Viena îi răspunde cancelarului Germaniei, care cere aderarea României la Schengen în acest an
Poziția Austriei, care se opune aderării României la Schengen, nu s-a schimbat deloc. Acesta este răspunsul ministrului austriac de Interne Gerhard Karner pentru cancelarul Olaf Scholz, care a declarat luni la București că Germania „sprijină puternic” intrarea țării noastre în spațiul european de liberă circulație și că speră ca aceasta să aibă loc în 2023.
- „Poziția Austriei nu s-a schimbat deloc. Libertatea de circulație în Uniunea Europeană va fi posibilă doar în cazul unei protecții robuste a granițelor exterioare”, afirmă ministrul de Interne de la Viena Gerhard Karner, potrivit Deutsche Welle.
Ministrul de Interne de la Viena a făcut aceste declarații pentru ziarul austriac Kurier, răspunzându-i astfel cancelarului german Olaf Scholz, care a declarat, luni, la Palatul Cotroceni, că va insista pe lângă sceptici pentru aderarea României la spațiul Schengen în acest an.
- „Este o contradicție la cancelarul german: dorește eliminarea controalelor la frontiera dintre România și Ungaria, dar Germania controlează în continuare granița cu Austria.
- Este o dovadă clară că sistemul nu funcționează”, a completat ministrul Gerhard Karner.
Scopul lui Scholz ar fi legat de interesele economice germane, speculează ziarul Kurier: România este importantă, de la izbucnirea agresiunii rusești, pentru exportul cerealelor ucrainene și pentru livrarea de arme pentru armata Kievului și pentru centrul de mentenanță și logistică pe care concernul de tehnică militară Rheinmetall vrea să îl deschidă încă din luna aprilie.
Olaf Scholz, la București: „Sprijinim puternic” aderarea României la Schengen. Sper să aibă loc în acest an
Cancelarul Olaf Scholz a declarat luni, după ce s-a întâlnit cu Klaus Iohannis la Cotroceni, că Germania „sprijină puternic” aderarea României la spațiul Schengen și că speră ca aceasta să aibă loc în acest an.
- „Sprijin cu putere această aderare și sper să aibă loc în acest an, am să spun acest lucru nu numai aici ci și în multe alte capitale, pentru a aproba acest pas. România a îndeplinit toate condițiile și avem nevoie de granițe sigure și o abordare bună a migranților și refugiaților”, a declarat Scholz.
El a spus că „Germania se află ferm de partea României”:
- „Aceasta înseamnă – şi o spun şi astăzi, aici, răspicat – înseamnă şi obiectivul ca România să obţină, în sfârşit, în acest an statutul de membru deplin în spaţiul Schengen.
- Ţara dumneavoastră a depus mari eforturi în acest sens, trebuie să onorăm acest lucru. L-am asigurat pe preşedintele Iohannis încă o dată de susţinerea mea în acest sens”.
Iohannis: Trebuie rezolvată anul acesta pentru că suntem pregătiți și pentru că anul viitor e an electoral
La rândul său, Iohannis a subliniat că România îndeplineşte de aproape 12 ani condiţiile pentru aderare şi a exprimat speranţa că, până la finalul anului, va fi un răspuns pozitiv pentru aderare.
- „România a solicitat să devină parte a spaţiului Schengen încă de acum 12 ani şi a îndeplinit toate condiţiile solicitate de aqui-ul Schengen. Acest lucru nu a fost posibil, fiindcă timp de mulţi ani au existat foarte multe reţineri, în principal legate de statul de drept.
- Acel MCV a dat de gândit şi am fost în situaţia bună de a putea încheia acest mecanism în toamna anului trecut. Acest lucru a redat românilor speranţa că va exista un vot pozitiv, afirmativ pentru acceptarea în Schengen.
- Din păcate, nu s-a întâmplat aşa. În decembrie a avut loc un vot în Consiliul JAI în care Austria nu a fost de acord. Acest vot negativ nu a fost un vot împotriva României, cum afirmă partea austriacă, ci a fost un vot care trebuie să atragă atenţia migraţiei ilegale. Migraţia această nu e o problemă în România.
- S-au organizat formate de discuţii. A avut loc o întâlnire expres destinată migraţiei la Bruxelles. S-au rezolvat unele teme şi România a propus un proiect pilot care se va desfăşura la graniţa României cu Serbia şi va dovedi cum se poate gestiona problema migranţilor ilegali.
- Credem că problema aderării României la Schengen trebuie rezolvată în acest an. Unu fiindcă suntem pregătiţi şi doi pentru că anul viitor e an electoral. Rămânem foarte conectaţi la problemă. România are un sprijin masiv din partea statelor membre ale UE şi credem că, până la finalul acestui an, chestiunea poate fi rezolvată pozitiv”, a afirmat șeful statului.
Reamintim că în 8 decembrie 2022, Austria şi-a folosit dreptul de veto şi a blocat aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, cancelarul Karl Nehammer invocând numărul mare de imigranţi ilegali care nu sunt înregistraţi şi care ajung în Europa Centrală.
Cancelarul austriac Karl Nehammer a insistat ca UE să plătească pentru un gard de-a lungul graniţei cu Turcia pentru a opri traficul de persoane. Comisia Europeană a respins, însă, iniţiativa, explicând că nu va da bani pentru garduri şi ziduri şi că ţările UE sunt obligate, în temeiul dreptului internaţional, să permită persoanelor care caută protecţie să solicite acest lucru la frontierele externe ale UE, iar astfel de facilităţi ar fi un obstacol în calea drepturilor lor.
În urmă cu o lună, Bruxelles-ul a anunţat, însă, că este de acord să finanţeze un proiect pilot pentru îmbunătăţirea echipamentelor tehnice de la frontieră, inclusiv instalarea de camere şi sisteme aeriene de supraveghere pentru a urmări şi opri imigranţii ilegali.
INTERVIURILE HotNews.ro