VIDEO Noi tensiuni în Nagorno-Karabah. Mii de persoane protestează față de blocarea coridorului Lacin

Mii de manifestanţi s-au adunat duminică la Stepanakert, principalul oraş din Nagorno-Karabah, pentru a protesta împotriva blocării unui drum vital spre Armenia, relatează AFP.

De aproape două săptămâni, activiştii azeri blochează coridorul Lacin, singurul drum care leagă regiunea montană Nagorno-Karabah de Armenia, sub pretextul că protestează împotriva minelor amplasate ilegal în regiune.

Erevanul acuză Baku că vrea să provoace o „criză umanitară”, ceea ce Azerbaidjanul respinge, asigurând că este în continuare posibil să se circule pe acest drum.

Premierul armean Nikol Pașinian a acuzat săptămâna aceasta că trupele ruse de menținere a păcii că nu își îndeplinesc obligațiile în Nagorno-Karabah.

„Criza creată în coridorul Lachin (n.r. care leagă regiunea Nagorno-Karabah de Armenia) nu a fost încă rezolvată. Ca urmare a blocadei ilegale din partea Azerbaidjanului, situația umanitară din Nagorno-Karabah este extrem de tensionată”, a declarat joi premierul armen în timpul unei ședințe de guvern.

Populaţia din Stepanakert s-a declarat sâmbătă îngrijorată de situaţia considerată „gravă”.

Această nouă escaladare a tensiunilor între Armenia şi Azerbaidjan a suscitat o îngrijorare profundă pe plan internaţional.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat duminică dimineaţa că o reuniune tripartită între preşedintele rus Vladimir Putin, care încearcă să joace rol de mediator, şi liderii azer Ilham Aliev şi armean Nikol Pashinyan, nu era prevăzută la începutul săptămânii în marja unui summit regional la Sankt-Petersburg, în nord-vestul Rusiei.

Preşedintele francez Emmanuel Macron ceruse vineri omologului său azer să permită „libera circulaţie” între enclava separatistă şi Armenia.

Armenia acuză de inactivitate soldaţii din forţa rusă de menţinere a păcii, desfăşurată în zonă din noiembrie 2020, după războiul de şase săptămâni între Baku şi Erevan, în timp ce Moscova este acaparată de intervenţia sa militară în Ucraina.

Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a invitat la rândul său la aplanarea tensiunilor între cele două ţări în cursul unei întâlniri la Moscova vineri cu omologul său azer, reuniune boicotată de Erevan.

În luna septembrie Armenia a cerut statelor membre ale Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), alianța militară condusă de Rusia, să intervină, inclusiv cu forțe armate, „pentru a restabili integritatea teritorială și retragerea forțelor azere de pe teritoriul Armeniei”.

​​Armenia a invocat în acest sens articolul din tratatul OTSC care prevede ca atunci când un membru este atacat să se considere că sunt atacați toți. Solicitarea Erevanului a venit după ce noi lupte au erupt la graniță, Armenia acuzând forțele azere că i-au încălcat din nou teritoriul.

Atât Moscova, cât și celelalte state din alianță, au ignorat apelul Armeniei, ceea ce a dus la un gest de frondă rar al premierului Nikol Pașinian la ultimul summit al liderilor OTSC.

Nagorno-Karabah, o problemă veche, dar fără rezolvare clară

Miezul problemei ține de celebra regiune Nagorno-Karabah care este parte a Azerbaidjanului, dar este populată majoritar de armeni. Sovieticii, ca parte a tacticii de a diviza populațiile, pentru a le supune mai ușor, au creat regiunea autonomă Nagorno-Karabakh pe teritoriu azer, acum aproape un secol, deși 95% dintre locuitori erau armeni.

Problemele au început în 1988, când URSS deja nu mai controla cu fermitate toate teritoriile îndepărtate de Moscova, iar autoritățile din Nagorno-Karabah doreau o uniune cu RSS Armeană de atunci, declarându-și independența față de RSS Azeră. În 1991, atât armenii, cât și azerii, au obținut independența, iar cele două țări au trecut la lupte sângeroase.

Cel mai grav conflict dintre cele două state a fost războiul din perioada 1992-1994, care a făcut undeva între 20.000 și 30.000 de morți. În urma acelui război, Armenia a obținut controlul asupra regiunii Nagorno-Karabah și a ocupat și 20% din teritoriul azer din zona enclavei. Aproape un milion de oameni au trebuit să părăsească zonele unde trăiseră toată viața.

După 1994 au mai fost confruntări dese între cele două țări, cea mai gravă fiind în 2016, când au fost patru zile de lupte. Nagorno-Karabah a rămas parte a statului azer, însă era guvernată de separatiști pro-armeni susținuți de guvernul de la Erevan.

Războiul din 2020 și influența azeră crescută

Cele mai grave lupte de după 1994 au fost în toamna lui 2020, când războiul dintre cele două state a durat șase săptămâni, după ce atacurile au fost declanșate de azeri, cu artilerie, rachete și drone. Față de războiul din prima parte a anilor 90, cel din 2020 s-a desfășurat cu tehnică de luptă mult mai modernă, dronele azerilor fiind extrem de eficiente.

Peste 7.000 de oameni au murit în războiul din 2020, iar Azerbaidjanul a obținut teritorii importante care fuseseră controlate de Armenia în ultimii 25 de ani.

Mulți au spus că medierea condusă de Rusia nu a fost eficientă și nu a pus bazele păcii în regiune. În prezent, Rusia este prinsă în războiul din Ucraina, unde suferă pierderi mari, astfel că nu poate dedica resurse suficiente conflictului dintre Azerbaidjan și Armenia.

Înțelegerea din 2020 prevedea ca Rusia să trimită trupe de menținere a păcii în Nagorno-Karabah, pentru a exista cât de cât un control asupra viitoarelor confruntări.

Armenia a ieșit slăbită din conflictul încheiat în noiembrie 2020, iar azerii știu că sunt într-o poziție de forță și vor să obțină mai mult teritoriu și doresc și o legătură rutieră și feroviară către Nahicevan, o enclavă azeră, înconjurată de teritoriu armean, turc și iranian. Regiunea Karabah a rămas sub un foarte fragil control al armenilor, dar și cu trupe ruse de menținere a păcii.

Citește și:

De ce este război între Armenia și Azerbaidjan – Istoricul relațiilor dușmănoase dintre cele două țări