O parere despre garantarea creditelor imobiliare

Am remarcat stirea legata de proiectul de lege privind garantarea creditelor imobiliare in proportie de 80% pentru cei care isi cumpara prima casa. Am ajuns la o concluzie urita: proiectul in cauza este mai degraba distructiv decit constructiv. Si ma iau exemplu pe mine, care as fi interesat sa-mi cumpar un apartament cu doua camere in viitorul apropiat.

Potrivit ideii, statul garanteaza 80% din suma acordata de banca, dar nu mai mult de 60.000 de euro. Ce inseamna asta pentru mine, potential cumparator al unui apartament? Inseamna ca, de bine ce-au scazut preturile apartamentelor in Bucuresti pina la aproape 40.000 de euro, acum ar putea exista posibilitatea sa creasca din nou. Prin urmare, n-o sa-mi convina sa dau aproape 75.000 de euro pe o casa.

Sincer sa fiu, sper ca toata vorbaria asta sa ramina la stadiul de goarna electorala. In contextul in care vara trecuta se vindea un apartament cu doua camere, confort doi, intr-un bloc din 1960, cu nu mai putin de 100.000 de euro, deci la o valoare de vreo trei ori mai mare decit cea adevarata, daca preturile vor creste din nou, n-o sa ma duc sub nici o forma sa cumpar.

Stiu ca sint destule persoane care inca mai spera sa-si dea apartamentele din 1900 toamna la preturi uriase, dar ar trebui sa fie foarte clar ca zilele in care puteau sa faca acest lucru s-au terminat. Iar cei interesati de cumparare sint foarte constienti de acest lucru. Prin urmare, daca preturile vor creste din nou, nu sint chiar atit de sigur ca va exista cerere.

E drept, in momentul de fata, vorbim, comentam fara sa avem habar ce va contine textul legii. Personal, cred ca daca se va ajunge pina la a vota in Parlament, va fi un act normativ tipic romanesc, respectiv foarte prost. Pe de alta parte, goarna lansata de Boc si de Pogea nu face altceva decit sa stirneasca o panica. Populismul ieftin, de acest gen, asta produce. In primul rind, stirneste panica in rindul celor ca mine, interesati sa cumpere o casa, care se sperie ca vor creste preturile. In al doilea rind, se vor panica cei care au vindut “ieftin” in ultimele doua-trei luni, dar si cei care spera ca acum pot creste preturile din nou, mai ales in momentul in care se vor trezi fara clienti.

Nu in ultimul rind, in conditiile in care un cuplu cu venituri lunare totale de 2.500 de euro poate sa primeasca de la BCR, de exemplu, un maximum de 50.000 de euro in conditiile actuale (si ma refer la recesiunea economica, schimbarea algoritmilor de scoring bancar, limitarea sumelor acordate, mai mici decit pina acum), situatia pentru cei care vor sa creasca pretul apartamentelor de vinzare va fi si mai urita.

Sa presupunem ca banca va acorda mai repede suma de 50.000 de euro, sarind peste niste proceduri pe motiv de garantare a creditului, ca sa ajungi sa iei 60.000 pentru a cumpara un apartament cu doua camere la 75.000 de euro ar trebui sa ai venituri lunare nete (si aici vorbim de scaderea tuturor ratelor, “cosului zilnic” etc.) de minimum 3.200-3.500 de euro. Nu am de unde sa imi dau seama cit de multi dintre cei 200-250 de mii de oameni care ar putea lua 60.000 de euro garantati de stat exista. Presupun ca nu vor fi foarte multi.

Care e partea – probabil – buna din goarna celor doi politicieni? In principiu, ca unii care isi permit un credit ar putea sa-l obtina mai usor, iar cei care vind ar putea sa scape de case mai repede decit in contextul actual. In rest, nu mai exista nici o parte buna. Altfel, piata imobiliara (si aici tintesc segmentul apartamentelor din blocuri construite acum minimum 20 de ani) ar trebui sa isi pastreze ritmul de scadere pina la valoarea reala a locuintelor.

Stiu, o sa fiu injurat pentru aceasta remarca, dar e inadmisibil ca o garsoniera in zona Tei sa coste 60.000 de euro (pretul de vara trecuta), cind acum patru ani se vindea cu 10.000 de euro (vorbesc de cazurile concrete pe care le stiu doar eu). O crestere cu 500-600 la suta in patru ani e stupida si denota ca romanul nu stie care e valoarea banului atunci cind e dispus sa plateasca asemenea sume.

Cu sau fara potentiala lege populista – care, apropo, ne va usca buzunarele noastre, a platitorilor de taxe, cind statul va vrea sa recupereze garantiile platite bancilor, care banci vor scoate banii din tara cit de repede vor putea -, piata imobiliara va scadea in continuare. Din punctul meu de vedere, preturile locuintelor vor ajunge la cel mai mic nivel undeva prin vara viitoare, cind criza se va fi acutizat. Pentru moment, Romania inca o duce bine, insa va fi mult mai rau. Eu, unul, abia astept sa cumpar vara viitoare o garsoniera cu 20.000 de euro sau un apartament cu doua camere la 30.000 de euro.

Ah, sa nu uit: daca eu nu urmaresc in mod frecvent stirile despre imobiliare, exista aici un articol care explica exact care ar putea fi consecintele ideii trimbitate in cor de Boc si de Pogea.

Citeste si comenteaza pe Subiectiv.ro.