Ioana-Raluca Voicu-Arnautoiu: „Probabil ca s-au publicat mai multe carti cu interviuri ale fostilor lideri comunisti decat carti despre rezistenta anticomunista”

Ioana-Raluca Voicu Arnautoiu s-a nascut in munti si avea 2 ani cand, in 20 mai 1958, ultimii membri ai Grupului de la Nucsoara au fost prinsi. Toma si Petre Arnautoiu au fost arestati de Securitate, Maria Plop s-a predat ca sa-si salveze fetita, iar tanarul Constantin Jubleanu a deschis focul si a fost ucis. Dupa ce au fost anchetati un an de zile, fratii Toma si Petre Arnautoiu, impreuna cu 14 oameni care ii ajutasera in cei noua ani de urmarire au fost executati la Jilava in noaptea de 18 spre 19 iulie 1959. Maria Plop a murit in inchisoarea de la Miercurea Ciuc, in 1962, la varsta de 35 de ani.

Fiica lui Toma Arnautoiu si a Mariei Plop a publicat recent la Editura Vremea editia a doua, mult imbogatita, a volumului „Luptatorii din munti. Toma Arnautoiu, Grupul de la Nucsoara. Documente ale anchetei, procesului, detentiei”. In 2009 s-au implinit 50 de ani de la distrugerea Grupului de la Nucsoara, prilej cu care la Sala „Irina Nicolau” de la Muzeul Taranului Roman e deschisa pana in 7 noiembrie o expozitie cu fotografii si documente din arhivele C.N.S.A.S.

Printre acestea o fotografie cu Maria Plop coborand scara de funie din adapostul de la Rapele cu Brazi, cu fetita la subrat, pentru a se preda. Tot in arhiva C.N.S.A.S. sunt si fotografiile facute fratilor Arnautoiu, Mariei Plop si micutei Ioana in arestul de la Pitesti. Si ele sunt expuse la MTR.

Rep: Cred ca ati auzit de multe ori aceasta intrebare imposibila, dar ati reusit sa pastrati o cat de mica amintire mamei sau tatalui dvstra?

Ioana-Raluca Voicu Arnautoiu: Nu am amintiri de la varsta de 2 ani. Nici din leaganul de copii, unde am stat pana la 4 ani, nu am decat putine amintiri. In schimb, imi sunt vii in minte scene din copilaria petrecuta dupa infiere, la Bucuresti.

Rep: Ati fost tentata sa recurgeti, nu stiu, la hipnoza, ca sa deblocati niste posibile amintiri?

Ioana-Raluca Voicu Arnautoiu: Nu, niciodata. Felul in care am reusit sa le reconstitui personalitatile parintilor m-a apropiat foarte mult de ei.

Rep: Noi, restul lumii, avem o imagine as spune literara despre Toma Arnautoiu, Maria Plop si rezistenta din munti, pentru ca se bazeaza pe ce am citit si pe ce ne-am imaginat. Dvstra cum ii percepeti? Le puteti reconstitui ADN-ul din ADN-ul Dvstra?

Ioana-Raluca Voicu Arnautoiu: Si eu am o imagine tot “literara”, cum spuneti dumneavoastra. Dar imaginea pe care o am eu este conturata dupa documentele din dosarele facute de Securitate. In documente am gasit descrieri ale infatisarii lor, ale imbracamintii si, bineinteles, fotografii. Iar pe bunicii mei, parintii tatalui meu – Ion si Laurentia Arnautoiu -, i-am “cunoscut” datorita existentei celor peste 1000 de pagini care contin transcrieri ale convorbirilor lor de zi cu zi.

Dupa prima lor perioada de detentie (1949-1955), Securitatea le-a montat microfoane in jumatatea de casa in care li s-a permis sa locuiasca, jumatatea cealalta fiind transformata in post de militie. Din 1955 si pana la arestarea parintilor mei, in 1958, tot ce s-a vorbit in casa lor a fost ascultat si notat.

Rep: Ati fost trimisa la orfelinat dupa ce mama Dvstra a murit la Miercurea Ciuc, in 1962, sau in 1959, cand ati fost prinsi?

Ioana-Raluca Voicu Arnautoiu: Cursul evenimentelor a fost urmatorul: la 20 mai 1958 au fost arestati tatal meu si fratele lui, Petre Arnautoiu, la marginea satului Poenarei, in urma unei tradari comise de un prieten din copilarie, Grigore Poenareanu, racolat de Securitate. Imobilizati de un narcotic pus intr-o bautura, cei doi nu s-au mai putut opune arestarii. Au fost dusi la Rapele cu Brazi unde, in ascunzatoarea in care traiau, mai erau mama mea cu mine si tanarul Constantin Jubleanu. Somati fiind sa se predea, mama a coborat din ascunzatoare cu mine in brate, apoi Constantin Jubleanu a tras asupra trupelor de Securitate si a fost impuscat in schimbul de focuri. Am fost dusi cu totii la penitenciarul din Pitesti, unde pentru ei a inceput calvarul anchetelor. Am stat o perioada cu mama, apoi autoritatile au hotarat sa fiu trimisa la un leagan din Campulung.

Rep: Ce senzatie aveti cand va priviti in acea fotografie extraordinara de la 2 ani, facuta in arestul de la Pitesti?

Ioana-Raluca Voicu Arnautoiu: In general, atunci cand vrei sa afli adevarul din surse cum sunt documentele de Securitate, trebuie sa le privesti cu obiectivitate si mare atentie, pentru a le putea intelege cat mai bine. Patima si subiectivismul nu te ajuta sa treci peste grozaviile pe care le citesti. Parcurgerea documentelor nu are nimic comun cu parcurgerea unei carti in care situatiile intrec de multe ori – ca si in documente -, orice imaginatie. Revenind la intrebare, eu privesc fotografia aceea ca pe fotografia unui copil dragalas si putin speriat. Nu ma gandesc niciodata ca este a mea.

Rep: La orfelinat va vizita cineva? Avea cine?

Ioana-RalucaVoicu Arnautoiu: Parintii mei nefiind casatoriti, autoritatile mi-au facut act de nastere pe numele mamei, asa ca am putut fi infiata si, spre norocul meu, am stat numai doi ani in orfelinat. In leagan nu avea cine sa ma viziteze pentru ca bunicii si sora tatalui meu, Elena Ion, erau arestati. Bunicii au murit, de altfel, in inchisoare. Ca si mama.

Rep: O falsa legenda spune ca ati fost infiata de violonistul Ion Voicu, de aici si cariera Dvstra muzicala.

Ioana-Raluca Voicu Arnautoiu: Familia care m-a infiat nu are nicio legatura cu violonistul Ion Voicu si nici cu lumea muzicala. E doar o coincidenta de nume. Parintii adoptivi nu erau din zona Muscelului si, neavand copii pana la 40 de ani, au dorit sa infieze unul.

Rep: Puteti sa rememorati imprejurarile in care ati aflat ca sunteti fiica Mariei Plop si a lui Toma Arnautoiu?

Ioana-Raluca Voicu Arnautoiu: Am descoperit acest lucru pas cu pas dupa 1990, incercand sa aflu ce a putut determina o femeie matura sa-si abandoneze copilul intr-un orfelinat. Intai am mers la leagan, crezand ca aici voi gasi o arhiva si voi afla mai multe date despre mama mea, date care sunt in actele de adoptie.

Legea dupa care se faceau adoptiile in anii ‘60, nu stiu daca s-a schimbat intre timp, nu permitea accesul la date despre parintii naturali. In toate cautarile de inceput, omul care m-a ajutat in mod salvator a fost dr. Elisabeta Moisescu, directoare a leaganului peste 30 de ani. Cred ca am fost primul copil adus de Securitate, la putin timp dupa ce fusese numita directoare, asa ca nu a uitat intamplarea.

Rep: O a treia editie a cartii Dvstra de la Editura Vremea ar veni cu si mai multa informatie decat cea cuprinsa in 900 de pagini si care depaseste ca informatie prima editie?

Ioana-Raluca Voicu Arnautoiu: Nu va mai fi o a treia editie, ci o carte noua. Editia a doua, aparuta chiar zilele acestea, aduce fata de cea precedenta o parte din documentele din arhiva pe care le-am putut studia dupa infiintarea C.N.S.A.S. Cea mai mare parte a documentelor studiate in ultimii ani va face subiectul unei carti noi.

Rep: Cum v-a ajutat statul roman in munca de a scoate la lumina si de a face cunoscut Grupul de la Nucsoara?

Ioana-Raluca Voicu Arnautoiu: La inceputul anilor ’90 am ajuns la primele documente in urma unui episod al „Memorialului Durerii”, in care doamna Lucia Hossu-Longin semnala ca ministrul Justitiei de atunci nu raspundea memoriilor prin care solicitam sa studiez dosarele procesului parintilor mei.

Apoi, demersurile insistente facute de Editura Vremea, care intentiona sa realizeze o carte despre Grupul de la Nucsoara – probabil cel mai longeviv dintre grupurile de partizani anticomunisti (1949-1958), mi-a facilitat accesul la cele 120 de volume ale dosarului. Infiintarea C.N.S.A.S. a creat posibilitatea consultarii si altor categorii de documente, iar pentru mine a inceput o noua perioada de studiu.

Rep: Exista documente importante despre grupul de la Nucsoara si rezistenta anticomunista din munti care au fost distruse inainte de 1989?

Ioana-Raluca Voicu Arnautoiu: Au fost documente distruse sau reindosariate. Marturie sunt numerotarile multiple pe care le au majoritatea paginilor pe care le gasim in dosare. Daca paginile sau dosarele care nu mai sunt au fost sau nu importante cum mai putem afla? Trebuie sa le parcurgem pe cele care exista pentru a putea trage concluzii.

Rep: Oamenii stiu azi tot ceea ce trebuie sa se stie despre ce au facut parintii Dvstra si tovarasii lor?

Ioana-Raluca Voicu Arnautoiu: Lupta de rezistenta in general – nu numai cea din munti -, nu este cunoscuta suficient. In afara studiului facut de istoricul Dorin Dobrincu, nu stiu prea multe cercetari intr-adevar serioase care sa aiba grupurile de partizani ca subiect. Probabil ca s-au publicat mai multe carti cu interviuri ale fostilor lideri comunisti decat carti despre rezistenta anticomunista.

Rep: Anul trecut l-am intervievat pentru HotNews pe Constantin Popescu, autorul filmului „Portretul luptatorului la tinerete”, un film despre gruparea lui Ion Gavrila Ogoranu asteptat pe ecranele romanesti. Regizorul si-a manifestat intentia de a continua cu un film despre fratii Arnautoiu si cu un altul despre Elisabeta Rizea. Ce parere aveti despre aducerea pe ecran a parintilor Dvstra?

Ioana-Raluca Voicu Arnautoiu: Imi amintesc ca am citit un interviu al lui Constantin Popescu. Continea cateva lucruri care m-au mirat, la fel cum m-au mirat afirmatiile facute intr-o emisiune de televiziune de actorul care urmeaza sa fie Toma Arnautoiu in film (n.red. – Andi Vasluianu). Sper ca filmul sa fie facut cu onestitate, pe baza unei documentari serioase.

Rep: De ce casa familiei Arnautoiu de la Nucsoara este in prezent sediul Politiei? De ce nu va e retrocedata?

Ioana-Raluca Voicu Arnautoiu: Autoritatile – care au hotarat sa nu fie retrocedata casa urmasilor fratilor Arnautoiu si sa ramana sediu de Politie – va pot raspunde la aceasta intrebare.

Rep: L-ati cunoscut pe generalul Plesita, care era in 1958 loctiitorul sefului Directiei Securitatii Pitesti si care a contribuit la distrugerea Grupului de la Nucsoara ?

Ioana-Raluca Voicu Arnautoiu: Din documentele de Securitate care ii poarta semnatura, din paginile revistei „Lumea Magazin”, care timp de cateva luni i-a publicat in foileton un lung interviu unde vorbea despre partizanii din Nucsoara in termeni suburbani, si din emisiunile interminabile ale postului OTV, unde vorbea nestingherit despre opozantii regimului comunist ca despre niste infractori de drept comun si povestea cum ii maltrata (dand ca exemplu felul in care l-a anchetat pe Paul Goma).

Rep: Va simtiti parintii aproape in momentele dificile?

Ioana-Raluca Voicu Arnautoiu: Ii port in gand, asa cum cred ca m-au purtat si ei pana in ultima clipa. Cel putin, despre mama, stiu asta din marturiile celor care i-au ajutat sau care au stat cu ea in inchisoare.

Ioana-Raluca Voicu-Arnautoiu: „Probabil ca s-au publicat mai multe carti cu interviuri ale fostilor lideri comunisti decat carti despre rezistenta anticomunista”

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”