Cum vrea PDL sa negocieze cu UDMR renuntarea la Tinutul Secuiesc. De ce suspecteaza maghiarii ca reorganizarea administrativa este planul lui Basescu de a-l inlocui pe Boc

„Nici PDL, nici USL nu le ofera maghiarilor Tinutul Secuiesc. Insa noi propunem mai multa putere primarilor, atributii transferate de la Consiliile Judetene. Jumatate dintre primarii UDMR sunt in Bihor, Satu Maru, Cluj etc. Deci vor trebui sa sacrifice Tintul Secuiesc pentru ceilalti, care vor avea ceva de castigat”, au declarat pentru HotNews.ro surse guvernamentale. UDMR se opune proiectului reorganizarii propus de PDL, care depinde in Parlament de votul Uniunii. Proiectul regionalizarii propus de PDL prevede 8 judete mari, in loc de 14 – 16 cat vrea UDMR si nu recunoaste Tinutul Secuiesc.

• Csaba Asztalos, UDMR: „Dacă PDL va promova proiectul său de reorganizare administrativ teritorială a României împotriva obiecțiunilor UDMR, înseamnă că acest demers are scopul de a îl înlocui din funcția de premier pe Emil Boc”

„Primarii UDMR din judetele care au comunitati maghiare importante, altele decat Harghita, Covasna si Mures vor beneficia cel mai mult de proiectul reorganizarii administrative propus de PDL, deoarece vor avea mai multa putere si deci autonomie in raport cu Consiliul Judetean. Orice primar vrea mai multa putere si sa depinda mai putin de baronii de la CJ„, au explicat pentru HotNews.ro surse guvernamentale. Potrivit acestora, UDMR nu va obtine de la nici un partid recunoasterea Tinutului Secuiesc si ca pragmatismul ar trebui sa oblige Uniunea sa sustina proiectul PDL de pe urma caruia ar avea totusi ceva de castigat.

Potrivit proiectului PDL, Tinutul Secuiesc (Harghita, Covasna, Mures) este diluat in regiunea Centru, cu capitala la Brasov. Noul judet va inghiti, pe langa cele trei judete cu majoritate maghiara, inca trei judete cu majoritate romaneasca: Sibiu, Alba si Brasov.

PDL incearca sa convinga UDMR sa accepte proiectul reorganizarii administrative, chiar daca aceasta ar insemna renuntarea la Tinutul Secuiesc. Altfel spus, PDL vrea ca UDMR sa abandoneze una din temele de campanie cu o incarcatura simbolica majora pentru comunitatea maghiara cu un an inainte de alegerile locale din 2012. Potrivit surselor HotNews.ro, este posibil ca o decizie privind asumarea raspunderii guvernului sa nu fie luata pana la sfarsitul actualei sesiuni parlamentare, care se incheie pe 30 iunie.

Statistica. UDMR are in prezent 184 de primari, 89 de consilieri judeteni si 2193 de consilieri locali, in urma alegerilor din 2008. Patru Consilii Judetene (Covasna, Harghita, Mures si Satu Mare) sunt conduse de reprezentanti UDMR. Din totalul de 184 primari, UDMR are 110 primari in Harghita, Covasna si Mures, adica aproape 60%. UDMR are 2193 consilieri locali si judeteni din care in Harghita, Covasna si Mures 1142 adica 52 %.

• Csaba Asztalos: PDL pune în dificultate coaliția aflată la putere

Ultimele reactii de la varful UDMR indica insa faptul ca Uniunea nu pare de acord sa negocieze renuntarea la Tinutul Secuiesc. Presedintele Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, Csaba Asztalos, afirma, intr-o analiza pentru Contributors.ro, ca „pe termen scurt, reorganizarea administrativ teritorială a României în varianta propusă de PDL pune în dificultate coaliția aflată la putere”.

Mai mult, Csaba Asztalos sugereaza ca proiectul reorganizarii propus de PDL ar putea insemna sfarsitul Guvernului Boc si ca ar putea fi conceput de Traian Basescu chiar in acest scop: „Dacă PDL va promova proiectul său de reorganizare administrativ teritorială a României împotriva obiecțiunilor UDMR, înseamnă că acest demers are scopul de a îl înlocui din funcția de premier pe Emil Boc.

Adoptarea unei moțiuni de cenzură inițiată ca răspuns la asumarea răspunderii Guvernului pe proiectul de lege al reorganizării administrativ teritoriale a României și pe cel al statutului minorităților naționale din România ar fi o soluție cu mai multe ținte pentru președintele Traian Băsescu: ar fi o formă de înlocuire a lui Emil Boc din funcția de premier, ar fi o modalitate de respingere a adoptării legii statutului minorităților naționale din România și ar fi desigur o ocazie de a ataca opoziția care este împotriva modernizării statutului.” Citeste mai multe pe Contributors.ro: Reorganizarea administrativ teritorială si maghiarii

Zilele trecute, deputatul PDL, Sulfina Barbu, a declarat ca in urma reorganizarii administrtiv teritoriale se vor transfera majoritatea atributiilor de la consiliile judetene actuale la cele locale. Noile Consilii Judetene vor primi atributiile de dezvoltare, care vor reprezenta principalele lor functii.

• „Vom transfera ce mai depinde de organizarea aparatului executiv de la consilii judetene si de la institutiile descentralizate, pentru ca, in viziunea pe care o avem noi, tot ce tine de relatia cu cetateanul trebuie sa fie descentralizat de la consiliul judetean la consiliile locale – oras, municipiu, comuna, avize, acorduri, autorizatii, urbanism, asistenta sociala. Tot ce are azi in asistenta consiliul judetean sa mearga spre consiliile locale”, a declarat Sulfina Barbu.
• „Probleme nu vor fi, pentru cetateni primaria e institutia de promixitate la care sa bata la usa. Daca e sa vorbim de descentralizare, trebuie sa transferam tot la primarii, tot ce e de transferat pentru relatia cu cetateanul. Cetateanul nu trebuie sa mearga la regiune, la regiune merg anumite institutii, se stabilesc strategii, prioritati de investitii”, a precizat si prim-vicepresedintele PDL, Gheorghe Flutur.
• Si secretarul general al PDL, Ioan Oltean, spunea ca „Foarte multe din atributiile pe care le au astazi consiliile judetene vor fi transferate catre autoritatile publice locale” si ca viitoarele judete vor „ramane doar cu 10-20% din atributiile de astazi, in majoritate tinand de dezvoltare sau achizitii„.

Potrivit Legii Nr. 215 din 23 aprilie 2001 (Republicată), atributiile Consiliului Judetean vizeaza chestiuni de „interes judetean”. Astfel, o transferare a atributiilor consiliilor judetene catre administratiile locale (n.r. Consiliul local si/sau Primaria) presupune o modificare a Legii administratiei publice locale si schimbarea ariei de competenta de la „interes judetean”, la interes local.

Astfel, dupa declaratiile liderilor democarat liberali, viitoarele Consilii Judetene vor pastra doar atributiile privind dezvoltarea economico-sociala.

In prezent, Consiliul Judetean adoptă strategii şi programe de dezvoltare economico-socială şi de mediu a judeţului, pe baza propunerilor primite de la consiliile locale. Dupa reorganizare, in aceasta privinta s-ar putea pastra actualul traseu: un primar poate veni cu un proiect de dezvoltare in fata consiliului local, acesta din urma il aproba si il pune in fata Consiliului Judetean care hotaraste cum si ce fonduri sunt alocate respectivului proiect.

• Ce atributii vor fi transferate la autoritatile locale

Liderii PDL au afirmat ca toate atributiile Consiliilor Judetene care vizeaza relatia cu cetateanul vor fi transferate autoritatile locale. Altfel spus, toate avizele, certificarile, aprobarile pe care o persoana trebuia sa le ia de la centru, de la Consiliul judetean, ar urma sa le obtina de la autoritatile sale locale.

In plus, daca ne uitam la atributiile Consiliului Judetean stabilite de legislatia in vigoare, observam ca primariile si consiliile locale ar urma sa primeasca mult mai multe atributii si competente si ar deveni mult mai puternice in ceea ce priveste administratia locala.

Potrivit legislatiei in vigoare, Consiliul judeţean îndeplineşte atribuţii privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean. CJ are atribuţii privind dezvoltarea economico-socială a judeţului, privind gestionarea patrimoniului judeţului si atribuţii privind gestionarea serviciilor publice din subordine.

Consiliul Judetean, potrivit legilor aflate in vigoare in prezent, hotărăşte înfiinţarea sau reorganizarea de instituţii, servicii publice şi societăţi comerciale de interes judeţean.

Consiliul Judetean este cel care aprobă, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, bugetul propriu al judeţului, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar.

Tot CJ aprobă, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, contractarea şi/sau garantarea împrumuturilor, stabileşte proiectele de organizare şi amenajare a teritoriului judeţului, precum şi de dezvoltare urbanistică generală a acestuia. Consiliul judetean este cel care emite autorizatiile de construire si certificatele de urbanism.

Consiliul Judetean este cel care numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean.

O alta atributie a Consiliului Judetean este cea de a hotari darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a judeţului precum şi a serviciilor publice de interes judeţean.

Potrivit Articolului 91, alineatul (5) Consiliul Judetean asigură cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes judeţean privind:

1. educaţia

2. serviciile sociale pentru protecţia copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor

vârstnice, a familiei şi a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socială

3. sănătatea

4. cultura

5. tineretul

6. sportul

7. ordinea publică

8. situaţiile de urgenţă

9. protecţia şi refacerea mediului

10. conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice şi rezervaţiilor naturale

11. evidenţa persoanelor

12. podurile şi drumurile publice

13. serviciile comunitare de utilitate publică de interes judeţean, precum şi alimentarea cu gaz metan

14. alte servicii publice stabilite prin lege

In alineatul (6) al aceluiasi articol se specifica faptul ca tot Consiliul Judetean hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române ori străine, inclusiv cu parteneri din societatea civilă, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public judeţean.​