Este presa vinovata de imaginea negativa a romilor?

„Romii nu sunt una cu romanii. De fapt, romii sunt tigani”. Conform sociologilor, acesta este principalul mesaj transmis de mass-media romaneasca in ceea ce ii priveste pe romi/tigani, imaginea acestora din urma fiind cel mai adesea una negativa. Mai multe campanii publice, finantate de Uniunea Europeana sau de guvern, si-au propus sa diminueze atitudinile negative la adresa romilor, insa pana acum rezultatele au fost mai curind modeste.

La Piata Universitatii, in centrul Bucurestiului, cei mai multi pietoni trec indiferenti pe langa un mesaj scris cu litere vizibile, de culoare alba, direct pe trotuar: „Sunt rom si am obosit sa fiu calcat in picioare in fiecare zi. Da-mi o sansa. Cunoaste-ma inainte sa ma judeci!”

Abia unul din cinci trecatori se opreste sa arunce o privire catre mesaj, pe care il citeste pe fuga, mergand apoi grabit mai departe.

Indiferenta, nu respingere, cam aceasta este si atitudinea majoritatii romanilor fata de cei circa 550.000 de etnici romi inregistrati oficial, dar al caror numar pare sa fie in mod real de cel putin doua ori mai mare.

Atitudinea discriminatorie a multor romani fata de etnicii romi ramane raspandita, chiar daca procentul celor intoleranti e in scadere. Un recent Etno-barometru arata ca mentalul colectiv e dominat tot de imagini negative, desi romanii nu se tem totusi ca romii ar reprezenta o amenintare pentru tara.

Conform studiului, 86,4% dintre romani considera ca „cei mai multi romi prefera sa traiasca doar din ajutorul social decat sa isi caute un loc de munca”, 71,7% cred ca „cele mai multe femei rome sunt murdare si au prea multi copii”, iar in proportie de 77,7% apreciaza ca „cei mai multi romi incalca legile”.

Si imaginea generala despre romi este una preponderent negativa, cu aproximativ 43% dintre respondentii romani crezand ca romii sunt lenesi sau hoti (39%).

Imaginea romilor in presa, inca lipsita de substanta si bazata pe stereotipuri

Specialistii spun ca diminuarea atitudinilor negative la adresa romilor este posibila doar in cazul unei interactiuni, a unei mai bune cunoasteri intre majoritate si aceasta minoritate. Cum insa cei mai multi romani nu au un contact direct, zilnic, cu romii, imaginea lor este cel mai adesea preluata prin intermediul mass-media si a stereotipurilor vehiculate de acestea.

„Mass-media ajunge sa creeze modele de normalitate”, considera Marian Preda, decan al Facultatii de Sociologie din Bucuresti. ”Drept urmare, interferentele in deontologia jurnalistului precum si folosirea excesiva a termenului de ‘tigan’ in presa, devin doua comportamente din ce in ce mai periculoase. Rolul mass-media este acela de a cerceta indeaproape fenomenul si apoi de a scrie sau dezbate despre el”, explica Preda.

Numai ca o analiza a continutului articolelor din presa scrisa sau in stirile TV arata ca, mai mereu, imaginea romilor este inca una lipsita de substanta, bazata pe stereotipuri. Daca, pana acum doi-trei ani, romul generic era prezentat, in primul rand, ca potential infractor, acum el este cel care strica imaginea Romaniei in lume, reiese din cercetarile facute de Agentia de Monitorizare a Presei-Active Watch. Temele media referitoare la romi au fost, in ultimii ani, in mare parte aceleasi: migratia, infractionalitatea sau actele de violenta.

In acest context, s-a incercat o schimbare a mentalitatilor prin intermediul unor campanii publice, realizate din bani europeni si cu contributia guvernului Romaniei. Un astfel de proiect este „Rom European”, care a inceput in noiembrie 2006 printr-o emisiune TV de 30 minute, difuzata pina astazi pe canalul 1 al televiziunii nationale. Emisiunea este realizata de un grup de profesionisti, intre care se regasesc si jurnalisti romi.

„Am simtit nevoia sa raspundem unei nevoi evidente: lipsa reflectarii unor subiecte sociale despre romi intr-o maniera profesionista, fara prejudecati. ‘Rom European’ si-a propus de aceea sa faca ‘jurnalism social’, ceea ce pentru noi inseamna contributia la rezolvarea problemelor romilor prin comunicarea lor corecta”, spune Oana Toiu, expert de comunicare in cadrul proiectului Stop Prejudecatilor despre Etnia Roma (S.P.E.R.).

S.P.E.R. este un proiect media mai complex, care a inclus campanii nationale de informare, constientizare si educatie adresate populatiei rome, dar si campanii adresate liderilor de opinie. Campania a presupus realizarea de emisiuni radio sau editarea unui ziar, intitulat tot „Rom European”, care a fost tiparit intr-un tiraj mare si difuzat gratuit in comunitatile de romi. Ziarul a cuprins articole scrise atat in limba romana, dar si in romani, publicind anchete, interviuri cu romi de succes sau informatii utile despre evenimente administrative sau culturale, oportunitati si resurse care pot fi accesate.

Minoritatile din Romania vor avea propriul post de televiziune, din decembrie 2009

Cat de eficiente sunt insa campaniile media derulate prin intermediul unor programe guvernamentale, in conditiile in care, din pacate, mesajul acestora nu ajunge direct la foarte multa lume? Unul dintre obiectivele acestor campanii este si diminuarea stereotipurilor negative, insa acest lucru nu e deloc usor de realizat.

„Vorbim despre perceptii si aici e greu sa iti masori succesul, caci e un efort cu bataie lunga in timp. Am avut insa de-a lungul anilor cateva lucruri care ne-au demonstrat ca ceea ce facem creaza impactul dorit”, spune Oana Toiu. „De exemplu, cazul comunitatii din Plopu, Darmanesti unde, in urma unei investigatii, romii au primit acte de proprietate pe terenurile pe care aveau casele construite de primarie dupa inundatii, sau cazul comunitatii din Dumbraveni, Sibiu, unde aproape toti copiii romi mergeau la scoala pentru copii cu nevoi speciale, fara a avea reale probleme intelectuale. Odata ce cazurile au devenit publice, autoritatile si scoala si-au schimbat politica. Succesele adevarate sunt povestile de viata schimbate”, considera expertul S.P.E.R.

Exista insa si initiative care isi propun alta abordare, desi obiectivele sunt in principiu aceleasi. Luna trecuta a obtinut licenta de functionare televiziunea Bah TV, un post generalist cu acoperire nationala, dedicat minoritatilor nationale, care va fi lansat in luna decembrie, cu o investitie initiala de circa 600.000 de euro.

Numele televiziunii vine de la cuvantul in limba romani „Bahtalo”, care inseamna „noroc”. Conform lui Horia Enasel, director de programe, noua televiziune a aparut din „motive de intercunoastere, de crestere a increderii reciproce, de depasire a cliseelor, de realizare a unui spatiu comun de discutie si dezbatere. Si apoi, e nevoie de informare (e o preconditie, necesara dar nu si suficienta) pentru a reusi sa se schimbe cate ceva in mentalitati”.

Publicul tinta va fi unul generalist, cu preponderenta format din minoritati. Emisiunile vor fi mai ales in limba romana, fiind difuzate programe informative si culturale, precum si dezbateri cu focus pe problemele ardente ale minoritatilor. Foarte important, la aceasta televiziune lucreaza deja si jurnalisti romi.

Enasel considera ca pentru publicul din Romania televiziunea e modul de comunicare cel mai facil si eficient, mesajele sale putind ajunge atat la majoritari, dar si la etnicii romi. „Presa trebuie sa poata fi receptata de catre publicul ei tinta pentru a-si justifica menirea. V-ati uitat pe statisticile privitoare la analfabetism in randul romilor? Sunt dezastruoase. In plus, presa costa. In acest sens, pentru un post TV este mai usor sa ajunga la public, sa fie receptat cum trebuie, decat pentru presa scrisa”, conchide el.

Text aparut in cadrul unui proiect al Fundatiei Next Page, cu sprijin financiar de la Open Society Institute-Budapesta