Dintii scrasniti ai calaului (de Grigore Cartianu)

Grigore Cartianu: „Priviti-l in ochi pe tortionarul Enoiu! Veti intelege cine ne-a batjocorit o jumatate de veac si continua sa ne sfideze in mileniul III”.

La 80 de ani, colonelul in rezerva Gheorghe Enoiu, „macelarul de la Interne”, isi toaca linistit pensia lunara de 2.300 de lei noi. 23 de milioane de lei vechi. Probabil, cate un leu vechi pentru fiecare dinte scos cu pumnii, cap spart, nas zdrobit, coasta rupta, ficat distrus, os rupt in anchetele de „reeducare”.

Cate un leu vechi pentru fiecare strop de sange varsat din „dusmanii poporului”. Cate un leu vechi pentru fiecare cetatean al natiunii careia el, tortionarul zelos, i-a smuls dintii cu clestele de potcovit cai.

Colonelul Enoiu a fost una dintre fiarele regimului comunist. Ii batea personal pe anchetati, dezbracat pana la brau, acoperit cu un cearsaf pentru a nu se murdari de sange, aflam din Raportul „Tismaneanu” privind condamnarea crimelor comunismului.

Pentru merite deosebite in macelarirea „burghejilor” si a „chiaburilor”, in torturarea „banditilor” ce se opuneau sovietizarii Romaniei, in arestarea constiintelor acestui neam, colonelul Enoiu este rasplatit de noi – neamul batjocorit de el – cu o pensie lunara de 23 de milioane de lei vechi.

Suma care anul viitor, gratie algoritmului liberalo-pesedist de marire a pensiilor, va ajunge la 33 de milioane. Sa tot fii tortionar in tara asta!

In acest timp, victimele colonelului Enoiu – cele care au supravietuit – se chinuiesc cu cateva milioane amarate. Iar anul viitor, la marire, vor mai primi cateva sute de mii de lei vechi. Daca nu le-a placut munca… Au stat prin temnite ori la Canal, in loc sa slaveasca partidul si pe conducatorii sai! S-au ascuns prin munti, asteptandu-i pe americani, in loc sa se inscrie in cooperativa!

Este una dintre marile rusini ale Romaniei contemporane. Si ale tuturor guvernelor care ne-au condus. Toate i-au protejat pe tortionari. Regimul Iliescu i-a recuperat si i-a facut stapani pe case si pe pamanturi care nu erau ale lor. Emil Constantinescu nu le-a atins de privilegiile. Taranistii nu si-au deranjat calaii nici cu o intrebare. Liberalii au treburi mai importante, sunt ocupati cu guvernarea.

Vorbim despre lustratie, dar dam pensii astronomice celor ce ne-au umilit si torturat o jumatate de veac. Platim profesorii cu sapte-opt milioane pe luna, iar macelarilor neamului le asiguram o batranete imbelsugata. In loc sa-i incatusam – macar acum! -, ii lasam sa ne ranjeasca-n nas.

Caci ranjet se numeste rictusul de pe fata colonelului Enoiu. Priviti-l cu atentie pe tortionar! Urmariti-i ochii rai, de om razbunator si castrat de orice urma de omenie! Sau dintii de rechin pregatit sa-si sfasie prada! Chiar si la 80 de ani, incisivii sai scrasnesc teribil, gata sa macine oase.

Dar, mai ales, cititi-i sufletul oribil! E scris atat de clar, cu litere de-o schioapa, in raspunsurile pe care le da la intrebarile reporterului, in interviul publicat ieri de „Evenimentul zilei”. Singurul lui regret pare a fi acela ca nu mai poate face azi ce facea in intunecatii ani ‘50-’60.

Urmarind cu atentie chipul monstrului, veti intelege cine ne-a torturat neamul o jumatate de veac. Si cine continua sa ne sfideze si in mileniul III.

Gandirea canceroasa a acestui personaj tenebros va face obiectul unei disectii nemiloase in ziarul de maine. Macar atat putem face: sa-i mai „operam” si noi pe ei, ca destul ne-au „operat” ei atata amar de vreme!