Presedintele PSD Viseu de Sus a facut trafic cu masini aduse din Germania

Portret de lider care este… in Maramures

Presedintele PSD Viseu de Sus, Adrian Filip a facut primii bani „albi” inselandu-si prietenii si asociatii

In stilul deja caracteristic, el i-a amenintat (si) pe acestia cu moartea.

In ultima vreme v-am prezentat mai multe aspecte strict legate de modul de-a fi al celui care a candidat pentru functia de primar in orasul Viseu de Sus.

Presedinte al PSD Viseu de Sus, Adrian Filip s-a remarcat inca de dinaintea acestei campanii (chiar) prin anumite fapte si atitudini care n-au nici in clin si nici in maneca cu statutul unuia care vrea sa devina lider de opinie, formator chiar, al cuiva care vrea sa decida si destinele celor din jur.

Chiar si in timpul, dar indeosebi spre finalul acestei campanii din 2004 s-a remarcat el bine de tot. Drumuri blocate, contracandidati intimidati, unii chiar amenintati. Acestia au clamat si reclamat la acea vreme neregulile, absenta unei competitii demne de o tara aflata in prag de integrare. Cu jumatati de gura jurnalistii locali au mai consemnat cate ceva.

Dar, credeti ca a fost de ajuns, ca omul nostru a invatat ceva intre timp? Raspuns corect,NU! V-am si aratat de ce in numerele trecute.

Filmul amenintarilor

Reluand intrucatva firul povestii, va reamintim ca v-am anuntat ca in data de 17 octombrie ca, afland faptul ca subsemnatul se intereseaza la Garda Financiara Maramures si la Inspectoratul Judetean de Politie de unele dintre afacerile pe care le-a facut cu petrol si reziduuri petroliere, dar si luand act de faptul ca de la sediul PSD Maramures solicitasem cat mai multe date si fotografii despre el, Adrian Filip a trecut la… atac. {i, in stilu-i caracteristic – la amenintari. de pe nr. sau de telefon, adica 0744 – 796.263. Greu de descris si de redat aici ce mi-au auzit urechile atunci. Ca nici macar hartia n-ar suporta asa ceva!

Prin urmare, dupa cum si era firesc, de altfel, am purces catre Politia municipiului Baia Mare. Odata ajuns acolo am dat cu subsemnatul, semnand o plangere impotriva domniei sale, domnul Adrian Filip. Plangerea a fost inregistrata sub nr. 1264/17.10.2006, iar incepand chiar din a doua zi a devenit piesa la un dosar penal.

Acesta este acum instrumentat impreuna cu un procuror de la Parchetul de pe langa Judecatoria Baia Mare.

Ciudat sau nu, dar chiar in nr din a doua zi, saptamanalul „Hora locala” puncta incidentul. Cu totul si cu totul rastalmacit. „Colegii” de aici incercau sa sugereze faptul ca eu as fi incercat sa-l santajez pe acesta, dupa lungi discutii telefonice. Nu-i nimic! In momentul de fata am predat politiei inclusiv desfasuratorul convorbirilor din acea perioada.

Nu rezulta de nicaieri faptul ca i-as fi dat acele… lungi telefoane. Dar, om trai si-om vedea! Ca la dosar s-au mai adaugat si alte probe! Chiar daca aceeasi „colegi” de la aceeasi publicatie, in chiar unul din nr. urmatoare accentueaza „dezvaluirile” lor, subliniind expres faptul si recunoscand ca insusi Adrian Filip i-a informat.

Buun! E corect, dar de ce – in baza Codului Deontologic si al Statutului Jurnalistului Profesionist, ca tot se lauda ca sunt asa ceva – nu mi-au cerut si mie parerea? De ce, sa reiasa cu totul altceva?! Sa reiasa Adevarul?!

Oricum, pentru a va forma o parere cu adevarat obiectiva despre cine este si ce a facut de-a lungul timpului Adrian Filip din Viseu de Sus – care mai este si Presedinte al Organizatiei Orasenesti a PSD, dar si membru in Delegatia Permanenta Judeteana Maramures a acestui partid care vrea sa revina la putere cu astfel de oameni „puternici” – incepand din acest numar, dat fiind faptul ca avem deja stranse o puzderie de date OFICIALE despre ce si cum a facut, vom publica randuri intregi despre toate acestea.

In 1996 a fost obligat sa plateasca 33.000 DM despagubiri civile

Sentinta Civila nr. 2558, data in Dosarul nr. 4359/1994, in {edinta publica din 10 decembrie 1996 la Tribunalul Maramures, Judecatoria Viseu de Sus este unul dintre actele care il incrimineaza pe… numitul Adrian Filip. Presedinte a fost Todor Hojda, judecator Livia Burnar si grefier Irina Ardelean in dosarul in cauza.

Dupa deliberari indelungi instanta a admis in parte actiunea civila precizata intentata de reclamantul Zeidler Anton, domiciliat in Germania, 85748, Gerching Munchenerstr str.82, cu domiciliul ales in Viseu de Sus str. 1 Mai nr. 181, Maramures, impotriva paratului Filip Adrian Nicolae, domiciliat in Viseu de Sus, str.

Moldova nr 16/A, Maramures (adresa parintilor lui Adrian Filip) si, in consecinta, obliga pe parat sa plateasca reclamantului suma de 33.000 DM sau echivalentul in moneda nationala la data executarii, cu titlu de despagubiri civile.

De asemenea, il mai obliga pe parat sa plateasca reclamantului suma de 6.520.000 lei drept cheltuieli de judecata.

Cu drept de apel in 15 zile de la comunicare.

De platit a platit abia in anul 1999

Cum era si firesc, Adrian Filip s-a… aparat. A facut recursuri si apeluri peste apeluri. |ntr-un final, conform Deciziei Civile nr. 665/A/25.VI.1998, data de Tribunalul Maramures, prin perimarea apelului declarat chiar de paratul Adrian Filip (?) Sentinta Civila data initial de Judecatoria Viseu de Sus in data de 10 decembrie 1996 a ramas definitiva si executorie.

Strans cu usa de Lege, cu chitanta nr.6603/1999 Adrian Filip a platit. Ceea ce avea de… platit! Ceea ce trebuia sa si plateasca!

Administrarea de probe

Pe rol a fost judecarea cauzei civile pentru plata pretului, cauza inaintata de reclamantul Anton Zeidler impotriva paratului Adrian Nicolae Filip. La apelul nominal, pentru reclamant s-a prezentat avocatul Emeric Balla, iar pentru parat Ioan Ungureanu.

Acesta din urma, dupa ce s-a facut referatul cauzei, a depus la dosar fotocopii dupa pasapoartele numitilor Nita Ciolpan, Ilie Ciolpan si Claudia-Monica ciolpan, plus doua inscrisuri in limba germana, doua interogatoare pe care paratul urma sa le ia reclamantului (?!), o imputernicire data de Zeidler Karl Roland paratului pentru a intra in posesia unor bunuri pe care le-a depus la Caritas Cluj, un alt inscris in limba germana si o copie de pe contractul de cumparare pentru autovehicule si remorci folosite.

Intrucat Adrian Filip nu a recunoscut inscrisul de care se prevala reclamantul german, in cauza s-a impus efectuarea unei expertize grafice pentru verificarea de semnaturi. Avocatul reclamantului a inteles sa nu se foloseasca de proba cu expertiza grafica deoarece Adrian Filip voia doar sa traga de timp, a anuntat ca nu mai are alte probe de propus si a solicitat sa se acorde cuvantul pe fond.

Instanta a incuviintat acest lucru, a constatat ca nu mai sunt probe de administrat in fapt, a inchis faza probatorie si a acordat cuvantul in fond. reprezentantul reclamantului a solicitat admiterea actiunii de a-l obliga pe Adrian Filip la plata sumei de 46.895 DM sau la echivalentul in moneda nationala la data executarii ei, cu titlul de despagubiri civile. Solicita a fi obligat, totodata, Adrian Filip si la platasumei de 10 milioane de lei drept cheltuieli de judecata.

La polul opus, reprezentantul lui Adrian Filip a cerut respingerea actiunii cu o suta de mii de lei drept cheltuieli de judecata.

Adrian Filip – incercare de teapa

Prin actiunea civila precizata si inregistrata sub nr.4359/1994, reclamantul Anton Zeidler l-a chemat in judecata pe numitul Adrian Filip, solicitand instantei ca prin sentinta ce o va da in cauza, in urma administrarii probelor sa-l oblige pe parat sa-i plateasca suma de 46.895 DM sau echivalentul in lei, la data executarii, cu titlu de plata a pretului, precum si la plata cheltuielilor de judecata.

In motivarea actiunii, reclamantul sustine ca, la data de 11 noiembrie 1993 i-a vandut lui Adrian Filip mai multe autovehicule si piese de schimb pentru acestea si nu numai. Sens in care au incheiat si un contract sub semnatura privata, urmand ca paratul sa plateasca pretul stabilit la data de 15 ianuarie 1994.

Autovehiculele si piesele au fost transportate in Romania si vandute de catre Filip la terte persoane, fara ca acesta sa achite reclamantului nimic din pretul convenit. Pana la data introducerii actiunii! Ca, asa cum v-am aratat putin mai sus, a platit pana la urma. Dar, abia cand a fost strans cu usa.

Adrian Filip a mintit pana si in fata instantei

Desi legal citat, Adrian Filip n-a catadicsit niciodata sa se prezinte la procesul cu pricina. |nsa, prin aparator si intampinarea depusa la dosar a solicitat respingerea ca nefondata a actiunii. |n acest sens a depus si acte la dosar.

Nu a recunoscut nici contractul incheiat cu reclamantul la data de 11 In plus, asa cum am aratat si mai devreme, pana si in fata instantei de judecata a incercat – in repetate randuri – sa se… suceasca. Adica a incercat sa convinga instanta de faptul ca nu stiu ce victima este, sau ca… ceilalti MINT. Ca sa nu spunem ca El a mintit instanta!

De ce spunem asta? Pentru ca Adrian Filip l-a amenintat in repetate randuri pe semnatarul acestor randuri? Nu, indiscutabil nu! Ci pentru ca acel contract sub semnatura privata – depus la fila 3 din dosarul cauzei – a fost, ulterior, autentificat la fostul Notariat de stat local Viseu de Sus – vezi fila nr. 18 din dosar. No comment!

Adrian Filip – „comersant de piei de closca” pe… roti.

Din probele administrate in cauza, instanta a retinut faptul ca la data de 11 noiembrie 1993 reclamantul i-a vandut lui Adrian Filip autovehicule folosite si diverse piese auto. Dupa cum urmeaza:

– Mercedes 190 E, anul fabricatiei 1985, cu suma de 11.500 DM;

– Citroen Visa, anul fabricatiei 1985, cu suma de 3.000 DM;

– Mazda 323, anul fabricatiei 1982, cu suma de 1.800 DM;

– VW Golf Diesel, anul fabricatiei 1980, cu suma de 2.200 DM;

– Opel Kadett, anul fabricatiei 1988, cu suma de 8.500 DM;

– Audi 1000, anul fabricatiei 1982, cu suma de 800 DM;

– diverse piese auto si 60 de pneuri auto cu suma totala de 5.000 DM;

– segmente de piston pentru motor Diesel cu suma aferenta diferentei de pana la valoarea de 33.000 DM.

Toate acestea Adrian Filip le-a vandut la terte persoane, fara a achita nimic din pretul convenit la data de 11 noiembrie 1993 reclamantului, desi intelegerea cu privire la acestea a fost pana la data de 15 ianuarie 1994.

De precizat ca, initial, reclamantul a solicitat obligarea lui Adrian Filip la plata sumei de 60.545 DM, suma care a inclus si o serie de cheltuieli legate de transportul autovehiculelor si pieselor, convorbirilor telefonice, cheltuielilor de mediere, cheltuielilor de stationare si procurare de autoturisme, cheltuieli efectuate pentru autotransportor, depuneri la Caritas (?!).

Toate acestea nefiind cuprinse in contractul de mai sus, Adrian Filip vanzandu-i la preturi bine stabilite autoturism,ele enumerate si piesele in valoare totala de 33.000 DM.

Ulterior, reclamantul german isi precizeaza actiunea in sensul ca solicita (doar) suma de 46.895 DM, renuntand la obligarea lui Filip la plata unor cheltuieli ocazionate cu transportul sau altceva. Totusi, si-a pastrat o parte din pretentiile de aceasta natura, insa asa cum am aratat mai sus, asemenea cheltuieli nu au fost cuprinse expres intr-un act scris si semnat si de parat. Deci, era firesc sa se respinga (si) un astfel de cap de acuzare!

Adrian Filip s-a „pocait” pana la urma. Mintind din nou

Pus in fata faptelor implinite, constatand ca isi agraveaza situatia daca va nega in continuare Totul, Adrian Filip a dat-o cotita pana la urma. Adica, prin aparatorul liber ales, dar si prin intampinarea pe care a depus-o la dosarul cauzei, a recunoscut – pana la urma! – cumpararea autovehiculelor.

In schimb, (tot) n-a recunoscut incheierea actului de vanzare – desi acesta fusese si legalizat intre timp! – insa a sustinut ca pretul a fost achitat integral. Dar – pentru ca pe la noi se poarta mereu acest DAR mare – n-a putut depune nici macar o dovada in acest sens (?!).

Instanta a retinut atunci expres faptul ca actele depuse de Adrian Filip la dosar, respectiv diverse fotocopii dupa pasapoartele unor persoane, doua interogatoare ce urmau a fi luate reclamantului, nu fac dovada celor mentionate de acesta nici pe departe.

Apoi, contractul de vanzare-cumparare a unor autovehicule vine sa intareasca faptul ca intre parti exista relatii comerciale in baza carora reclamantul vinde autovehicule, iar Paratul le cumpara, fara a face dovada achitarii pretului lor. |n acest sens, eventual, trebuia facuta o noua mentiune pe contract sau chiar intocmit un act aditional, separat.

Adrian Filip a jucat la „Caritas” Cluj pe banii altuia

Cu privire la depunerile facute de catre Adrian Filip la „Caritas” Cluj, acesta le-a recunoscut in intregime. Dar, a zis el, imputernicirea data de reclamant – in nici un caz! – nu-i stabileste culpa, ci, dimpotriva, arta ca ele sunt facute chiar in numele reclamantului (?), de neobtinerea profitului scontat nefiind nimeni vinovat, nici macar el.

Acestea fiind spuse, instanta a admis in parte actiunea reclamantului, conform dispozitivului sentintei.

In plus, in temeiul art 274 Cod Procedura Civila, Adrian Filip a fost obligat si la cheltuieli de judecata, in care se includ si taxa de timbru si onorariul avocatial.

In loc de… Morala

V-am prezentat, stimati Cititori, numai o biata si o prima parte din ceea ce a facut pana acum Adrian Filip, presedintele Organizatiei Orasenesti Viseu de Sus, dar si membru in Delegatia Permanenta a PSD Maramures. Deocamdata va mai reamintim doar faptul ca, in 2004, omul nostru a mai vrut sa si devina… primar al orasului Viseu de Sus.

Ce s-ar fi intamplat, oameni buni, daca un astfel de om ar fi trebuit sa decida ce si cum inclusiv cu banii publici?!