Mana de fier a Comisiei Europene in manusa de catifea: Bugetul national va fi aprobat intai de Bruxelles, apoi de parlamentul national

Sub pompoasa expresie guvernanta economica intarita la nivel european, Comisia a reusit sa prezinte miercuri propunerea de a supraveghea alcatuirea bugetelor statelor membre. Este o reducere clara a suveranitatii, insa este o idee care se cocea inca de anul trecut in mediul european, chiar inainte de criza din Grecia. Ea insa a oferit argumentul perfect in sustinerea puterii Bruxelles-ului asupra organizarii finantelor statelor membre, in sustinerea unei supravegheri fiscale, macro-financiare si privind reformele structurale. Comisia isi demonstreaza mana de fier ascunsa in manusa de catifea.

Comisia Europeana a lansat miercuri propunerile pentru o guvernanta economica europeana accentuata. Atat Barroso, cat si Rehn au aratat ca atunci cand s-a creat uniunea economica si monetara – EMU (economic and monetary union) – s-a pus mai mult accent pe M=monetary si mai putin pe E=economic. Asa ca acum este cazul, si in contextul crizei din Grecia, sa existe o coordonare mai buna intre statele membre si intre Bruxelles si statele membre pe chestiuni economice. Masurile propuse ar diminua din suveranitatea statelor membre, iar reactiile sunt sigura ca vor aparea in UE. Unii vor fi suparati, altii considera, dimpotriva, ca atata vreme cat cei de la guvernare in statele membre se vor sti analizati si supravegheati de omologi din alte state ale UE – acele peer reviews (evaluari colegiale, desi am observat ca se foloseste termenul in limba engleza) – vor fi mai responsabili, nu vor mai putea ascunde problemele, asa cum a facut-o Grecia in trecut, si atunci cand apar dezechilibre ele vor putea fi sesizate si corectate inainte sa se agraveze.

Comunicarea merita citita, in mod cert va exista o negociere pe ea atat in Consiliu, cat si in Parlamentul European. Vorbind insa miercuri cu un reprezentant al comisiei ECON din Parlamentul European, acesta spunea ca dorinta de o mai stransa coordonare si de guvernanta economica la nivel european exista si in Parlament si este considerata necesara. Mai mult, Parlamentul European vrea o mai mare implicare in acest proiect, in asigurarea unei guvernante economice europene, si crede ca acesta este momentul cel mai potrivit pentru impunerea ei. Mai mult, el vrea sa evite situatia in care Consiliul sa dilueze acest control. Statele membre – Consiliul – vor avea pozitii nuantate, sunt convinsa, asa ca intreaga dezbatere pe propunerea Comisiei va fi interesanta.

La nivel de principiu, masurile propuse de Comisie reduc, asa cum am spus, din suveranitatea statelor membre, chiar daca nu se recunoaste asta in mod oficial. Insa atunci cand la nivel european ti se analizeaza proiectul de buget si se fac eventuale recomandari inca inainte ca el sa fie prezentat si aprobat de parlamentul national, este o pierdere clara de suveranitate. Ce guvern – atunci cand i se atrage atentia ca bugetul sau nu e bine alcatuit, cand este sub supraveghere fiscala, macro-financiara si structurala – ar putea ignora recomandarile omologilor? Si, simplificat, recomandarile Bruxelles-ului? Recomandari este un eufemism, stim bine, pentru ca este vorba despre un fel de mana de fier in manusa de catifea.

Cum se face controlul asupra bugetelor nationale?

Comisia a introdus notiunea de Semestru European. Scopul lui este obtinerea unei coordonari de politici economice integrate la nivel UE.

Prin urmare, unui stat membru i se pot face recomandari privind politica fiscala – atribut al suveranitatii indubitabil pana acum -, se pot face presiuni din partea celorlalte state membre pentru remedierea dezechilibrelor sau recomandari privind o mai buna reflectare a obiectivelor strategiei Europa 2020 in obiectivele nationale bugetate pe anul respectiv. Adica Bruxelles-ul si „colegii” (peers) europeni iti pot spune ce reforme structurale trebuie sa faci. Cam ce se intampla acum cu Romania, in baza acordului cu FMI si Comisia Europeana privind imprumutul.

Pe ideea ca e mai bine sa previi decat sa corectezi, Comisia a introdus aceasta analiza ex-ante asupra bugetelor nationale, care sa permita corectiile inca din momentul conceperii bugetului, astfel ca supravegherea se face la nivel fiscal, macro-financiar, dar si structural. Acest sistem de peer-review devansat presupune si ca statele membre sa trimita Comisiei programele de Stabilitate si Convergenta nu ca pana acum, spre sfarsitul anului, ci in prima parte a anului. Comisia subliniaza ca respecta prerogativele parlamentelor nationale de a se pronunta asupra bugetelor statelor lor, astfel de peer-reviews ar ghida guvernele in pregatirea bugetului national pentru anul urmator.

Mai simplu, guvernele ar trebui sa prezinte in primavara un prim proiect de raport asupra anului urmator, care sa fie supus analizei si discutiilor si recomandarilor – a se citi corectiilor – Consiliului si Comisiei, dupa care sa fie supus spre adoptare parlamentelor nationale. Comisia argumenteaza ca este indeosebi o masura care vizeaza zona euro, avand in vedere riscul de contagiune care a existat din cauza Greciei.

Daca se incepe devreme cu o evaluare a Consiliului European, pe baza analizei facute de Comisie, a ciclului bugetar si a politicilor structurale se vor identifica mai devreme provocarile cu care se confrunta UE si zona euro si se pot alcatui politici care sa ajute in acest sens. Astfel, statele membre vor lua in considerare concluziile acestei evaluari atunci cand isi vor intocmi programele de stabilitate si convergenta si programele nationale de reforma, care vor trebui discutate, inainte de a fi supuse aprobarii la nivel european, si cu parlamentele nationale.

Astfel, Comisia vrea sa fie un pic impaciuitoare, in aparenta – discutati cu noi bugetul, inainte de a-l discuta in parlamentul national, dar cand va faceti programele de convergenta si planul de reforme pe anul urmator, discutati-le si cu parlamentele voastre.Insa tot dupa ce ati incorporat in ele sugestiile noastre, concluziile analizei facute la nivel european. Cam acesta e mesajul. Oricum l-ai citi, tot un minus ajungem sa punem la capitolul suveranitate.

Si, pana la urma, nu asta se intampla acum cu Romania si Grecia, sa luam doar doua exemple? Situatia celor doua nu este comparabila, sa nu se inteleaga asta, insa ambele sunt sub un acord cu FMI si Comisia Europeana, au un plan de masuri – de la fiscale la structurale – care trebuie luate, altfel nu le sunt eliberate transele de bani necesare.

Ei bine, Comisia vrea acum sa generalizeze, oarecum, aceasta metodologie.

Cum ar putea fi pedepsite statele membre pentru nerespectarea acestor reguli?

Si apare astfel intrebarea: daca Romania si Grecia nu isi primesc transele din imprumuturi, in cazul statelor membre care nu sunt in aceasta situatie, ce mijloc de presiune are Bruxelles-ul pentru a le face sa respecte metodologia de lucru si prevederile Pactului de Crestere si Stabilitate? Pentru ca asta e scopul principal al Comisiei: ca regulile din Pact – deficit sub 3% si datorie sub 60% – sa fie aplicate, sa nu mai existe exceptii si din acest motiv vor sa vada ca fiecare tara isi face bugetul si planul de reforme.

Germania a propus initial ca statele membre care nu indeplinesc regulile Pactului de Crestere si Stabilitate sa isi piarda, pentru o perioada de timp, dreptul de vot in Consiliu. O astfel de idee nu apare in propunerile Comisiei Europene.

Exista insa alte posibile sanctiuni – in afara de cele ce decurg din procedura de deficit excesiv – care se au in vedere pentru tarile care „ies din rand”.

• Introducerea obligativitatii ca, in perioade economice bune, statele membre care nu fac progrese suficiente in indeplinirea obiectivelor bugetare pe termen mediu si au politici fiscale inadecvate sa isi faca depozite cu dobanda. Cum spunea presedintele Barroso miercuri: sa aiba niste bani-tampon adunati pentru zile negre. In acest sens insa, Comisia trebuie sa emita legislatie.

• Procedura de deficit excesiv intervine prea tarziu pentru a impune statelor membre sa regleze dezechilibrele fiscale, crede Comisia. Prin urmare propune o declansare a procedurii mai devreme decat pana acum, mai ales in cazul tarilor care au repetat un astfel de comportament. Cum a fost cazul Ungariei ani la rand. Insa si in acest sens, este nevoie de legislatie suplimentara.

• Actualmente, taierea fondurilor europene apare ca o ultima masura de pedeapsa in cazul procedurii de deficit excesiv. Comisia vrea ca aceasta masura sa fie luata mai devreme. Cum? Comisia nu a dat foarte multe detalii miercuri despre modalitatea in care se va face asta, insa presedintele Barroso a spus ca statele membre vor fi anuntate despre posibilitatea de a le fi suspendate fonduri europene, insa li se va acorda timpul necesar de a-si corecta deficitul. Numai in conditiile in care masurile luate nu au efect, se va merge mai departe cu taierea fondurilor. Numai ca in aceasta situatie – de beneficiari ai fondurilor europene – se afla in mare parte noile state membre si doar cateva regiuni izolate din cele vechi.

Comisia intentioneaza ca primul Semestru European sa fie deja prima jumatate a anului 2011. Astfel ca discutiile asupra acestor propuneri vor fi accelerate. Probabil ca cele mai aprinse vor fi in Consiliu, intrucat tarile cu politicii bugetare bune ar putea considera ca este nedrept sa fie analizate de celelalte state membre si de Bruxelles. O astfel de pozitie este deja citata de EUobserver si apartine premierului suedez.

Oricum, dintre cele 27 de state membre, doar Estonia si Suedia nu se afla in acest moment in procedura de deficit excesiv. La nivel european, deficitul a crescut de la -0.6% din PIB in 2007 (-0.6% in zona euro) la 7% din PIB in 2010, iar datoria publica va ajunge, potrivit prognozei Comisiei, la 84% din PIB in 2011 (88% in zona euro).

La nivel de principiu, poti sa fii in dezacord cu masurile propuse de Comisie, avand in vedere ca suveranitatea statelor membre primeste o puternica lovitura. Pe de alta parte, ramane de vazut cum se vor aplica aceste masuri si ce exceptii vor exista. Cum sustin toti oficialii europeni, nu e nimic in neregula cu regulile Pactului de Crestere si Stabilitate, a fost in neregula aplicarea lor. Iar primele tari care au fost exceptate au fost Germania si Franta.

Pentru o tara precum Romania, trecand dincolo de discutia despre suveranitate, aceste masuri nu schimba nimic in acest moment si in urmatorii ani. Probabil doar in ceea ce priveste posibilitatea de a pierde fonduri europene, atat de necesare reformelor structurale si cresterii competitivitatii. Romania se afla oricum sub supravegherea FMI si a Comisiei Europene, din cauza imprumutului pe care il primeste.

In viitor, probabil ca de astfel de masuri e nevoie – obligativitatea unei proiectii bugetare multianuale serioase, nu asa cum se aface azi, doar pentru a bifa o cerinta a UE – si de o evaluare a intentiilor financiare, macroeconomice si structurale de catre partenerii europeni si de Bruxelles, in conditiile in care contestam capacitatea guvernelor Romaniei – indiferent de culoarea lor politica – de a lua masurile necesare cresterii bunastarii, competitivitatii si nivelului de trai in Romania.