Adrian Nastase si Helmut Kohl - doi fosti prim-ministri, doua tari, doua verdicte diferite

Adrian Nastase si Helmut Kohl – doi fosti prim-ministri, doua tari, doua verdicte diferite

Traind in Germania, n-am putut sa nu fac comparatia intre cazul in justitie al fostului premier roman Adrian Nastase si cel al fostului cancelar german Helmut Kohl. Functia de cancelar este una asimilabila celei de prim-ministru. In ambele cazuri e vorba de „bani negri” pentru partid si finantare de campanii electorale. In ambele cazuri e vorba de sume de peste 1 milion de euro. Adrian Nastase a fost condamnat la doi ani de inchisoare cu executare, privare de unele drepturi si despagubiri materiale. 95.000 de euro de pe cont i-au ramas sub sechestru. Lui Helmut Kohl, procuratura din Bonn ii inchide dosarul de „suspiciune de gestiune frauduloasa” a donatiilor catre Partidul Crestin-Democrat si este obligat sa plateasca o amenda de 300.000 de marci germane.

Germania are renumele nestirbit al unei tari de drept, in care justitia isi face impecabil datoria. Romania e monitorizata de UE la capitolul justitie, instantele romanesti fac tot posibilul sa demonstreze ca nici „coruptii mari” nu scapa de pedeapsa. Unde e dreptatea adevarata? De obicei la mijloc, adica nicaieri.

• Trofeul calitatii in justitie

Parcursul procesului „Trofeul calitatii”, in care fostul premier Nastase a stat pe banca acuzatilor alaturi de alti implicati, este, in general, cunoscut in Romania. Pornindu-se de la o autosesizare a unei persoane -conform careia banii rulati in cadrul unei serii de evenimente organizate de Inspectoratul de Stat in Constructii sub numele „Trofeul Calitatii”, in anii 2003-2004, ar fi servit „campaniei electorale a lui Adrian Nastase”-, Directia Nationala Anticoruptie a deschis o ancheta. Rechizitoriul DNA prezentat procuraturii in 16 ianuarie 2009 are 800 de pagini.

In 30 ianuarie a acestui an, instanta de judecata l-a condamnat pe Adrian Nastase la doi ani de inchisoare cu executare si interzicerea unor drepturi, printre care si dreptul de a candida si de a fi ales intr-o functie publica. Dupa recurs, procesul a ajuns la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Cele cinci judecatoare au dat verdictul in unanimitate, la 20 iunie 2012. „Fostul premier fusese condamnat la doi ani de inchisoare cu executare in prima instanta, iar instanta de recurs a mentinut sentinta, dar a schimbat incadrarea juridica a faptei comise de Nastase, respectiv a inlaturat forma continuata a infractiunii” scrie Hotnews.ro in Dosare de Coruptie.

„Instanta a mai dispus confiscarea sumei de 38.217 lei de la Adrian Nastase. Adrian Nastase, Gasparovici Diana, Popovici Bogdan, Popovici Marina Ioana, companiile S.C. A ROND S.R.L si Eurografica SRL au fost puse la plata a 3.337.452 lei despagubiri civile catre partea civila Inspectoratul de Stat in Constructii. A fost mentinut sechestrul DNA asupra sumei de 118.650 dolari apartinand inculpatului Nastase Adrian. De asemenea Adrian Nastase si coinculpatii din dosar au fost obligati la plata a 50.000 lei cheltuieli de judecata” se mai mentioneaza in verdictul citat de publicatia de mai sus.

• Pusculita crestin-democratilor

Cam atat despre cazul din Romania. Sa vedem ce s-a intamplat in cel din Germania. La 3 noiembrie 1999, procuratura emite mandat de arestare pe numele trezorierului Partidului Crestin-Democrat (CDU), Walther Leisler Kiep. Acesta este acuzat ca, in august 1991, ar fi primit de la comerciantul de armament Karlheinz Schreiber, ca urmare a unei lucrative afaceri a acestuia cu tancuri blindate, 1 milion de marci germane pe care nu le-a impozitat. Kiep declara ca milionul a fost predat de Schreiber in Elvetia, in prezenta sa, sub forma unei genti cu bani-gheata, consultantului fiscal al CDU, Horst Weyrauch. Destinatia banilor era „sponsorizare de partid, pentru CDU”.

La 6 noiembrie 1999, Kohl declara ca habar n-avea de donatie. Doua zile mai tarziu, secretarul general al CDU, Angela Merkel, someaza „o clarificare rapida si completa” a cazului.

Cateva zile mai tarziu, comerciantul de arme Schreiber confirma donatia si precizeaza ca aceasta a fost cu scop politic. Din nou, in 21 noiembrie, Kohl respinge acuzatia ca „mita de partid” ar avea vreo legatura cu livrarea de tancuri blindate Arabiei Saudite. Trezorierul Kiep da declaratii in presa cum ca etajele superioare din conducerea CDU ar fi fost permanent la curent cu finantele partidului.

Fostul secretar general al CDU, Heiner Geissler, confirma informatiile despre „conturile secrete ale partidului”. Declaratia acestuia o nuanteaza Wolfgang Schäuble, actual ministru de finante, fost ministru de interne al Germaniei si presedinte al Uniunii CDU/CSU din Bundestag in perioada 1991-2000, adica tocmai cea luata sub lupa. Schauble recunoaste ca Uniunea poseda „altfel de conturi” la cancelaria de expertiza fiscala Weyrauch. Acestea n-ar avea insa nimic de a face cu „bani negri”.

La 30 noiembrie 1999, cancelarul Kohl preia raspunderea politica pentru conturile secrete de partid. El se scuza pentru „lipsa de transparenta a donatiilor si posibilele incalcari ale legii partidelor”.

In Germania, conform legii finantarii partidelor politice (cu modificarile din 2002) intra in algoritmul de calcul sumele alocate din bani publici, cele obtinute de partide din cotizatiile membrilor si cele obtinute din donatii. Ultimele nu pot depasi 15% din suma totala. Donatiile peste 10.000 de euro trebuie trecute in rapoartele financiare ale partidului, cele peste 50.000 de euro trebuie imediat declarate presedintelui Bundestag-ului si facute publice.

In 16 decembrie, Kohl declara la postul TV ZDF ca, intre anii 1993 si 1998, a primit donatii de aproximativ 2 milioane DM, fara a le pune pe lista donatiilor de partid. Milionului de la Schreiber i se mai adauga un milion, pe care Opozitia l-a pus in legatura cu presupusa mita data politicienilor crestin-democrati, in cursul privatizarii unei intreprinderi petroliere si a unei rafinarii din fostul RDG.

Afacerea „Leuna”, in cadrul careia Leunawerke si VEB Minol au fost privatizate si vandute francezilor de la Elf Aquitaine in 1990/1991 a fost cercetata de procuratura. Interesul francezilor ar fi fost starnit la nivel politic, prin acordarea de subventii de stat de la nemti. Insa, desi in proces s-a dovedit ca sume importante de bani au luat cai ilegale, amestecul guvernului german n-a putut fi dovedit. Nu in ultimul rand deoarece la schimbarea de guvern din 1998, din cancelaria lui Kohl ar fi disparut documentele aferente tranzactiei.

• Merkel si Alba-ca-Zapada

In 21 decembrie 1999, Angela Merkel cere public partidului CDU, intr-o declaratie facuta in Frankfurter Allgemeine Zeitung, sa se distanteze de Helmut Kohl. „Eleva lui Kohl”, dupa cum era considerata pe atunci, se pare ca s-a emancipat definitiv de sub tutela mentorului sau politic, folosind prilejul pentru a-si consolida pozitia in partid.

Intr-un articol publicat de Spiegel in august 2009, sub titlul „De ce Merkel n-ar fi ajuns cancelar daca n-ar fi existat Schreiber”, autorul articolului considera ca „Merkel a spalat rufele murdare ale CDU”, situandu-se in fruntea celor care au vrut sa sisteze sistemul de finantare intransparent care a inflorit pe vremea lui Kohl.

Oare a reusit? La 10 ianuarie 2000, Wolfgang Schäuble recunoaste ca a primit de la comerciantul de arme Schreiber o donatie in bani-gheata de 100.000 DM. O saptamana mai tarziu, prezidiul si conducerea CDU ii iau apararea lui Schäuble. In februarie 2000, seful fractiunii CDU declara ca nu va mai candida pentru posturi de conducere in partid. Azi, politicianul crestin-democrat e ministru de finante federal al Germaniei, dupa ce, in primul guvern Merkel, el a fost ministru de interne.

La doi ani dupa declansarea scandalului si dupa publicarea rezultatelor anchetei Comisiei Parlamentare, presedintele Bundestag-ului, Wolfgang Thierse, decide ca CDU trebuie sa plateasca o amenda de 7,79 milioane de marci germane.

Alt politician implicat in procesul legat de „banii negri de partid” ai CDU e condamnat in 2005 de tribunalul din Wiesbaden la 18 luni de inchisoare cu suspendare si plata unei amenzi de 25.000 de euro, pentru „gestiune frauduloasa”. Gestiunea frauduloasa de fonduri (fie ele si de partid) e considerata in Germania fapta penala, victima suferind un prejudiciu financiar. Manfred Kanther, ministru de interne intre 1993-1998 a considerat sentinta care i s-a dat, drept „nefondata”.

• Un cancelar iertat si o sotie sinucisa

Ce argumente a adus Tribunalul din Bonn in favoarea incetarii anchetei judiciare in cazul lui Kohl, la 3 martie 2001, contra platii unei amenzi de 300.000 DM? Tribunalul a motivat decizia, printre altele, cu cuvintele: „deoarece cadrul legal nu e clar si, chiar in cazul unei plangeri si eventuale condamnari, prin luarea in considerare a tuturor circumstantelor faptei si personalitatii faptasului, cel mai probabil n-ar intra in discutie decat o pedeapsa in bani”.

S-a mai mentionat „lipsa de interes a pagubitului in sine pentru urmarirea in continuare a cazului”. In ce priveste circumstantele atenuante acordate invinuitului, au fost mentionate angajamentul si meritele sale politice, precum si faptul ca „fapta nu avea ca scop propria imbogatire”. Tot circumstanta atenuanta a fost considerata de tribunalul din Bonn faptul ca „invinuitul a fost tinta unor atacuri la persoana defaimatoare, in relatarile din mass-media”.

Fostul cancelar Helmut Kohl are acum 82 de ani si s-a retras din politica activa. E numit cancelarul reunificarii Germaniei si se ocupa inca de proiecte legate de procesarea mentala a sechelelor lasate de regimul comunist in subconstientul est-german. Scandalul a facut insa si o victima umana, aproape imediata. Hannelore Kohl s-a sinucis in iulie 2001. Desi a fost probabil vorba si de alte cauze, una directa este legata de nenorocirea in care a intrat sotul sau.

Intr-un interviu din iunie 2011, pe care Frankfurter Allgemeine Zeitung l-a luat jurnalistului Heribert Schwan, autor al cartii „Femeia care i-a fost alaturi” (Die Frau an seiner Seite, Heine Verlag, 2009), se scrie: „L-a implorat pe sotul sau sa dea in vileag numele sponsorilor, pentru a indeparta necazul ce s-a abatut asupra familiei. Perchezitia care ii ameninta, faptul ca si fundatia Hannelore-Kohl-Stiftung a fost intr-o anumita masura si in mod nerusinat implicata in scandal, faptul ca era scuipata pe strada si numita „curva donatiilor” – toate acestea ea nu le-a mai putut suporta”.

Adrian Nastase si Helmut Kohl – doi fosti prim-ministri, doua tari, doua verdicte diferite

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”

Inițiativa MedLife de testare BTS din cadrul festivalurilor Electric Castle și Summer Well a ajuns la peste 1.000 de tineri

#medicibuni – Dr. Bogdan Cociaș, MedLife, despre depistarea precoce a cancerului de sân: „Noi putem depista celulele care în doi-trei ani se transformă în tumoră mamară, iar pacienta scapă fără tratamente severe“

Premieră medicală, MedLife: Sleeve-ul Gastric pe cale endoscopică, o procedură minim invazivă pentru tratarea obezității, prin care medicul poate opera în interiorul stomacului fără a face incizii în abdomen

#medicibuni – Dr. Ion Vasian, urolog MedLife: „E suficient un singur contact sexual neprotejat ca să contractăm o infecție cu transmitere sexuală“

Prof. dr. Ioan Coman, MedLife Polisano Sibiu, pionier al chirurgiei robotice în România: „Chiar și în operațiile robotice de amploare, durerile postoperatorii sunt net reduse, mobilizarea pacientului fiind posibilă din ziua operației”