Basescu: Carbunii si energia nucleara – viitorul politicii energetice romanesti

Directiile in care se va dezvolta politica energetica a Romaniei sunt carbunele si energia nucleara. A anuntat-o Traian Basescu, prezent la o conferinta despre securitatea energetica a Romaniei, la o saptamana dupa participarea la summitului UE de la Lahti, unde s-a discutat despre dependenta de Rusia in materie de petrol si gaze.

Vorbind despre viitorul sectorului energetic romanesc, presedintele a precizat ca „in conditiile cresterii prognozate in urmatorii ani a pretului la hidrocarburi si in conditiile actualei dependente de o sursa unica de aprovizionare cu gaze naturale din import, productia de energie pe baza de carbune si energie nucleara reprezinta principalele optiuni de viitor ale Romaniei”.

Analistii economici par sa fie de acord cu Basescu, dar atentioneaza ca problema este mai delicata decat pare, si ca bugetul pentru anul viitor este departe de a arata o dezvoltare pe directia aratata de presedinte.

Prezent la Palatul Cotroceni, la conferinta „Energia-Dezvoltarea Cooperarii”, organizata de Asociatia George C. Marshall, Ambasada S.U.A. si Ambasada R.F. Germane la Bucuresti, Traian Basescu a atins problema securitatii energetice in Europa si in Romania.

Basescu a reluat teza diversificarii surselor de aprovizionare si a rutelor de transport, declarand ca se impune limitarea dependentei de resursele energetice primare si utilizarea unor resurse alternative, regenerabile.

Presedintele a reamintit faptul ca mixul energetic al Europei este dominat in prezent de combustibilii fosili. In anul 2005, petrolul a constituit aproximativ 37% din consumul energetic al UE, gazele naturale 24%, combustibilii solizi 18%, puterea nucleara 15% iar resursele regenerabile 6%.

Pana in 2030, cantitatea consumata de carbune se va diminua

[c:1:d]La nivelul UE, aproximativ jumatate din energia consumata se produce pe plan intern, cealalta jumatate fiind importata.

„Se estimeaza ca dependenta UE de resurse exogene va creste la doua treimi in 2030, moment in care UE va importa 94% din necesarul de petrol, 84% din consumul de gaze naturale si 59% din necesarul de combustibili solizi”, a declarat Basescu.

Presedintele a atentionat ca este estimat ca in anul 2030, petrolul isi va mentine cel mai probabil proportia dominanta in consumul total de energie, gazele naturale situandu-se si ele pe aceeasi proportie ca si acum, in timp ce cantitatea de carbune consumat va scadea.

A renascut interesul pentru energia nucleara

Viziunea Comisiei Europene la adresa puterii nucleare este neutra, utilizarea acesteia ramanand la latitudinea fiecarei tari in parte, cu respectarea normelor de siguranta in domeniu.

Daca in anii 1990, statele membre ale UE precum Spania, Olanda, Germania, Suedia sau Belgia au oprit productia de energie nucleara, alte tari – precum Franta – depind inca de aceasta, in special pentru generarea de electricitate.

„Cresterea pretului petrolului si imbunatatirea tehnologiei si a masurilor de siguranta au determinat revirimentul interesului in energia nucleara, mai multe tari europene reevaluandu-si in prezent pozitia din acest punct de vedere”, a spus Basescu.

In conditiile cresterii prognozate in urmatorii ani a pretului la hidrocarburi si in conditiile actualei dependente de o sursa unica de aprovizionare cu gaze naturale din import, presedintele crede ca productia de energie pe baza de carbune si energie nucleara reprezinta principalele optiuni de viitor ale Romaniei.

Carbunii si energia nucleara sunt singurele resurse sigure ale Romaniei

Analistul economic Cristian Badescu este de parere ca acestea sunt singurele optiuni ale Romaniei.

„Cred ca sunt singurele noastre optiuni, excluzand energia din resurse hidro. Problema cu energia hidro e ca ea nu e constanta. Ca optiuni strategice nu poti sa te bazezi decat pe niste resurse care sunt sigure – carbunele si energia nucleara.

Ar mai fi si varianta resurselor de titei, dar acestea nu sunt foarte mari, iar mare parte din ce se extrage ca petrol merge in rafinare si in productia de combustibili si carburanti, mai putin ca resursa prima pentru productia de energie electrica si termica.

Iar de povestea cu gazul nici nu mai e nevoie sa vorbim, pentru ca stim cu totii ca dependenta de importurile de gaze din Rusia s-a dovedit deseori pacatoasa”, spune Cristian Badescu.

Analistul a citat o analiza a Ministerul de Industrie din urma cu un deceniu, in care spunea ca rezervele de carbune ne-ar ajunge timp de peste 100 de ani daca vom consuma tot ca in acea perioada.

„Asta sigur ca da un confort. Si, intr-adevar, exista rezerve mari de carbune, totul este ca tehnologia de extractie sa se imbunatateasca si asta va imbunatati si randamentul extractiei si pretul carbunelui si in final pretul energiei electrice si termice obtinute pe baza de carbuni”, spune Badescu.

Cat despre energia nucleara, analistul crede ca aceasta este de viitor.

„Din fericire, avem o intreaga infrastructura pentru industria nucleara. Referitor la combustibili, avem o fabrica langa Brasov si una la Zimnicea care produc combustibil nuclear, folosit de centrala de la Cernavoda.

Daca vom avea inteligenta de a finanta si celelalte reactoare, atunci o sa ajungem intr-o situatie in care este acum Franta, care are acum 80% din energia electrica consumata de provenienta nucleara si cred ca asta e un viitor foarte inteligent si pentru noi”, a mentionat Badescu.

Trebuie sa gandim in raport de cost-beneficiu

[c:2:s]Analistul economic Constantin Rudnitchi avertizeaza ca problema carbunelui este mai complicata decat spune presedintele.

„Industria extractiva are inca mari probleme cu datoriile la buget. Daca ne uitam pe site-urile Ministerului Finantelor si Ministerului Muncii, vom vedea ca companiile din industria miniera sunt pe locurile fruntase intre datornicii la buget, deci iata ca avem o problema cu disciplina financiara in acest domeniu desi s-a vorbit ca lucrurile s-au reglementat. S-au reglementat partial”, subliniaza Rudnitchi.

Analistul atentioneaza ca minele si prelucrarea carbunelui prejudiciaza mediul, ceea ce genereaza costuri suplimentare.

„Trebuie luate in calcul costurile de ecologizare si eventual de inchidere a unor mine care vor intra in dezafectare. Sa nu uitam ca deja in Romania unele termocentrale importa carbune din Polonia sau din Ucraina.

Industria miniera din Romania are probleme, chiar daca noi credem ca s-a ajuns la un nivel de eficienta si mai e o problema: lignitul din Romania are o putere calorica destul de mica”, aminteste Rudnitchi.

Constantin Rudnitchi nu uita nici de Rovinari si Turceni, termocentrale care au nevoie de investitii de cate un miliard de euro fiecare. Acelasi lucru este valabil si pentru energia nucleara. Aceasta inseamna costuri de neutralizare a deseurilor nucleare asa cum inseamna si investitii foarte mari.

Miza jocului – eficienta consumului de energie

In opinia lui Constantin Rudnitchi, adevarata problema este cea a eficientei cu care se consuma energia din Romania, de la simpla situatie a locuintelor a populatiei unde se risipeste foarte multa energie si unde pe timp de iarna caldura nu se inmagazineaza pentru ca nu sunt pregatite locuintele pana la nivelul industriei.

„O astfel de strategie trebuie sa plece nu de la resurse pe care le consumam, ci de la raportul dintre ce consumam si cat producem. Dincolo de sursele de energie se face foarte putin legat de eficienta in care este consumata energia. Foarte putini pasi s-au facut in aceasta directie.

Ma gandesc chiar la anumite facilitati care pot fi acordate asociatiilor de locatari care isi dubleza peretii cladirilor sau fac lucrari pentru a pastra caldura in case. Miza este de a cheltui cat mai bine atat energia din import, cat si pe cea din tara”, a precizat Rudnitchi.

Bugetul pe 2007 este departe de a arata o dezvoltare pe directia aratata de Basescu

Analistul economic Dan Constantin crede ca industria miniera si-a restrans mult activitatea, iar bugetul pe 2007 nu pare sa fie orientat pe dezvoltarea acestui segment.

„Industria extractiva si-a restrans activitatea si contributia ei la asigurarea energiei a fost diminuata constant, o data prin restructurarea mineritului, printr-o politica de inchidere a multor mine si in afara de modernizarea de la complexele din zona Olteniei, s-au inchis multe mine de carbune.

Practic, asta ar insemna o regandire a politicii in domeniul industriei, or bugetul pentru anul viitor este departe de a arata o dezvoltare pe directia aratata de Basescu”, considera Dan Constantin.

Nici in privinta energiei nucleare lucrurile nu sunt prea diferite. Analistul nu crede ca aceasta a fost vazuta – cel putin pentru 2007 – ca o prioritate.

„S-au dat fonduri foarte foarte putine, se asteapta o deschidere a capitalului strain printr-un parteneriat public privat cu statul roman pentru dezvoltarea grupurilor 3, 4 si 5 cat si pentru exploatarea si managementului intregului complex de la Cernavoda”, a precizat Constantin.

In concluzie, se pare ca Romania va avea in continuare aceeasi politica energetica, cel putin pentru cativa ani, dar siguranta consumatorilor, cel putin in opinia analistului Dan Constantin, pare asigurata.

„Romania este foarte independenta din punctul de vedere al carbunilor, este total autonoma in privinta energiei nucleare si este dependenta cam in proprotie de 30-40% la gaz. Siguranta consumatorilor este asigurata. Sunt excluse posibilitati de intrare in criza energetica de productie.

Sa nu uitam ca avem si potential hidro care, prin investitii, poate fi extins, deci Romania este intr-o situatie foarte buna, pentru ca a mostenit o productie foarte buna”, spune Constantin.