Ilie Bolojan, primarul orasului Oradea: Avem linii de finantare pentru specializarea medicilor in strainatate / Finantarile pentru culte au fost exclusiv pentru a-si reabilita cladirile din Centrul Istoric / Teoria ca regionalizarea va rezolva imediat absortia de fonduri europene nu sta in picioare

In Bucuresti, Primaria plateste in patru ani circa 400 de milioane de euro pentru asfaltarea gropilor, subventia pentru caldura si transport ajunge la aproape o treime din bugetul orasului, iar terenurile din patrimoniul institutiei sint concesionate la preturi de nimic. In Oradea, asfaltarea strazilor costa doua milioane de euro pe an, subventia la caldura si transport este de doar 10% din buget, restul banilor fiind redirectionati la investitii, iar terenurile primariei au fost vandute sau concesionate unor firme care au facut fabrici in oras, investind circa 150 milioane de euro, si creand cateva mii de locuri de munca. Cum se poate face performanta in administratia locala? Ce masuri nepopulare s-au luat pentru a reduce cheltuielile? Ce fonduri europene a accesat Oradea? Cati caini comunitari sunt in Oradea si cum intentioneaza Primaria sa scape de ei? Ce proiecte mari de intrastructura sunt? Cum se va schimba Oradea in urmatorii doi ani? Ilie Bolojan, primarul orasului, raspunde la aceste intrebari.

VIDEO 1: Ilie Bolojan vorbeste despre proiectele mari ale primariei:

Reporter: Orasul Oradea s-a schimbat in bine in ultimii ani. De cand ati venit in 2008 la primarie, ce masuri ati luat?

Ilie Bolojan: In 2008, aveam cateva dezechilibre in bugetul Primariei. Spre exemplu, la 50 de milioane de euro venituri proprii, aproape 11 milioane de euro reprezentau cheltuielile de personal, cu toate drepturile aferente.

Deci una dintre problemele administratiilor din Romania este ca partea de cheltuieli de personal reprezinta o pondere importanta din buget. Prin urmare, cine are angajati multi, isi consuma o buna parte din buget cu plata salariilor. Si atunci, una dintre masurile pe care le-am luat a fost sa reduc personalul in patru valuri succesive, pana la 30%, astfel incat sa putem scadea cheltuielile de personal cu aproape doua milioane de euro. Si in felul acesta, din banii economisiti la cheltuielile de personal, am putut sa economisim aceste sume si au fost redirectionate catre investitii, ceea ce s-a vazut.

Am redus si alte categorii de cheltuieli pentru ca, intr-o situatie in care nu poti sa cresti veniturile, fiindca sa cresti veniturile inseamna fie sa ai o crestere economica importanta, ceea ce nu se poate face de pe o zi pe alta, ori sa cresti impozitele cu un cuantum important, ceea ce nu poti sa faci pentru ca pragul de suportabilitate este atins aproape peste tot in Romania, trebuie sa reduci cheltuielile. Sau sa beneficiezi de infuzii guvernamentale, dar s-ar putea sa nu fii la putere intr-un anumit ciclu electoral, sau sa accesezi fonduri europene intr-o valoare mare – ceea ce doar unele primarii din Romania au reusit. Deci directia principala pe care cred eu ca trebuie sa o urmeze orice administratie locala este sa se reduca cheltuielile.

• Citeste aici si dialogul primarului Ilie Bolojan cu cititorii HotNews.ro

Noi am redus cheltuielile de personal, am redus preturile la lucrarile pe care le derulam in oras. De exemplu, la asfaltari, in urma licitatiilor care au fost realizate, au fost reduse preturile cu 40%. Au fost organizate niste licitatii corecte, s-a deschis o competitie intre constructori. La constructii civile preturile au fost reduse cu 50%. Este adevarat ca lucrarile se fac la fel de prost ca inainte, dar se fac cu 40-50% mai ieftin.

Inca trebuie sa lucram la calitatea acestor lucrari, la implementare, dar preturile cu care noi am operat in acesti ani au fost reduse cu mult fata de anii anteriori. Deci, reduceri de cheltuieli de personal, de alte servicii pe care le prestam, reducerea preturilor lucrarilor pe care le derulam a facut posibil sa facem niste economii importante care au fost directionate catre lucrari de investitii in oras si in felul acesta am putut sa facem cu bani mai putini mult mai mult decat in anii anteriori.

Ilie Bolojan

Foto: Hotnews

Reporter: Pe langa reducerea cheltuielilor, Primaria Oradea este una dintre putinele administratii publice din Romania care face afaceri profitabile si care aduce bani in plus la buget. Dati cateva exemple.

Ilie Bolojan: Nu sunt niste business-uri deosebite pentru ca o Primarie trebuie gestionata ca si bugetul unei familii. Nu este mare diferenta. Sigur, sumele sunt diferite, dar aceleasi lucruri trebuie facute. As putea da doua-trei exemple care sunt minore. Noi aveam o cantina sociala care avea 16 angajati si care cheltuia aproximativ 16 miliarde de lei vechi pe an pentru aproximativ 300 de portii de hrana pentru cei asistati social zilnic. Era in curtea Primariei. Ce am facut? Am desfiintat aceasta cantina care producea hrana acolo si o distribuia in doua puncte din oras. Am luat o cantina a unui liceu mare din Oradea, am transferat 3 bucatari la aceasta cantina si cu 5 miliarde de lei vechi am oferit exact acelasi serviciu, dar cu trei angajati si cu cheltuieli incomparabil mai mici.

La serviciile de evidenta populatiei am luat cateva masuri si am reusit sa oferim cetatenilor servicii mult mai bune, dar am adus si venituri la buget. De exemplu, Oradea este unul dintre putinele locuri din Romania unde cand inregistrezi un copil nu te mai duci de la maternitate la Primarie, ci totul se face intr-un singur loc. Am luat biroul de inregistrari nasteri si l-am mutat la maternitate. Cei 4.500-5.000 de tatici care intr-un an isi inregistreaza copiii nu mai fac un drum, ci totul se rezolva pe loc.

Sau am incercat sa oferim servicii cat mai bune cetatenilor in cazul casatoriilor, incasand si venituri. Pana cand am venit eu, organizam cununiile in niste spatii private, privatii percepand niste sume importante pentru organizarea acestora, iar noi nu incasam nimic. Atunci am mutat oficierea nuntilor in sala mare a Primariei Oradea. Am mutat o alta sala de nunti intr-un centru comercial unde administratorul ne-a amenajat sala, ne suporta toate cheltuielile, si toate sumele pentru organizarea nuntilor le incaseaza direct Primaria, permitand autofinantarea acestor servicii.

Deci am tratat Primaria ca un centru de afaceri care, in afara de a genera doar cheltuieli, are si posibilitatea de a incasa anumite venituri. Daca in Oradea vrei sa ti se oficieze nunta in varful dealului sau la un restaurant, nu iti mai aproba primarul doar pentru prieteni sau ca sa dea bine nuntasilor, ci platesti zece milioane de lei vechi si ofiterul de stare civila vine cu masina unde vrei. In felul asta incasam bani, dar si oferim servicii care nu tin cont de starea primarului, daca aproba sau nu sa mearga ofiterul acolo. Lucrurile sunt foarte clare.

Reporter: Parcul industrial Oradea este o alta afacere a Primariei Oradea. Cati bani aduce municipalitatii acest business?

Ilie Bolojan: In anul 2008, Oradea era unul dintre cele mai putin industrializate orase din partea de Vest a tarii din cauza ciclurilor economice de dupa anii 1990, cand s-a distrus toata industria din Oradea. Si atunci, una dintre prioritatile Primariei a fost aceea de a genera o dezvoltare economica in oras, pentru ca nu poti vorbi de un oras prosper, de o tara prospera, de proiecte sociale, daca nu ai bani sau daca nu merge economia care sa genereze prosperitate pentru oameni: locuri de munca, alternative de locuri de munca, salarii mai mari si asa mai departe.

Deci una dintre prioritatile noastre a fost aceea de a atrage companii care sa produca in Oradea, fabrici, si care sa vanda pe alte piete. Pentru aceasta sunt niste reguli generale pe care le-au aplicat si alte orase: oferirea de amplasamente ieftine, amplasamente care sa fie in zona infrastructurii, cu toate utilitatile asigurate, o atitudine prietenoasa fata de mediul de afaceri, taxe cat mai mici. Acestea au fost conceptele economice care au stat la baza cresterii economice in Oradea in acesti ani.

Am oferit amplasatemte ieftine, gestionate de aceasta societate – Eurobusiness, care apartine Primariei – si care a vandut parcele de teren sau le-a oferit in concesiune firmelor interesate. Terenul era al Primariei. Parte l-am avut noi, parte l-am primit de la niste statiuni de cercetare pomicola dezafectate in totalitate sau zone militare care au fost dezafectate. Si atunci, am oferit aceste ternuri la preturi bune, spre exemplu 8 euro pe mp, platibil in mai multi ani, companiilor care au vrut sa faca fabrici in Oradea. In acesti ani, am ocupat prin contracte aproximativ 80 ha de teren, am generat investitii de peste 150 milioane de euro si am reusit sa generam cateva mii de locuri de munca, parte realizate deja, parte care se vor realiza in anii urmatori.

In felul acesta am oferit o sansa in plus tinerilor din Oradea, sa nu plece de aici. Oradea era un oras din care tinerii plecau. Oferindu-le locuri de munca raman aici. Sigur, beneficiile noastre care sunt? Sunt impozitele indirecte pe care le incasam – toti cei care lucreaza in parcul industrial sau la companiile din oras contribuie la veniturile noastre proprii prin impozitul de care se incaseaza direct de primarie, din impozitul pe salarii – societatile care genereaza servicii colaterale, impozitul pe cladirile pe care acestea le-au construit, dupa trei ani, pentru ca aceasta este facilitatea pe care le-am oferit-o.

De asemenea, taxele aferente autorizatiilor de constructii si asa mai departe. Deci, acesta a fost conceptul si s-a dovedit ca daca respectam aceste reguli, deci oferim aplasamente ieftine, avem o atitudine prietenoasa fata de investitor, atunci vin in astfel de orase. Pentru ca nu trebuie sa ne ascundem, noi suntem intr-o competitie cu orasele Timisoara, Arad, Oradea, Cluj Napoca, Satu Mare, Baia Mare, pentru a atrage dezvoltare in partea de Vest a tarii.

Suntem intr-o competitie cu orasele din Ungaria atunci cand o companie doreste sa se localizeze in Estul Europei, in zona Romania-Ungaria. Dar aceasta competitie este o competitie corecta. Este o competitie de oferta si se analizeaza amplasamentele, impozitele locale, forta de munca, pregatirea acesteia. In urma acestei analize companiile decid unde se localizeaza.

Reporter: Pregatirea fortei de munca este unul dintre cele mai importante criterii pentru ca o companie sa vina intr-un loc. Intentionati sa dezvoltati scoli profesionale sau clase tehnice la licee?

Ilie Bolojan: Primul nivel a fost sa le oferim aplasamente si conditii normale. Spre exemplu, sa putem elibera autorizatii de constructii in maxim 14 zile, Centificate de Urbanism in maxim patru zile, sa se poata plati online.

Al doilea nivel pe care il urmarim, si unde incepe sa se faca diferenta intre orase, este pregatirea fortei de munca. La pregatirea fortei de munca sunt doua categorii: forta de munca inalt calificata, deci forta de munca universitara, unde trebuie sa incurajam domeniile tehnice pentru ca ele au corespondenta in piata reala a fortei de munca. Si al doilea nivel, care din pacate in Romania a avut foarte mult de suferit, este nivelul profesional. Scoala profesionala, meseriasii. Din pacate nu mai avem meseriasi in Romania si eu cred ca este o conceptie gresita, noi importand niste teorii.

De exemplu teoria societatii cunoasterii, unde incurajam toti tinerii sa absolve o facultate si astazi am ajuns in situatia ca doar cine nu vrea, nu termina o facultate. Dar in mod evident nu a crescut nivelul de inteligenta in Romania, ci nivelul de pregatire universitara a scazut foarte mult in acesti ani, universitatile devenind practic niste fabrici de diplome. Asta inseamna ca le-am indus acestor tineri niste asteptari mult mai mari decat le poate oferi viata reala sau decat pot ei si devin niste frustrati, parintii lor devin suparati ca societatea nu ii ofera copilului care are trei masterate si doua facultati un salariu foarte motivat, o secretara si aer conditionat.

Si atunci, conceptul este sa ducem totusi tineretul catre economia reala. Pentru ca altfel creem probleme. Noi incurajam scolile profesionale pe fata. De doi ani de cand avem o autoritate mai mare asupra scolilor putem face acest lucru prin parghia de finantare pe care o avem. De asemenea am facut un consortiu cu principalele companii din Oradea, si companiile care au peste 500 de angajati au o clasa dedicata. Se pensioneaza angajatii acestor companii, este o fluctuatie a fortei de muna si este nevoie ca in permanenta sa existe un bazin de forta de munca calificat care sa poata alimenta aceasta forta de munca. Si in felul acesta sunt doua avantaje.

Avantajul acestor tineri care lucreaza in meseria in care s-au pregatit si avantajul companiilor care nu mai trebuie sa investeasca bani ca sa-si califice angajatii, companiile contribuind si ele cu sume de bani la aceste centre de perfectionare. Ei ofera burse acestor clase si celor mai harnici copii care invata in aceste scoli profesionale li se garanteaza angajarea.

Reporter: Cate scoli profesionale aveti in Oradea?

Ilie Bolojan: Acum incercam, pentru ca este primul an in care se infiinteaza scolile profesionale, si avem cinci licee industriale pe care dorim sa la transformam in scoli profesionale.

VIDEO 2: Ilie Bolojan vorbeste despre fonduri europene si proiecte de infrastructura

Reporter: Pentru ca tot suntem la capitolul venituri, ce fonduri europene ati accesat si ce proiecte aveti in derulare?

Ilie Bolojan: In acesti ani, o oportunitate pentru primariile din Romania a fost accesarea fondurilor europene. Sigur, am fost pe pozitii inegale pentru ca unele primarii mari, cum sunt cele care astazi sunt centre de regiune, au avut sume dedicate de aproximativ 60-80 milioane de euro fiecare. Primariile din linia a doua, cum este Oradea de exemplu, au avut intre 10-15 milioane de euro dedicate si a trebuit sa intram intr-o competitie in afara de sumele dedicate si pentru celelalte sume.

Si noi am incercat sa profitam de acest tren al fondurilor europene depunand practic proiecte pe toate axele de finantare. In felul acesta incercam sa rezolvam problemele orasului, dar si sa incercam sa aducem cat mai multi bani, iar in urma acestor demersuri am reusit sa semnam contracte de fiantare directe ale Primariei Oradea de peste 200 milione de euro pe diferite programe: Programul Operational Regional (POR), Programele Operationale Sectoriale (POS) – transporturi, mediu – sau pe fonduri tranfrontaliere, fiindca Oradea fiind regiune de granita am avut si acces la aceste fonduri.

Aceste contracte, in afara de impactul pozitiv pe care il au in dezvoltarea orasului, ne-au si impus niste contributii financiare importante si in urmatorii ani trebuie sa punem la bataie aproximativ 50 de milioane de euro pe langa cele aproximativ 200 de milioane. Deci avem o presiune financiara si asupra bugetului orasului. Dar este putin probabil sa mai ai ocazia sa accesezi 200 de milioane de euro cand tu contribui cu 50 si atunci a meritat sa facem acest efort, in felul acesta rezolvand foarte multe probleme de infrastructura grea care altfel nu putea fi rezolvate.

Reporter: Care sunt cele mai importante proiecte?

Ilie Bolojan: Aceste proiecte tin de partea de incalzire a municipiului Oradea. Una dintre problemele majore este partea de termoficare, pentru ca doua treimi din populatie este incalzita de la CET-ul orasului. Asta inseamna ca CET-ul fiind vechi, neputand functiona in conditii de functionare a mediului, a trebuit sa inlocuim centrala. Deci vom avea o centrala noua in urmatorii doi ani. Valoarea acesteia este de 53 milioane de euro.

De asemenea, vom inlocui aproximativ 17 km de conducta, proiectul total valorand 77 milioane de euro. Acesta este unul dintre cele mai importante. Apoi au fost asfaltari de strazi, realizarea unor pasaje rutiere care se ridica la aproximativ 20 de milioane de euro. Apoi sunt proiectele de utilitati – apa si canal – de aproximativ 35 de milioane de euro exclusiv pe municipiul Oradea.

Sunt proiectele care tin exclusiv de reabilitarea centrului istoric, cladiri de patrimoniu. De exemplu, Cetatea Oradea unde am investit aproximativ 8 milioane de euro si unde vom investi in anii urmatori ani inca 11 milioane de euro. Spitale, scoli, crese etc.

Reporter: Ce lucrari mari de infrastructura ati facut in ultimii ani si ce mai aveti in lucru?

Ilie Bolojan: Orasul Oradea are cateva probleme de infrastructura importante. Primul este cel legat de accesul in oras. Din acest punct de vedere important este Aeroportul din Oradea. Acesta nu este in custodia Primariei, ci a Consiliului Judetean. Important este ca s-a obtinut finantarea pentru modernizarea pistei, ceea ce ne va permite in urmatorii ani, o data cu imbunatatirea operarii aeroportului, sa poti ateriza la Oradea nu numai din Bucuresti – cum se intampla astazi, ci sa ai legatura cu doua – trei mari aeroporturi din Europa, astfel incat accesul in Oradea sa fie mult mai facil.

Asta ajuta si la optiunea de localizare a unor companii in Oradea, dar si pentru turism si a serviciilor conexe – zona hoteliera, de servicii. Apoi este partea de acces rutier sau de tranzitare a municipiului Oradea unde importante sunt lucrarile la Soseaua de Centura, care este practic terminata in momentul de fata, dar mai sunt cateva puncte de conflict la intersectia cu principalele drumuri nationale care vin spre Oradea si acolo este in lucru un pasaj finantat de Ministerul Transporturilor si avem doua proiecte pe finantare europeana, prin Programul Operational regional, doua pasaje peste intersectiile cu relatiile Oradea – Arad si Oradea – Deva. De asemenea, mai sunt doua pasaje peste Soseaua de Centura care fac legatura cu doua cartiere importante a orasului, finantate pe Programul Operational Sectorial Transporturi. Sunt patru pasaje care vor fi finantate in urmatorii doi ani, in cuantum de 25 milioane de euro. Pasajele vor fi gata in anul 2015.

Un alt proiect important de infrastructura rutiera este un drum expres, cum l-am numit noi, care face legatura de-a lungul caii ferate, intre doua cartiere ale Oradei. Oradea are cateva constrangeri naturale: Crisul Repede, calea ferata, dealurile, si atunci avem cateva sectoare de drum aglomerate pe care intentionam sa le descongestionam prin realizarea unor drumuri paralele. Acest drum de legatura, care are o valoare de 13 milioane de euro, este finantat prin programele transfrontaliere.

Reporter: Ce faceti la Cetatea din Oradea? Acest monument a stat o perioada foarte lunga in paragina, incinta cladirilor fiind transformata in depozite de legume si fructe.

Ilie Bolojan: Cetatea Oradea este un monument important al orasului care a fost abandonat in ultimii 50 de ani. Ea este o cetate care seamana cu cea de la Alba Iulia si dorim sa o punem in valoare pentru ca este un punct de atractie si pentru cetatenii Ungariei, si intentionam sa incurajam un turism pe relatia Est-Vest nu asa cum se intampla astazi, aceasta cetate avand un rol important in istoria maghiara pentru ca in ea a fost inmormantat regele Ladislau – unul dintre regii sfinti ai Ungariei si care este considerat fondatorul Oradei.

Si atunci avem la fiecare sfarsit de saptamana turisti din Ungaria care vin sa vada cetatea, chiar si asa, nereabilitata. Acum noi lucram la inelul interior al cetatii, este un palat princiar care se reabiliteaza, in asa fel incat la sfarsitul anului 2015, cand vom termina de reabilitat integral cetatea, sa avem muzee, centre de afaceri, o zona comerciala, o sala de casatorii.

Trebuie sa generam un aflux de turisti in cetate in asa fel incat sa o punem in valoare pentru ca este un activ important pe care il avem. Pana acum am finalizat o prima etapa de finantare prin fonduri europene, iar acum am inceput lucrarile la etapa a doua – chiar saptamana trecuta. La finalul celor doua etape, palatul care este in interiorul cetatii va fi complet reabilitat si pus in valoare de aceste activitati de timp muzeistic, comercial sau cultural.

Reporter: Aveti doua piatete mari in lucru, Piata Unirii si Piata Independentei. Care sunt solutiile in aceste proiecte?

Ilie Bolojan: Unul dintre pilonii de dezvoltare este punerea in valoare a patrimoniului acestui oras, a ceea ce il face diferit de alte orase. Pentru ca poduri vezi peste tot, drumuri vezi peste tot, dar noi avem niste cladiri de patrimoniu extraordinare pe care incercam sa le reabilitam si in parte am reusit acest lucru. Si sigur, in zona din arealul acestora trebuie sa facem ca spatiile pietonale sa fie mult mai generoase, ca oamenii sa poata vizita Oradea, sa se poata relaxa in Oradea, sa poata sa se aseze si sa priveasca aceste cladiri de patrimoniu.

Si atunci, unul dintre proiectele pe care le avem este sa extindem spatiile pietonale in centrul orasului, in Piata Unirii. Scoatem masinile de pe carosabil, unde sunt astazi locuri de parcare si strazi din zona centrala le transformam in strazi strict pietonale sau diminuam foarte mult numarul de spatii de parcare de pe carosabil, in locul acestora extinzand locurile de promenada pentru pietoni. Acesta este proiectul de reabilitare a Pietei Unirii. L-am revizuit fiindca a fost o varianta initiala care a avut niste probleme tehnice, probleme de montare a bordurilor, culoare a pavajului, deci compozitia acestuia. Proiectul va demara in aceasta toamna si la finalul anului piata centrala a orasului va fi complet reabilitata, iar spatiile pietonale mult extinse.

Noi in paralel lucram la reabilitarea fatadelor cladirilor, in asa fel incat la inceputul anului 2016, cand vom termina si proiectul, sa avem cele doua piete centrale reabilitate atat din punct de vedere al fatadelor cat si a pavajelor, iar masinile pe care le vom scoate de pe carosabil, fiindca trebuie sa se poata ajunge si parca in centrul orasului, le vom directiona catre aceasta parcare subterana care va fi construita pe malul Crisului Repede in anii urmatori, in colaborare cu o companie privata.

Aceasta companie detine o treime din terenul pe care se construieste parcarea si va contribui cu o treime din banii necesari construirii. Restul de 70% va fi suportat de primarie.

De altfel, noi mai avem o parcare subterana in lucru deoarece conceptul pe care il urmarim este sa descurajam venitul cu masina la serviciu in zona centrala prin mutarea spatiilor de pe carosabil in subteran sau suprateran, prin taxarea tuturor locurilor de parcare din zona centrala, prin limitarea duratei de parcare in institutiile publice si prin redirectionarea banilor prin care ii incasam prin aceste masuri in dezvoltarea in continuare a parcarilor. In felul acesta, cred ca am reusi sa creea un echilibru in zona centrala, astazi intre cererea de locuri de parcare si oferta. Sigur, trebuie sa platesti pentru locul de parcare.

VIDEO 3: Ilie Bolojan vorbeste despre problema cainilor vagabonzi din Oradea

Reporter: Ce se intampla cu cainii comunitari? Stiu ca aveati un parteneriat cu SOS Dogs, dar acel parteneriat nu mai exista. Cine se ocupa acum de aceasta problema?

Ilie Bolojan: Eu sunt adeptul ideii ca semnul lipsei de civilizatie sunt cainii pe strada. Prin urmare tinta municipiului Oradea este sa fim un oras civilizat, fara caini pe strada. Eu nu sunt adeptul lasarii cainilor liberi sau cresterii acestora prin cartierele de blocuri.

Datorita faptului ca nu a functionat asa cum trebuia parteneriatul cu acest ONG si din cauza blocarii finantarii ONG-ului, practic partenerii din strainatate au venit si au spus ca nu mai pot finanta aceasta activitate, activitatea de ecarisaj a fost preluata de Primarie printr-o societate care este in subordinea noastra – Administratia Domeniului Public.

Si in momentul de fata avem doua actiuni. Pe de o parte ridicarea cainilor de pe domeniul public si ducerea acestora in adapostul care este gestionat de aceasta societate, fara sa-i mai eliberam de acolo, existand doua posibilitati de infiere: infierea in spatiile proprietate privata sau infierea in adapost, cainii care au fost infiati in adapost avand niste spatii dedicate. Cei care i-au adoptat ii pot vizita.

A doua masura este sa nu mai permitem ca cei care au caini sa-i lase pe strada. Pentru aceasta derulam o actiune de sterilizare in masa, inclusiv pe proprietatile private. Am avut ceva probleme cu Hotararea de Consiliu, cu Institutia Prefectului. O reluam acum in data de 20. Saptamana viitoare o votam din nou, dar vom face sterilizarea cainilor de pe proprietati pentru ca asta este una dintre cauzele principale. Cainii care sunt in surplus din mai multe mortive sunt lasati liber apoi.

Acest lucru incercam sa-l facem si in localitatile din zona metropolitana pentru a nu veni cainii din Zona Metropolitana pe teritoriul Municipiului Oradea. Si convingerea mea este ca vom demonstra ca intr-un an – doi vom fi un oras civilizat.

Reporter: Spuneti ca tineti cainii in adapost. Cati caini aveti in Oradea si cate locuri in adapost?

Ilie Bolojan: Are in jur de 400-500 de locuri. Acum sunt in adapost in jur de 200-300 de caini. Ii ridicam in permanenta de pe strada. Iar pe strada inca 200-300 de caini. Nu veti vedea haite de caini in Oradea. Caini da, dar haite, nu. Aici este o teorie ipocrita. Teoria eutanasierii. In mod normal cainii care sunt raniti, bolnavi, trebuie eutanasiati. Pentru mine este foarte trist ca uneori se face foarte mult tapaj pentru cainii in aceasta stare. Dar noi avem in permanenta 15 copii abandonati la maternitatea din Oradea pe care nu-i ia nimeni. Si uneori cred ca trebuie sa ne punem o ordine in prioritatile noastre.

VIDEO 4: Despre regionalizare

Reporter: Ce parere aveti despre regionalizare si concret, ce se va intampla cu deconcentratele din judete, raman in fiecare judet, se comaseaza, va fi cate una in fiecare judet? Cine le va conduce? Ce se intampla cu Consiliile Judetene?

Ilie Bolojan: Pana in momentul de fata nu avem un proiect pe care sa-l citim, sa vedem ce se intentioneaza efectiv la regionalizare, deci am evitat sa ma pronunt pe ceva ce exista doar ca intentie. De asemenea, pana acum s-au purtat discutii doar pe ce regiuni va avea Romania si ce orase vor fi capitala de regiune. Nu s-a discutat despre fondul problemei, care vor fi competentele acestor noi regiuni.

Preiau ele competente de la judete si daca da, care sunt acestea sau daca iau competente de la ministere si daca da, care sunt acestea? Nu s-a discutat cum vor genera o dezvoltare a acestor regiuni noile structuri.

Din acest punct de vedere, eu cred ca daca nu se afecteaza competenta consiliilor judetene – care din punctul meu de vedere sunt una dintre cele mai ineficiente structuri administrative din Romania si mai introducem o structura administrativa suplimentara, vom crea inca un etaj birocratic si atunci ca o primarie sa-si rezolve un proiect, nu va fi suficient sa vina la ministere, sa mai primeasca un aviz, ci va trebui sa mearga si la regiune. Daca nu se are in vedere o debirocratizare, atunci nu am facut nimic.

De asemenea, trebuie vazuta capacitatea acestor regiuni de a genera efectiv proiecte, pentru ca eu am fost in Guvern un an de zile si am o experienta. Exista in general o tendinta a partidelor politice din Romania ca in momentul in care sunt in campanie sa sustina descentralizarea, dupa care, cand ajung la putere, sa constate ca nu se mai poate face. Asta patim de trei-patru cicluri electorale. Se vorbeste despre descentralizare, dar nu se face nimic. S-au mai dat cateva firmituri, de exemplu in domeniul sanatatii – unde s-a transferat o buna parte dintre spitale la autoritatile locale, iar in rest s-a discutat foarte mult, dar nu s-a facut mare lucru. Pentru ca ministrilor incepe sa le placa scaunul pe care stau si in mod natural nu cedeaza din competente. Vom vedea cum va fi acum.

Reporter: Ati discutat cu dl Dragnea, cu Guvernul despre asta? Toata lumea spune ca regionalizarea va descentraliza. Cum se va face asta? Ce ati discutat?

Ilie Bolojan: Eu nu am discutat cu dl. Dragnea, dar va spun ca trebuie sa discutam la modul serios dupa ce vine un proiect. Altfel, ne dam cu parerea si presupusul. Teoria ca regionalizarea va rezolva imediat absortia de fonduri europene nu sta in picioare. In mod evident, in sesiunea urmatoare Romania va fi mai bine pregatita sa acceseze fonduri europene pentru ca vom fi deja la a doua etapa. Asta va merge natural.

In mod evident, s-a vazut ca ministerele sunt cele care au probleme de accesare a fondurilor europene. Pe Programul Operational Regional, unde a fost o asezare mult mai buna si mai multi oameni implicati, accesarea este aproape 100%, pe cand pe celelalte programe gestionate de ministere, pe programele sectoriale, avem rate mari de intarziere din cauza sistemului birocratic din Bucuresti. Este o realitate asta, nu poate fi contestata.

Reporter: Spitalele din Oradea au fost modernizate si sunt printre cele mai performante din tara din punct de vedere administrativ. Cum ati facut asta atat de repede si cu ce bani?

Ilie Bolojan: Am avut trei surse de finantare. Pe de o parte a contribuit Ministerul Sanatatii cu sume foarte importante la modernizarea spatiilor si dotarea acestora. Apoi surse de finantare asigurate din bugetul local si fonduri europene. Au fost trei linii de finantare care au imbunatatit conditiile hoteliere, asta cuplat cu faptul ca in municipiul Oradea toate spitalele au fost trecute sub comanda Primariei.

In felul acesta din cinci spitale am facut doua, deci am redus foarte mult cheltuielile administrative. De asemenea am gestionat intreg sistemul sanitar ca un sistem unitar, organizand un spital de urgenta si un spital de tratament cum este cel municipal. Deci consider ca organizarea intr-un municipiu a spitalelor sub o singura coordonare este avantajoasa si permite economii importante si schimbari in sistemul sanitar.

Ce mai trebuie sa facem in Oradea este, pe de o parte, sa imbunatatim relatia dintre pacient si medic, si pe de alta parte sa crestem competenta corpului medical pe anumite zone unde suntem deficitari. Avem linii de finantare pentru specializarea medicilor in afara.

Reporter: Cum veti reabilita cladirile proprietate privata din Centrul Istoric, sau cum ii veti convinge pe proprietari sa le repare?

Ilie Bolojan: De ani de zile este o prioritate, dar si o problema pentru ca structura de proprietate a acestora s-a modificat si daca inainte 1945 aveam un singur proprietar, acum avem 20-30 de proprietari si unii sunt intr-o situatie materiala mai proasta, altii nu au capacitatea de a se organiza sub forma de asociatii si am incercat in acesti ani sa adoptam un set de masuri si am si reusit sa le adoptam, prin care sa incurajam reabilitarea fatadelor.

Am acordat imprumuturi fara dobanda, noi intocmim proiectele tehnice gratuit, le aplicam sanctiuni daca nu reabiliteaza. Este un complex de factori in asa fel incat sa stimulam reabilitatea fatadelor. De asemenea, Primaria a reabilitat cladirile de interes public si am finantat cultele sa-si reabiliteze cladirile. Finantarile pentru culte au fost exclusiv pentru a-si reabilita cladirile din Centrul Istoric si nu pentru a genera alte cheltuieli.

Reporter: Cati km de piste pentru biciclete sunt in Oradea si cati intentionati sa mai faceti?

Ilie Bolojan: Pistele de biciclete amenajate astazi sunt de-a lungul Crisului Repede, dar nu pe toata lungimea. Avem in lucru doua piste, cea care face legatura intre Oradea si o localitate din Ungaria, dincolo de granita, de-a lungul drumului care iese din Romania catre Uniunea Europeana. Cea de-a doua este de-a lungul paraului Peta.

Eu consider ca este important sa amenajam piste de biciclete in locuri protejate. Motivul pentru care nu este incurajata circulatia pe bicicleta in marile orase din Romania este ca este greu de presupus ca biciclistul va merge pe carosabil in conditiile in care pe langa el trec masini cu viteza foarte mare sau ca se va duce pe trotuar cu tot felul de obstacole. Si atunci conceptul a fost: mai bine piste de biciclete mai putine, dar in locuri protejate, pe malurile de ape, care sunt dedicate biciclistilor.

Reporter: Care este situatia retrocedarilor?

Ilie Bolojan: Nu va pot spune cu exactitate, dar in mare parte problema a fost rezolvata. Mai avem in litigiu cladiri care au destinatia de spitale sau invatamant cu ordine care tin de Biserica Romano-Catolica. Din pacate, din cauza lungirii acestor procese care dureaza de ani de zile, de peste zece ani, starea acestor cladiri s-a degradat si se degradeaza in continuare.

Reporter: Cu spatiile verzi a fost si un scandal ca ati dezafectat doua cimitire si ati amenajat parcuri in loc. Care este situatia in oras din acest punct de vedere?

Ilie Bolojan: Gestionarea spatiilor verzi in Oradea se face dupa urmatorul sistem: parcurile sunt concesionate unor companii pe durate de 4 ani si sunt ingrijite foarte bine. In conditiile in care am organizat licitatii au scazut preturile cu 30-40%, iar celelalte zone verzi din oras sunt impartite intre Primarie si Asociatiile de proprietari.

Spre exemplu, in cartierele de blocuri, toate spatiile verzi au fost arondate Asociatiilor de proprietari si acestea au obligatia ca periodic sa tunda iarba si sa ingrijeasca spatiile. Colaboram, le sprijinim si le sanctionam pe cele care nu fac acest lucru. In felul acesta fiecare mp de spatiu verde din oras este in responsabilitatea cuiva. Aceasta este o chestiune buna pe care am facut-o in anii anteriori si o perfectionam acuma.

In ceea ce priveste extinderea spatiilor verzi, am dezafectat doua cimitire – cimitirul Olosic si Sleus si pe aceste suprafete care insumeaza aproximativ 7 ha am amenajat spatii verzi. Sigur, a fost o procedura destul de delicata legata de deshumari, de mutarea osemintelor, de reamenajarea acestor spatii; in decurs de 3-4 ani de zile acest lucru s-a facut si avem acum doua spatii importante amenajate. In continuare extindem si amenajam in fiecare cartier spatii verzi, inclusiv facand exproprieri de terenuri, negociind cu proprietarii, cumparand terenuri, pentru ca nu avem alta solutie.

Reporter: Cat costa intretinerea si asfaltarea strazilor, pe an, si cine o face-primaria sau o firma privata?

Ilie Bolojan: Gestionarea strazilor, din punct de vedere al asfaltarilor, se face pe baza a doua contracte atribuuite prin licitatie unor companii private. Unul privind intretinerea strazilor si celalat privind amenajarea locurilor de parcare. Acum organizam o noua licitatie pentru ca a expirat contractul cadru pe 4 ani de zile. A fost un contract cadru care se ridica la aproximativ 3 milioane de euro pe an.

Reporter: Care este strategia de parcare a orasului? Cate locuri noi deparcare intentionati sa amenajati?

Ilie Bolojan: Strategia privind gestionarea parcarilor eu cred ca este destul de buna. Parcarile in zona centrala sunt gestionate dupa un sistem preluat din Austria, care urmareste crearea unui echilibru intre cererea de locuri de parcare si numarul de locuri de parcare pe care il avem, noi nemaiputand suplimenta numarul de locuri de parcare din zona centrala. Tot ce construim nou, parcari subterane sau supraterane, inseamna desfiintarea unui numar identic de locuri de parcare de pe carosabil.

Avem in zona centrala circa 5.000 de locuri de paracre, descurajam venitul cu masina la serviciu oferind spatiile de parcare respective celor care au probleme de rezolvat in centru, nu celor care lucreaza in centru. In felul acesta, urmarim sa avem un loc de parcare liber, la orice ora si in orice loc al orasului la zece locuri de parcare in asa fel incat sa nu se genereze un trafic de cautare.

Asta inseamna ca avem zone in care nu se poate opri decat pe o durata limitata de maxim doua ore, parcarile galbene, ca avem zone unde se parcheaza cu abonament, ca se plateste pentru fiecare loc din zona centrala, ca exista sisteme de plata care acopera toate nevoile: plata prin sms, plata prin parcometre, plata prin bilete cumparate de la chioscul de ziare, plata prin card.

Deci, daca ajungi in Oradea, poti plati cum doresti, dar exista si un sitem de verificare, de blocare roti, de ridicare daca nu ai platit. Noi nu urmarim sa incasam bani. Urmarim sa-i punem pe cei care parcheaza in zona centrala sa plateasca pentru serviciul pe are il ofera. Este adevarat ca incasam sume importante – doua milioane de euro in ultimul an, dar toti banii sunt investiti pentru crearea de noi locuri de parcare si curatenia in zona centrala.

Deci scopul nu este sa incasam bani, ci sa-i facem constienti pe cei care parcheaza in zona centrala ca numarul de locuri este limitat si trebuie sa plateasca pentru acest serviciu pe care orasul il ofera. Acesta este conceptul. Noi, spre deosebire de alte orase, avem tot sistemul gestionat de Primarie. Ridicarile le face Primaria, nu o societate unde sa fi externalizat serviciul.

Reporter: Zona Metropolitana Oradea este iarasi un exemplu de buna practica. Ce proiecte aveti pe aceasta parte?

Ilie Bolojan: In zona metropolitana avem un numar de comune care graviteaza in jurul orasului. Din aceste comune in fiecare zi ne vin 14.000 -15.000 de navetisti care, lucrand in Oradea, contribuie la noi cu impozitele pe salarii, la dezvoltarea orasului si atunci avem sisteme de transport integrate intre oras si comunele din zona.

Acum transportul este gestionat de operatori privati, dar noi dorim sa extindem, si pe doua localitati deja l-am extins, prin operatorul nostru care sa devina operator regional. De asemenea, extindem sistemul de apa si canalizare din municipiu prin programul „Apa REGIO”, program cu finantare europena si incercam sa gestionam si partea de caini comunitari.

Reporter: Ce subventie aveti pentru energie termica si transport in comun?

Ilie Bolojan: Pentru energie termica, Primaria suventioneaza tariful cu 10% din pret. Asta se ridica undeva la 2,5 milioane de euro pe an. Pentru transportul in comun, in Oradea avem un sistem prin care toti pensionarii circula gratuit. Asa l-am preluat cand am venit primar. Acordam o subventie de aproximativ 4 milioane de euro pe an.

Reporter: Cati locuitori are Oradea?

Ilie Bolojan: 184.000 locuitori fata de 203.000 la recensamantul anterior.