Cum ajunge un copil obez. 7 (mici) greșeli ale părinților cu efecte majore

Obiceiurile alimentare proaste, lipsa mișcării, moștenirea genetică și o combinație între acestea pot duce la exces de kilograme, primul pas spre obezitate. Doar că în spatele acestor obiceiuri stau niște mici greșeli pe care le facem zilnic, fără să ne gândim că încurajează proastele obiceiuri. Și cum marile schimbări se fac cu pași mici, descoperă ce ne sabotează planul de a avea un copil sănătos.

Aproximativ 30% dintre copiii cu vârste între 7 și 9 ani sunt supraponderali în România, în timp ce între 15 și 20% dintre ei sunt obezi, conform unui raport OMS pentru anul 2022. Potrivit raportului, supraponderabilitatea scade la adolescenții cu vârsta cuprinsă între 10 și 19 ani, înainte de a relua creșterea în perioada adultă. Situația nu e deloc nouă. Conform Institutului Național de Statistică, în 2020, 3 din 10 copii cu vârste între 7 și 9 ani sufereau de supraponderabilitate sau obezitate. Estimările sunt chiar mai sumbre: 1 din 4 oameni vor trăi cu obezitate până în 2035, iar obezitatea infantilă va crește cu 100% între 2020 și 2035.

Prea puțină mișcare, prea multă mâncare

Corpul nostru, fie că suntem copii, fie că suntem adulți, stochează energia neutilizată (pe care o luăm din mâncare) sub formă de grăsime corporală. Pentru a ne menține o greutate sănătoasă trebuie să consumăm sau să „ardem” energia pe care o procurăm din mâncare. Dacă mâncăm mai mult decât folosim, energia va fi stocată de corp sub formă de grăsime.

Progresul a adus schimbări în modul în care trăim. Costul alimentelor a scăzut, permițându-ne un acces facil la ele. Dimensiunile porților au crescut. Numărul mașinilor a crescut, ceea ce a scăzut dramatic timpul pe care îl petrecem mergând pe jos. Pandemia a înlesnit lucrul de acasă, iar cumpărăturile la un click distanță au devenit obișnuință. Copiii noștri nu se mai joacă pe afară, ci pe tablete. Societatea a contribuit la obezitate, noi toți, prin stilul de viață pe care îl ducem și îl „predăm” copiilor noștri.

Greșeli mici cu un efect devastator pentru copii

Ca părinți, știm că un copil grăsuț nu este și sănătos. Mitul acesta a fost îngropat. Dar mai sunt părinți care cred că dacă bebelușii sunt pufoși, au timp să piardă kilograme când vor crește. Dar studiile arată contrariul. Obezitatea din copilărie duce la obezitate la vârsta adultă. Unde greșim?

1. Copiii mici petrec prea mult timp în cărucioare

Folosim pentru cei mici o mulțime de mijloace de transport care ne ajută pe noi fie să ne deplasăm mai repede, fie să-i liniștească pe cei mici. Dar e în firea lucrurilor ca micuții să se miște mult, chiar și când mănâncă! Cărucioarele, scaunele auto, scaunele înalte de masă, leagănele și balansoarele pentru bebeluși țin copiii în siguranță. Dar folosirea lor excesivă îi împiedică pe cei mici să-și consume energia și să descopere lucrurile din jur pentru a se dezvolta normal. În plus, le întărește ideea că este în regulă să fii sedentar.

Ce poți face ca părinte: începe devreme exercițiile fizice cu bebelușul. În loc să-l prinzi în centuri în balansoare, pune-l pe burtică, pe o salteluță direct pe podea. Eliberați casa de obiecte nesigure și dați-le voie să se târască, să se ridice și să învețe să meargă. Și, odată ce se ridică în picioare, ieșiți la plimbare și lăsați-l să meargă cât mai mult pe lângă cărucior.

2. Copilul primește pufuleți, merdenele și biscuiți

Nu pufuleți, nu biscuiți, nu covrigi, nu merdenele! Renunță la acest obicei, chiar dacă e la îndemână. Diferența dintre cele din comerț și cele făcute în casă este că atunci când le prepari tu poți regla cantitatea de zahăr sau de grăsimi. Spre cât mai puțin sau deloc! Căci între a-i da aluat de patiserie unui copil mic și un morcov sau o piersică e o mare diferență. Care dacă nu se vede acum, se va vedea în anii care vin.

Ce poți face ca părinte: Diversificarea alimentației unui copil este un moment foarte important în educarea gusturilor lui. Bebelușii vor încerca orice, iar în câțiva ani, indiferent ce ai face, este posibil să devină pretențioși la mâncare. Profită de momentul diversificării și oferă-i fructe, legume, cereale integrale și carne slabă. Și pește. Nu alege niciun aliment cu adaosuri de vitamine și minerale. Și nici lactate degresate. Copiii au nevoie de grăsimile din lactate. Ferește-l de carnea grasă și dă-i vitamine și minerale din piață. Crude, cât mai sănătoase!

3. Lipsesc controalele medicale periodice de la naștere la 5 ani

De la naștere până la vârsta de 5 ani, copiii ar trebui să aibă controale regulate în care medicul să le înregistreze înălțimea și greutatea. Un copil care câștigă rapid în greutate sau care are un Indice de Masă Corporală peste percentila optzeci și cinci, poate prezenta un risc crescut de obezitate mai târziu în viață. Experții de la Universitatea Harvard atenționează că bebelușii care iau în greutate prea mult în primii 2 ani pot avea un risc mai mare de obezitate în anii următori. Iar obezitatea nu aduce numai grăsime în plus, ci și un întreg set de boli.

Ce poți face ca părinte: Iată lista completă a controalelor de prevenție pentru copiii de la 0 la 17 ani. De la vârsta de 4 ani, printre controale se numără și screeningul sindromului dismetabolic la copiii cu indicele de masă corporală (IMC) crescut sau la cei cu istoric de hipercolesterolemie familială (cu vârsta mai mare de 6 ani). O analiză foarte importantă care indică prezența sindromului metabolic, o dereglare metabolică provocată de depunerea periviscerală a țesutului adipos (obezitate abdominală) și care creează rezistența la insulină.

4. Nu ținem cont de porțiile alimentare potrivite copiilor

„Hai, încă o linguriță pentru mama și una pentru tata”. Tortura aceasta pare foarte greu de învins. De aici și până la „copilul meu nu mănâncă” (în sensul în care nu termină imensa porție din farfurie) este doar un pas. Chiar și bebelușii au oroare de ea, când părinții insistă să termine laptele din biberon, deși copilul întoarce capul de la biberon sau, mai târziu, de la lingurița cu piure. Nu mai pot înseamnă nu mai pot, și chiar dacă copilul nu vorbește, știe să o arate foarte bine.

Ce poți face ca părinte: Multe! Cum ar fi să înțelegi că fiecare copil este unic și dezvoltarea lor este unică. Mai mult, să înțelegi că un bebeluș sau un copil mic care nu mai vrea să mănânce după ce s-a săturat chiar trebuie luat în serios. Insistând să înghită tot ce mai e în farfurie, nu facem decât să-i dăm peste cap reperele sănătoase, senzoriale, cu care s-a născut. Mai târziu, în viață, îi va fi greu să se oprească din mâncat…

5. Îi lăsăm pe copii să aleagă meniul

Un copil va prefera întotdeauna ceva colorat, de regulă foarte dulce, sau orice alt aliment care vine într-o formă „prietenoasă”. Va spune mereu da dulciurilor, în detrimentul fructelor. Va renunța oricând la paste, pentru o porție de înghețată. Și la o supă pentru o felie de tort.

Ce poți face ca părinte: nu trebuie să-i interzici sau nu nu-i mai dai deloc ocazia de a alege ceea ce vrea să mănânce. Dar tu ești părintele, așa că tu vei stabili orarul meselor și ce urmează să mănânce. Poți să-l lași să aleagă mereu între două variante (nu mai mult): vrei supă sau ciorbă? Vrei friptură sau paste?

6. Prea multe activități fără mișcare

Îi trezim dimineața, îi punem în mașină, apoi îi lăsăm la creșă, grădiniță sau școală. De cele mai multe ori, îi mai luăm seara, când îi ducem în casă. Unii copii ajung la afterschool după 4 ore de stat cu degetul pe gură la grădiniță/școală. Alții, mai „norocoși”, ajung la alte activități extrașcolare, cum ar fi șahul ori meditații, adică tot ceva care îi ține pe scaun.

Ce poți face ca părinte: La vârsta mică, preșcolară și școlară, copiii au nevoie de activități unde să-și consume energia, să socializeze, să descopere. La interior sau în aer liber, există întotdeauna posibilitatea de a fi activ – iar copiii de asta au nevoie. E timp de șah mai târziu.

7. Îi lăsăm să stea treji până târziu

Somnul din prima parte a nopții este cel mai sănătos somn pentru copii. E și pentru adulți, dar pentru cei mici este vital. Bebelușii mai mici de trei luni ar trebui să doarmă 10,5 până la 18 ore pe zi. Copiii între trei și 12 luni au nevoie de nouă până la 12 ore, cu un pui de somn de 30 de minute până la două ore o dată până la de patru ori pe zi. Copiii între unu și trei ani ar trebui să doarmă 12 până la 14 ore pe zi, iar copiii cu vârsta cuprinsă între trei și cinci ani ar trebui să primească 11 până la 13 ore pe zi.

Ce poți face ca părinte: să stabilești o rutină a zilelor, pe care să o respecți cât de mult poți. Valabil și în vacanțe, pentru că de cele mai multe ori, în vacanțe programul care nu se mai respectă îi face pe copii irascibili, își pierd pofta de mâncare, se pot chiar îmbolnăvi.

Nu uitați că și voi ca părinți trebuie să urmați același model sănătos de viață. Copiii învață din ceea ce văd, nu din ceea ce le spunem că ar trebui să facă.

Sursa foto: Dreamstime.com