Valentin Lazea: Degeaba fac scandal datornicii la bănci, cei mai mari perdanți sunt deponenții

Ceea ce avem astăzi pe scară largă sunt dobânzi real negative, susține Valentin Lazea, economist șef la BNR. El a precizat că declarațiile sale reprezintă opinii personale.

„Dobânzile foarte real negative îi penalizează în primul rând pe deponenții la bănci. Degeaba fac scandal datornicii la bănci (cei creditați), care în România au dobânzi de 8-9-10% când inflația e 15%. De fapt, adevărații perdanți, cei mai mari perdanți, sunt deponenți la bănci care sunt penalizați de aceste dobânzi foarte scăzute”, a precizat Lazea.

Potrivit acestuia, începând cu criza 2008-2009 s-a trecut la creșterea datoriei (la nivel global n.r.): de la 195% din PIB-ul global, la 256% din PIB-ul global în 2020. 99% din PIB-ul global este datorie publică și restul privată.

Cum are loc această creștere a datoriei?

„Prin tipărirea de bani în cantități practic nelimitate de către băncile centrale. Tipărirea duce la scăderea dobânzii până la niveluri apropiate de 0%, asta în condiții unei inflații care din rațiuni structurale era foarte scăzută”, a explicat economistul șef al BNR.

„Dobânzi mai mici înseamnă creșterea apetitului pentru împrumuturi, creșterea emisiunii de titluri, nu numai de stat, ci și corporatiste, municipale. Dacă aceste titluri sunt cumpărate de către Băncile Centrale, ceea ce s-a și întâmplat, are loc o reînnoire permanentă a emisiunii de bani”.

„Banii se emit ei din nimic, adică din aer, dar nu contra nimic. Ei se emit contra unei hârtii de valoare, a unui titlu municipal, corporatist și așa mai departe”.

Potrivit lui Lazea, acest cerc creează problema elefantului din magazinul de porțelanuri cu care occidentalii trebuie să se lupte.

El a precizat că există, în teorie, 4 modalități de reducere a datoriei:

„1. Războiul a fost în istorie, dar nu mai e de actualitate, mă rog, sperăm ca nu prin război să se reducă datoria.

2. Ștergerea datoriei precum la vechii evrei în anul jubiliar o dată la 50 de ani. Asta e generatoare de hazard moral.

3. Inflația sau hiperinflația care reduce datoria în termeni reali întrucât datoria rămâne neindexată la inflație în termeni nominali.

4. Represiunea financiară. Adică ceea ce avem astăzi pe scară largă: dobânzi real negative. Dobânzi foarte real negative care îi penalizează în primul rând pe deponenții la bănci. Degeaba fac scandal datornicii la bănci (cei creditați), care în România au dobânzi de 8-9-10% când inflația e 15%. De fapt, adevărații perdanți, cei mai mari perdanți, sunt deponenții la bănci care sunt penalizați de aceste dobânzi foarte scăzute. De fapt și de drept, datoria este arsă sau diminuată prin practicarea acestor dobânzi real negative, mai ales începând cu 2009-2010.”

De asemenea, a mai afirmat că noi, în România, suntem concentrați pe inflație versus recesiune.

„În ceea ce mă privește pe mine, problema cea mai mare, elefantul din cameră, cel puțin în economiile vestice nu este recesiunea, ci datoria uriașă la care s-a ajuns (publică și privată cumulate)”, a precizat el.

„Conform ultimelor prognoze, niciun stat din UE nu va intra în recesiune în acest an. Nici măcar Germania despre care inițial se credea, cu atât mai puțin România. Creșterea este etimată între 2-3% în acest an.