Mihai Razvan Ungureanu -"vanator"de diplomati securisti, sef al spionilor romani si acum premier

Cariera lui Mihai Razvan Ungureanu in administratia Romaniei a inceput in 1998, ca secretar de stat in MAE, sub conducerea lui Andrei Plesu, omul care, potrivit spuselor lui Ungureanu, a avut cea mai mare incredere in el, dar care s-a constituit in cel mai sever critic.

Ungureanu a detinut functia de secretar de stat pana in 2001, cand a devenit director general – emisar special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (2001-2003) si, mai apoi, coordonator adjunct al Initiativei de Cooperare Sud-Est Europene (SECI). A fost o perioada in care s-a facut remarcat ca diplomat. La SECI urma sa revina intr-un moment dificil al carierei sale.

Cel mai tanar sef al diplomatiei

In 2004, la 36 de ani, devine cel mai tanar ministru de externe, in Guvernul Tariceanu. In aceasta calitate a semnat, la Luxemburg, in 2005, Tratatul de aderare a Romaniei la UE. Ungureanu a inceput o reforma a unui minister considerat invechit si tarat de ramasite ale vechiului regim.

El a cerut CNSAS verificarea dosarelor ambasadorilor Romaniei, iar cei care s-au dovedit in timp colaboratori ai Securitatii au plecat din corpul diplomatic. Astfel Ungureanu a reusit o intinerire atat a corpului diplomatic romanesc, dar si a Ministerului de Externe. El a fost acela care i-a adus in prim-plan, in functii de secretar de stat, pe Teodor Baconschi si pe Cristian Preda, actual eurodeputat PDL. Actualul premier desemnat a reusit sa faca numiri diplomatice din randul diplomatilor de cariera sau al universitarilor si mai putin numiri politice.

Odata cu debutul frecusurilor dintre premierul Tariceanu si presedintele Basescu, Mihai Razvan Ungureanu a fost perceput ca fiind in tabara presedintelui, ceea ce i-a atras, in februarie 2007, plecarea de la MAE.

Pretextul a fost situatia a doi romani retinuti in Irak, subcontractori care lucrau intr-o baza americana si care, din cauza ca facusera niste fotografii erau acuzati de spionaj. Cand s-a aflat povestea celor doi, cam la trei luni dupa retinerea lor, premierul Tariceanu i-a cerut demisia pe motiv ca nu fusese informat. In schimb, ministrul de externe il informase pe presedintele Traian Basescu asupra acestei situatii.

Tariceanu i-a cerut demisia intr-un moment in care Ungureanu se afla la Viena, in concediu, alaturi de sotia sa si de fiul sau in varsta de cinci saptamani. Mihai Razvan Ungureanu – considerat de multi politicieni din intreaga clasa politica o victima colaterala a luptei dintre cele doua palate, Cotroceni si Victoria – a recunoscut ca nu l-a informat pe Tariceanu si ca isi asuma raspunderea. El a argumentat ca il informase pe presedinte in calitatea sa de sef al CSAT care il are in subordine pe seful SIE, pentru ca era vorba despre acuzatii de spionaj si situatia trebuia clarificata. Cand s-au lamurit lucrurile si a devenit un banal caz consular, el nu a vazut relevanta instiintarii premierului.

Eurodeputat, ambasador? Nu, sef al spionilor

Dupa demisia sa fortata, s-au vehiculat o serie de optiuni pentru tanarul politician. Care s-a si autosuspendat din PNL (i-o cerea functia de la SECI), al carui membru devenise in 2004, cand a devenit si membru al Guvernului. S-a vorbit ca urma sa fie cap de lista PNL la alegerile europarlamentare, sau ca ar fi putut ocupa postul de ambasador in SUA, vacant la acel moment. Ambele variante pareau insa sub functia de sef al diplomatiei pe care tocmai o eliberase.

Dupa demisia sa din functia de ministru, Ungureanu a ramas angajat al MAE, iar institutia a reactivat postul de reprezentant al Romaniei la SECI, la Viena. Acest post a fost ocupat ulterior de fostul ministru.

In decembrie 2007, la mai putin de un an de la demisia sa din fruntea MAE, el devine seful Serviciului de Informatii Externe. A detinut aceasta functie pana luni, 6 februarie 2012, avand un mandat discret.

Profil Mihai Razvan Ungureanu, seful SIE

Fost ministru de Externe (2004 – 2007)

43 de ani, nascut la Iasi, e casatorit si are un copil.

Formare profesională:

· 1994-2004, Facultatea de Istorie, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi (doctorat);

· 1992-1993, Centre for Jewish and Hebrew Studies, asociat St. Cross College, University of Oxford, Marea Britanie (studii postuniversitare);

· 1988-1992, Facultatea de Istorie-Filosofie, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi;

· 1983-1987, Liceul de matematică fizică “C. Negruzzi”, Iaşi.

Activitate diplomatică:

· Coordonator adjunct, Iniţiativa de cooperare pentru Europa de Sud-Est, Viena, martie 2007-decembrie 2007;

· Ministrul afacerilor externe, România, decembrie 2004 – martie 2007;

· Coordonator adjunct, Iniţiativa de Cooperare pentru Europa de Sud-Est, Viena, 2003-2004;

· Director general – Emisar special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, 2001-2003;

· Secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe, România, 1998-2001.

Carieră academică:

· Facultatea de Istorie, Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi:

· 1992-1995, preparator universitar, Istoria Modernă a României;

· 1995-1998, asistent universitar, Istoria Modernă a României;

· 1998-2004, lector universitar, Istoria Modernă a României;

· 2004-2006, conferenţiar universitar, Istoria Modernă a României;

· Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti:

· din 2007, profesor universitar, Istoria Modernă a României.

Activitate ştiinţifică:

· Membru al Societăţii Române de Heraldică, Sigilografie şi Genealogie a Academiei Române, filiala din Iaşi (din 1993), membru al board-ului ştiinţific al Fundaţiei Soros pentru o Societate Deschisă, Iaşi – Bucureşti (1996-1998), director al Centrului de Studii Româneşti din Iaşi al Fundaţiei Culturale Române (1996-1999), membru al European Association for Jewish Studies din Oxford, Marea Britanie (1997-2007), Senior Fellow al Oxford Centre of Jewish and Hebrew Studies, St. Cross College, University of Oxford, Marea Britanie (1998-2007) membru al Consiliului Institutului de Studii Genealogice şi Heraldică “Sever Zotta” din Iaşi (din 1998), Preşedintele Institutului Român de Studii Strategice (2001-2007), membru al board-ului “Colegiului Noua Europă”, Bucureşti (2002-2007), membru al board-ului The Romanian Journal of European Studies (din 2002), membru al board-ului Ştiinţific al Centrului de politici de securitate, Szeged, Ungaria (2003-2007), director al Centrului de Studii Ebraice, Facultatea de Istorie, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi (din 2004).

Distincţii:

· Cavaler al Ordinului Naţional „Steaua României” (România, 2008);

· Mare Ofiţer al Ordinului Naţional „Pentru Merit” ( România, 2000);

· Mare Ofiţer al Ordinului „Meritul Diplomatic” (România, 2007); membru în Consiliul de Onoare al Ordinului „Meritul Diplomatic” (din 2008);

· Comandor cl. I al Ordinului Regal „Dannebrog” (Danemarca, 2000);

· Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de ofiţer (România, 2011).