Alegeri si liste

Concentrati asupra scenei politice romanesti, a listelor de candidati sau a criteriilor de eligibilitate am transformat alegerile americane din 2 noiembrie intr-un fapt divers. Dar rezultatul acestora va influenta campania electorala romaneasca si, intr-o oarecare masura, rezultatul alegerilor prezidentiale.

Reuniunea Informala a Ministrilor Apararii din tarile membre NATO care se desfasoara la Poiana Brasov in zilele de 13 si 14 octombrie este, spre exemplu, un eveniment oportun pentru Adrian Nastase care incearca sa transforme politica internationala in principala tema a campaniei prezidentiale.

Relatiile speciale ale Romaniei cu Statele Unite au fost subliniate si de escala lui ministrului american al apararii Donald Runsfeld la baza aeriana de la Mihail Kogalniceanu, dar si de locul in care primul ministru si-a anuntat candidatura la functia prezidentiala.

Desi doctrinar PSD ar trebui sa fie mai apropiat de partidul democrat american actualii guvernanti de la Bucuresti par sa mizeze pe sansele cuplului Bush-Cheney. Aceasta optiune aproape deschisa ar putea avea consecinte in cazul alegerii lui John Kerry ca presedinte.

Desi in privinta politicii speciale in relatia cu America principalele partidele romanesti nu au diferende, o schimbare la Casa Alba ar conduce la deschiderea unor noi directii de confruntare in privinta politicii internationale, mai ales in privinta politicii irakiene a guvernului Nastase.

Dar dincolo de influenta directa sau indirecta asupra alegerilor romanesti campania electorala americana reprezinta un bun prilej pentru a examina evolutiile si profesionalismul campaniilor electorale din Romania.

Cele trei dezbaterile televizate din SUA, din care ultima, consacrata exclusiv temelor de politica interna a avut loc miercuri la Tempe in Arizona, au dovedit dinamismul si buna cunoastere a tematicilor. Chiar daca sunt puternic personalizate, ca si in Romania, alegerile americane dezvaluie profesionalismul politicienilor americani.

Prima dezbatere televizata cistigata de John Kerry a relansat campania americana pentru ca a permis unui congresman prea putin cunoscut sa isi etaleze profilul de prezidentiabil. Ar fi interesant daca aceasta experienta ar fi reprodusa si in campania romaneasca, iar candidatii importanti confirmati de cota din sondaje ar avea posibilitatea sa isi dovedeasca competentele.

Confruntarea electorala din tara noastra a atins momentul clarificarii listelor de candidati. Incet, dar sigur, listele au inceput sa invadeze spatiul competitie. Listele de candidati, listele CNSAS, listele Coalitiei pentru un Parlament Curat sau listele electorale permanente sau speciale sunt omniprezente in dezbaterea publica. <170>i toate au importanta lor.

Pentru ca daca listele de candidati indica disponibilitatea reala a partidelor de a reforma clasa politica, dar si interesul lor pentru profesionalizare, iar listele Coalitiei pentru un Parlament Curat vor evalua reusita tentativei de schimbare a modului de recrutare a personalului politic.

Listele CNSAS ar putea dezvalui relatiile dintre fosta politie politica si partidele mai mult sau mai putin actuale marginale, iar listele electorale permanente sau speciale, in masura in care ar deveni accesibile, ar putea indica apetenta pentru excursionismul electoral in ziua votarii. Aflata la ora listelor Romania se pregateste pentru inceputul campaniei oficiale.

Optiunea pentru o campanie electorala scurta isi dezvaluie consecintele. Aglomerarea de evenimente intr-un interval restrins debusoleaza opinia publica. In aceste conditii comunicarea politica inseamna mai mult decit simple formule de marketing adaptate spatiului public, ci solutii pentru reconfigurarea relatiei dintre alesi si alegatori.

Chiar daca votul reprezinta cea mai simpla forma de participare la luarea deciziei politice, forta sa de comunicare, datorita legitimitatii pe care o confera guvernarii, este esentiala pentru orice democratie. De calitatea campaniilor si a strategiilor electorale depinde nu doar rezultatul uneia sau alteia dintre alegeri, ci chiar democratia.

Dar campania nu reuseste sa demareze ci pare sa se impotmoleasca in derizoriu. Improvizatia ia locul coerentei, iar profesionalismul se disipeaza. Transparenta promisa s-a transformat in opacitate: listele de candidati s-au stabilit in secret, criteriile etice au fost relativizate, discursul politic a fost inlocuit cu suprematia imaginii televizate.

Fraudarea alegerilor nu consta doar in schimbarea rezultatului votului ci si in deturnarea atentiei cetatenilor. Alegerile din iunie au dezvaluit un nou electorat, mai exigent, mai dinamic, mai critic, mai european. Ultimele alegeri inaintea integrarii europene trebuie sa fie transparente si corecte. Altfel lipsa de legitimitate a guvernarii va periclita procesele de integrare.

Marele examen de capacitate al clasei politice romanesti se desfasoara peste 45 de zile si dintre cei ce vor fi examinati nu par deloc pregatiti. Obsedati de liste politicienii romani aproape au uitat de alegeri.