Remus Borza: Daca se va pune in discutie divizarea Hidroelectrica, imi voi depune mandatul din functia de membru al Consiliului de Supraveghere

Actionarii Hidroelectrica au decis intr-o sedinta AGA din 18 iunie sa modifice anumite articole din actul constitutiv al societatii. Aceste modificari par sa fie in favoarea unor eventuale decizii legate de fuziunea sau divizarea societatii. Este bine cunoscuta intentia ministrului delegat pentru energie, Constantin Nita, de a sparge Hidroelectrica in 2-3 societati pe care sa le asocieze cu unitati termo pentru a crea un mix de energie. Contactat de HotNews, fostul administrator judiciar al Hidroelectrica si actual membru in Consiliul de Supraveghere, Remus Borza nu a dorit sa comenteze deciziile AGA, spunand ca sunt strict propunerile actionarului. Insa, a spus ca nu ar fi de acord cu o eventuala divizare. „Dezavuez orice actiune care duce la divizarea sau ruperea Hidroelectrica. In momentul in care se va pune in discutie, eu imi depun mandatul”, a precizat Borza.

Acesta a mai afirmat ca in momentul in care creditorii au aprobat planul de reorganizare a Hidroelectrica a fost un vot conditionat de pastrarea intangibilitatii companiei.

Ce au decis actionarii

A fost modificat actul constitutiv exact in punctele legate de divizare si funziune. Astfel, Adunarea Generala extraordinara se va putea intruni ori de cate ori este necesar pentru a hotari, printre altele:

• fuziunea cu alte societati comerciale, preluarea/incorporarea in orice mod a altor societati existente sau care urmeaza a se crea sau orice tip de consolidari
• divizarea societatii sau orice separari de active sau transferuri de active sau de activitati, orice transferuri de drepturi de folosinta a activelor companiei sau orice cedari/acorduri cu privire la dreptul de utilizare  a activelor companiei

• Pana in prezent, actul constitutiv prevedea simplu, fara alte precizari, ca AGA poate decide fuziunea sau divizarea societatii.

O alta modificare se refera la numarul de voturi necesare pentru luarea unei hotarari. In actul constitutiv initial se prevedea ca „decizia de modificare a obiectului principal de activitate al Societăţii, de reducere sau majorare a capitalului social, de schimbare a formei juridice, de fuziune, divizare sau de dizolvare a Societăţii se ia cu o majoritate de cel puţin două treimi din drepturile de vot deţinute de acţion arii prezenţi sau reprezentaţi”. Actionarii au decis, insa, sa scoata „fuziunea” si „divizarea” din text. Aceasta inseamna ca o hotarare in privinta fuziunii sau divizarii poate fi luata cu majoritate de voturi.

De asemenea, la atributiile Consiliului de Supraveghere a fost adaugat un nou aliniat: Avizeaza orice propunere de fuziune cu alte societati comerciale, preluare/incorporare in orice mod a altor societati existente sau care urmeaza a se crea sau orice alt tip de consolidari, divizari ale societatii sau orice separari de active si activitati, transferuri de active si activitati, incheierea de acorduri de utilizare a activelor companiei.

La scurt timp dupa ce a fost numit in functia de ministru, Constantin Nita a spus ca vrea sa divizeze Hidroelectrica. Scopul este sa uneasca hidrocentralele, mult mai rentabile, cu termocentralele, mult mai ineficiente. Practic, ar fi un mod de a ajuta termocentralele sa supravietuiasca pe piata. „Unele companii pot fi asociate intr-un sistem de holding care poate sa functioneze foarte bine pe centre de profit, deci sunt solutii. Vreau sa le fac indiferent daca deranjez pe unii sau pe altii. Aceste companii pentru tara sunt foarte necesare. Cine intelege bine, cine nu, mai pune mana, mai citeste, mai studiaza si apoi vine sa discute cu mine (…).Nu se poate pe o piata libera, incepand de la 1 ianuarie 2014, sa pui pe picior de egalitate pe preturi competitive, companii cu resurse care nu au nimic in comun: carbune, apa, nuclear, regenerabile”, a declarat Constantin Nita intr-un interviu acordat HotNews.ro in luna aprilie.

Legat de acest lucru, Remus Borza spune ca societati ca CE Oltenia sau CE Hunedoara trebuie sa inteleaga faptul ca nu mai pot sta dupa mila statului si ca trebuie sa se reorganizeze si sa-si reduca din costuri. La ora actuala, Oltenia si Hunedoara au costuri de circa 50 euro/Mwh, respectiv 60 euro/MWh, in timp ce Hidroelectrica are 30 euro/MWh.

Reamintim ca in loc sa treaca la un program de reducere a costurilor, Oltenia si Hunedoara au primit facilitati de la Guvern printr-o hotarare aprobata in luna aprilie care permite termocentralelor acces garantat si prioritar in sistemul energetic.