fost de ajuns, Ministerul Sănătății a publicat recent, în transparență decizională, un proiect de Ordin „privind modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 476/2017 privind organizarea și funcționarea structurilor care acordă asistență medicală și îngrijirea bolnavilor cu arsuri”.

• O parte dintre supraviețuitorii incendiului din clubul Colectiv aduc acuzații dure instituției conduse de Alexandru Rafila, afirmând că, în lipsa centrelor pentru marii arși, Ministerul Sănătății vrea, prin acest Ordin, să modifice criteriile și să transforme astfel, pe hârtie, „din pix”, secțiile de arși existente – care pot trata arsuri doar de complexitate mică și medie – în structuri pentru mari arși.

• O parte dintre supraviețuitorii incendiului de acum aproape 8 ani, dar și rude ale victimelor, au trimis instituției conduse de Alexandru Rafila, după publicarea în transparență a acestui proiect de Ordin, o scrisoare în care fac acuzații dure: Ministerul Sănătății ar încerca să modifice „din pix” structurile existente, care nu sunt însă la standarde de mari arși, în centre pentru mari arși.

• Ei spun despre această scrisoare că reprezintă „un semnal de alarmă pentru Ministerul Sănătății și pentru societate”.

Printre semnatarii scrisorii depuse la Ministerul Sănătății se numără:

• Eugen Iancu, președinte Asociatia Colectiv GTG 3010 – tatăl lui Alexandru Iancu (22 de ani), decedat după incendiul din clubul Colectiv

• Narcis Hogea, președinte Asociația „În numele lui Alexandru” – tatăl lui Alex Hogea (19 ani), decedat după incendiul din clubul Colectiv

• Monica Althamer, director „Spitale publice din bani privați”, Fundatia Metropolis, activist pentru drepturile pacienților și fost secretar de stat în Ministerul Sănătății

• Mihai Grecea, supraviețuitor al incendiului din Colectiv, activist pentru drepturile pacienților cu arsuri severe

• Bogdan Moleșag, supraviețuitor al incendiului din Colectiv, psihoterapeut

• Adrian Albu, supraviețuitor al incendiului din Colectiv, activist pentru drepturile pacienților cu arsuri severe

• Tedy Ursuleanu, supraviețuitoare a incendiului din clubul Colectiv.

Eugen Iancu, tatăl unui tânăr de 22 de ani mort după incendiul din clubul Colectiv

Ce prevede Ordinul pus în transparență de Ministerul Sănătății: spitalele pot cere evaluarea structurilor pentru arși de către o comisie de evaluare

Proiectul de Ordin privind modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 476/2017 privind organizarea și funcționarea structurilor care acordă asistență medicală și îngrijirea bolnavilor cu arsuri, publicat de Ministerul Sănătății în transparență decizională, prevede că „pentru înființarea structurilor prevăzute la art. 2, lit. a) și b) în vechiul Ordin din 2017 (a. centre pentru arși și b. unități funcționale pentru arși – n.red)”, conducerea unității sanitare „transmite direcției de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății solicitarea fundamentată de înființare a acestora”. Pentru analiza solicitării se constituie o comisie de evaluare, în vederea verificării condițiilor stabilite de prezentul ordin:

• Art. I. Ordinul ministrului sănătăţii nr. 476/2017 privind organizarea şi funcţionarea structurilor care acordă asistenţă medicală şi îngrijirea bolnavilor cu arsuri, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 371 din 18 mai 2017, cu modificările și completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

• 1. După articolul 2 se introduce un nou articol, articolul 2¹, cu următorul cuprins:

• „Art. 2¹. – (1) Pentru înființarea structurilor prevăzute la art. 2, lit. a) și b), conducerea unității sanitare transmite direcției de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății solicitarea fundamentată de înființare a acestora.

• (2) Pentru analiza solicitării prevăzute la alin. (1), se constituie o comisie de evaluare, în vederea verificării condițiilor stabilite de prezentul ordin.

• (3) Componența comisiei de evaluare se aprobă prin ordin al ministrului sănătății fiind formată din membrii desemnați și membrii supleanți, după cum urmează:

• a) un reprezentant și un supleant al universității de medicină și farmacie din teritoriul în care se află unitatea respectivă sau din teritoriul deservit din punct de vedere metodologic;

• b) un reprezentant și un supleant al Comisiei de chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă;

• c) un reprezentant și un supleant al Comisiei de ATI;

• d) un reprezentant și un supleant al direcției de sănătate publică pe teritoriul căreia se află unitatea sanitară respectivă.

• (4) Dacă unitatea sanitară solicitantă îndeplinește condițiile stabilite prin prezentul ordin, comisia întocmește un raport de evaluare prin care își dă acordul pentru înființarea structurilor prevăzute la art. 2, lit. a) și b), în baza căruia se va întocmi referatul de aprobare pentru modificarea structurii organizatorice a unității sanitare solicitante și, respectiv, ordinul ministrului sănătății.

• (5) În situația în care unitatea sanitară solicitantă nu îndeplinește condițiile prevăzute în prezentul ordin, comisia de evaluare întocmește un raport de evaluare, prin care propune respingerea solicitării.

În plus, anexa proiectului de Ordin prevede și modificarea unor criterii pe care ar trebui să le îndeplinească structurile pentru tratarea pacienților cu arsuri grave.

Cum stă România la aproape 8 ani de la incendiul din Colectiv: niciun centru pentru mari arși. Transferul pacienților în străinătate ține în continuare de noroc

​România este țara europeană cu cele mai multe cazuri de pacienți cu arsuri critice (mari arși), dar este incapabilă să îi trateze. La 7 ani de la Colectiv, România nu are niciun măcar un singur centru pentru tratarea marilor arși, cu toate că autoritățile promit construirea a 4 astfel de centre încă din anul 2014.

Transferul în străinătate al cazurilor grave ține în continuare de noroc sau de presiunile care se fac – de către presă sau de către supraviețuitorii incendiului de acum 7 ani – cu toate că un Mecanism de transfer cu criterii clare a fost aprobat acum 2 ani prin Ordin al ministrului Sănătății. În plus, infecțiile nosocomiale rămân în continuare o bombă cu ceas – sunt subraportate în majoritatea spitalelor din țară.

10.000 de pacienți se prezintă anual la camerele de gardă ale spitalelor din România pentru leziuni de arsură, iar circa 4.000 de cazuri necesită internare pentru supraveghere și tratament de specialitate, se arată într-un raport oficial al Ministerului Sănătății, elaborat în anul 2021 și consultat de HotNews.ro

În jur de 1.400 – 1.500 de pacienți reprezintă cazuri de severitate medie și mare, care necesită îngrijiri spitalicești cu o durată mai mare de două săptămâni și, ulterior, servicii de recuperare medicală specializată.

Numărul de decese cauzate de leziuni postcombustionale este de aproximativ 200 pe an, arată raportul Ministerului Sănătății.

România nu avea, în 2015, la momentul producerii incendiului din Colectiv, niciun centru medical specializat în tratarea pacienților cu arsuri severe („mari arși”) și niciun centru de recuperare medicală a pacienților care au suferit arsuri severe și care au nevoie de luni întregi de îngrijiri medicale ulterioare.

Nu are nici astăzi, la 7 ani de la tragedia soldată cu 65 de morți și 150 de răniți. Concluzia apare chiar într-un raport oficial elaborat de Ministerul Sănătății în anul 2021, în mandatul fostului ministru Ioana Mihăilă și într-o perioadă în care Mihai Grecea, supraviețuitor al incendiului, a fost consilier în Ministerul Sănătății. După Colectiv, Mihai Grecea a luptat permanent pentru ca și alți mari arși să poată supraviețui într-o țară care nu are condiții să îi salveze: mai întâi din societatea civilă, iar din ianuarie până în septembrie anul trecut, în calitate de consilier în Ministerul Sănătății.

În România există, în acest moment, doar unități funcționale pentru tratarea pacienților arși, care pot trata cazuri doar până la un anumit grad de complexitate.

Mihai Grecea, supraviețuitor al incendiului din clubul Colectiv

Numărul de paturi autorizate de Ministerul Sănătății în unități specializate în tratamentul pacienților critici cu arsuri severe (unități funcționale pentru arși, nu centre de arși) – sursa: raport oficial al Ministerului Sănătății, anul 2021:

• 5 locuri – Unitatea de Arși, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara;

• 5 locuri – Unitatea de Arși, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Spiridon” Iași;

• 6 locuri – Unitatea de Arși, Spitalul Clinic de Urgență București (Floreasca);

• 5 locuri – Unitatea de Arși, Spitalul Clinic de Urgență Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri, București – Spital monodisciplinar (chirurgie plastică și ATI), care nu poate primi mari arși politraumatizați;

• 3 locuri – Unitatea de Arși, Spitalul Clinic de Urgență „Bagdasar-Arseni”, București;

• 2 locuri – Unitatea de Arși, Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov, desființate urmare a unor lucrări de renovare, aflate în acest moment în reorganizare și reconformare la standarde în urma controlului efectuat de Inspecția Sanitară de Stat;

• 10 locuri – Unitatea de Arși, Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Grigore Alexandrescu” ;

• 3 locuri – Unitatea de Arși, Spitalul de Urgenţă pentru Copii „Sf. Maria” Iași.

Pe lângă cele 26 de paturi destinate tratamentului pacienților critici cu arsuri severe, există și un număr de aproximativ 300 paturi de arși în spitalele județene și municipale din întreaga țară. Aceste paturi sunt dedicate îngrijirii pacienților cu arsură de severitate mică spre medie și necesită îmbunătățiri, se preciza în raportul Ministerului Sănătății.

România ar fi trebuit să construiască, încă din anul 2014, când a fost aprobată o Hotărâre de Guvern în acest sens, 4 centre pentru pacienții mari arși – două la București, unul la Timișoara și unul la Târgu Mureș.

9 ani mai târziu, nu este clar când vor fi gata aceste centre.

În noiembrie 2018, pe vremea când se afla la conducerea Ministerului Sănătății, fostul ministru Sorina Pintea declara că cele 4 centre urmau să fie construite după anul 2020 – „un termen realist”, spunea atunci Sorina Pintea.

Tot fostul ministru Sorina Pintea explica, în 2018, și motivul pentru care centrele existau doar pe hârtie, la 4 ani de la aprobarea Hotărârii de Guvern ce prevedea construirea lor: „a fost multă birocraţie, multă delăsare şi ani de zile în care lumea nu s-a interesat”.

Neavând condiții în spitale pentru a trata cazurile de arsuri foarte grave, supraviețuitorii incendiului din Colectiv și presa au pus presiune pe autorități ca acestor pacienți să li se dea o șansă prin transfer cât mai rapid într-un spital din afara țării.

Așa s-a născut Mecanismul de transfer pentru pacienții mari arși. La elaborarea mecanismului au lucrat medici și supraviețuitori ai incendiului de acum 7 ani. Mecanismul de transfer a fost elaborat, în cea mai mare parte, în mandatul de ministru al Sănătății al Sorinei Pintea. În toamna anului 2019, la plecarea Sorinei Pintea de la conducerea Ministerului Sănătății, proiectul de act normativ pentru aprobarea Mecanismului de transfer al marilor arși era aproape finalizat.

Mecanismul a mai zăcut însă mai bine de un an în sertarele Ministerului Sănătății, până să fie aprobat prin Ordin de ministru de Nelu Tătaru, în decembrie 2019, la presiunea supraviețuitorilor incendiului din Colectiv și a presei.

Funcționează însă Mecanismul de transfer? Mai mult nu decât da, arată cifrele.

În perioada 2016 – 2020, înainte de aprobarea Mecanismului de transfer, România a efectuat 40 transferuri internaționale de pacienți mari arși.

În 2021, primul an după aprobarea Mecanismului de transfer, autoritățile din România au transferat pentru tratament în străinătate 22 de pacienți cu arsuri.

În primele 9 luni ale anului 2022 însă, în mandatul lui Alexandru Rafila, doar 10 pacienți mari arși au fost transferați (sursa: date oferite de Ministerul Sănătății, la solicitarea HotNews.ro).

Practic, cifrele oficiale arată că numărul pacienților mari arși transferați nu a crescut nici după aprobarea Mecanismului de transfer, chiar dacă acesta prevede criterii și termene clare de transfer pentru pacienții cu arsuri complexe.

„Un compromis care pune în pericol viețile pacienților cu arsuri severe”

Supraviețuitorii incendiului din Colectiv și rudele victimelor atrag atenția, în scrisoarea depusă la Ministerul Sănătății, că cifrele referitoare la pacienții mari arși din România „ar îngrozi și tări implicate în conflicte armate”.

„Știm, emoția generată de incendiul din Colectiv și urmările lui dramatice a trecut. Viața merge înainte. Merge și aduce aproape zilnic alte drame, despre care preferăm, ca nație, să nu vorbim”, arată aceștia.

„Ordinul Ministrului Sănătății nr. 476/2017 a transpus în legislația românească ghidurile internaționale de bune practici în îngrijirea arsurilor, definind trei categorii de structuri/unități spitalicești cu niveluri crescătoare de competență: Compartimentul de arsuri, Unitatea funcțională de arși și Centrul de arși. Acesta din urmă, centrul pentru arşi, este structura cu cel mai înalt nivel de competenţă în sistemul de îngrijire a bolnavului cu arsuri”, spun supraviețuitorii incendiului și rudele victimelor.

„Deși Centrele de Arși sunt singurele care pot asigura real tratamentul complex necesar în arsura severă, cea mai dificilă patologie din sfera traumatologiei, încă nu există în prezent, la 8 ani de la Colectiv, nici o astfel de structură în România. Așa cum nu există nici Centre de recuperare medicală a pacienților care au suferit arsuri severe (activitate medicală încă nedescrisă de vreun ghid terapeutic oficial al Ministerului Sănătății și, astfel, nedecontată de CNAS).”

În mai 2021 a fost constituită, conform OMS 743/2021,Comisia Multidisciplinară de Arsuri a Ministerului Sănătății, un „organism consultativ menit să contribuie cu expertiza necesară pentru elaborarea protocoalelor terapeutice. Printre responsabilitățile acestei comisii era și îmbunătățirea bazei legale care normează tratamentul arsurilor severe în sistemul medical românesc (OMS 476/2017), în sensul unei mai detaliate descrieri a competențelor și specificațiilor tehnice pe care unitățile funcționale de arși trebuie să le aibă. Totul cu rolul de a crește siguranța pacientului și a sprijini medicii români să aibă acoperire legală pentru o activitate medicală care să se desfășoare în conformitate cu standardele medicale recunoscute internațional dar și cu nivelul de echipare și de experiență al spitalelor românești.”

„Coborâre gravă a standardelor” și centre pentru mari arși „din pix”

Ce s-a întâmplat între timp? „Timp de doi ani, mai nimic. Iar recent, pe 13 iulie 2023, Ministerul Sănătății a afișat în Transparentă decizională un proiect de ordin care își propune modificarea și completarea Ordinului nr. 476/2017. Proiect redactat fără consultarea Comisiei Multidisciplinare de Arsuri a Ministerului Sănătății. O bună întrebare ar fi dacă mai există această comisie. A fost dizolvată dar s-a omis notificarea membrilor săi – medici specialiști și profesori în specialitățile implicate în tratarea pacienților cu arsuri (ATI, Chirurgie Plastică, Boli Infecțioase, Recuperare)? Este irelevantă pentru Ministerului Sănătății consultarea acestei comisii?”, scriu semnatarii scrisorii.

Despre proiectul de Ordin publicat în secțiunea „Transparență decizională” pe site-ul Ministerului Sănătății, semnatarii scrisorii spun că „în loc să ridice standardul și calitatea îngrijirii arsurilor severe, pare să urmărească fix contrariul – să coboare standardele. Și asta pentru a da un caracter legal realității precare din sistemul medical românesc”.

„Aceasta „adaptare” la situația actuală, prin coborârea gravă a standardelor în ceea ce privește specificațiile tehnico-funcționale ale Centrelor de Arși, în contradicție flagrantă cu alte acte normative în vigoare în România (normativele pentru activitatea ATI, de exemplu) dar și cu recomandările ghidului de bune practici al celei mai respectate organizații profesionale internaționale din domeniul îngrijirii arsurilor – European Burn Association – nu înseamnă deloc îmbunătățirea îngrijirii arsurilor în România, ci dimpotrivă, ar putea avea implicații grave asupra siguranței pacienților cu arsuri. Îngrijirea adecvată a arsurii grave nu se poate face decât în unități spitalicești la acest nivel înalt tehnic și uman. Orice abdicare de la un standard înalt ne îndepărtrează de la scopul salvării acestor pacienți. Centrele de Arși ar trebui să reprezinte punctul de referință pentru tratamentul pacienților cu arsuri severe, oferind un nivel ridicat de îngrijire și expertiză, nu compromisuri tehnice, de proiectare și de operaționalizare cu resursa umană făcute din pix”, se arată în scrisoarea depusă la Ministerul Sănătății.

„Simptomatic este însuși faptul că Ordinul 476/2017 aflat astăzi în vigoare a stabilit deja standarde sincrone cu bunele practici internaționale în domeniu. Primele trei centre de arși care vor fi edificate în țară, aflate astăzi în diferite faze de execuție, în parteneriat cu Banca Mondială, au fost deja proiectate după norme conforme cu standardele la care aspirăm să ajungem ca țară. Acum, însă, Ministerul Sănătății dorește să coboare acest nivel redefinind centrele de arși ca pe niște structuri care nu mai respectă țintele tehnice și de siguranță a pacientului din recomandările experților. Asta înseamnă că de aici înainte se vor proiecta și operaționaliza centre mai puțin performante dar conforme doar cu noua viziune normativă. Iar, conform estimărilor specialiștilor, ar mai trebui construite încă vreo 2-3 ca să acoperim minimal necesarul de servicii medicale în România. Care este logica antimedicală a acestui demers normativ al Ministerului Sănătății?”, se întreabă rudele victimelor și supraviețuitorii incendiului.

„În loc să ne străduim să aducem realitatea românească la standardele internaționale, această schimbare propune o soluție de compromis care pune în pericol viața pacienților și ne afundă și mai tare în marasm. În același timp, ea reprezintă și un atac la competența echipelor medicale implicate în tratamentul pacienților cu arsuri – competența lor nu e suficientă și nu înlocuiește singură nevoia de infrastructură medicală care să respecte standardele stabilite prin ghiduri internaționale la zi și care să le dea posibilitatea REALĂ de a salva vieți”, mai spun aceștia.

Pacient mare ars

3 centre pentru mari arși – la București, Timișoara și Târgu Mureș – ar trebui să fie gata în 2024

Ei amintesc că programul cu Banca Mondială finanțează construirea a trei Centre de mari arși, la București – Spitalul „Grigore Alexandrescu”, Timișoara și Târgu Mureș. Termenul de finalizare comunicat era anul 2024. „Cum stăm astăzi? Și, mai ales, ce facem între timp?”, se întreabă semnatarii scrisorii.

„Deși există un mecanism de transfer internațional, către centre de arși, a cazurilor grave de arsură, Ministerul Sănătății nu apelează la el decât dacă există presiune publică și decide să trateze cazurile deosebit de grave în condiții improprii în țară, în structuri neconforme care ar trebui să trateze doar cazuri de complexitate medie. Adică se face în permanență malpraxis. La fel ca la Colectiv”, subliniază rudele victimelor și supraviețuitorii incendiului.

Prin aceste modificări legislative propuse de Ministerul Sănătății „putem întrevedea o „creație” de centre de arși doar „din pix”. Relativizarea unor norme deocamdată obligatorii poate transforma, administrativ, fără respectarea standardelor internaționale, esențiale în îngrijirea pacienților cu arsuri, actualele Unități Funcționale de Arși (structuri cu competență pentru cazuri de complexitate medie) în „centre” de arși care vor prelua și trata neconform, dar „cu acte în regulă”, absolut toate cazurile foarte grave care ar trebui trimise în străinătate pentru a li se da o șansă reală și pentru a nu se comite malpraxis”, subliniază semnatarii scrisorii.

„Această încercare de coborâre a standardelor prin modificări periculoase ale normativelor în vigoare reprezintă o amenințare reală și directă asupra siguranței pacienților și asupra siguranței publice. Nu trebuie trecut cu vederea faptul că structurile pentru tratarea arsurilor severe fac parte, în orice țară normală, din rețeaua de unități medicale strategice. Un conflict armat, un accident colectiv sau un cutremur catastrofal va produce zeci și sute de arși care trebuie salvați cumva! Aceste propuneri de schimbare a normativului care organizează astăzi tratarea arsurii fără consultarea prealabilă a Comisiei de Arsuri a Ministerului Sănătății și a societății civile, a reprezentanților pacienților, sunt un pas înapoi în ceea ce privește progresul firav realizat în îngrijirea arsurilor în România în ultimii ani, după tragedia de la Colectiv”, se atrage atenția în scrisoarea semnată de rudele victimelor și supraviețuitorii incendiului din clubul Colectiv.

Citește și:

• 7 ani de la Colectiv: „Suntem chiar mai jos decât atunci. Societatea românească nu a înțeles mare lucru. Dacă a înțeles, nu i-a păsat suficient”