Ai economisit 1.000 de lei? Ce oferă Statul și băncile pentru banii tăi în septembrie

Statul și băncile se bat în oferte pentru a atrage banii românilor. Deja Ministerul Finanțelor ne-a învățat că în fiecare lună are o nouă ofertă de titluri Tezaur, la care nu există o sumă minimă ce trebuie subscrisă. Pentru cei care vor titlurile listate (Fidelis), în luna octombrie vor veni noile emisiuni.

Când vine vorba despre risc scăzut, oamenii se uită la dobânzi bancare și titlurile de Stat. Mulți au început să se uite din ce în ce mai mult la ofertele Ministerului, un motiv fiind faptul că nu sunt impozitate și nici nu se plătește CASS. La bănci, de exemplu, pe lângă impozitul pe venit de 10%, se mai plătește și contribuția la sănătate dacă venitul depășește 6 salarii minime.

Atunci când investești, prima dată de uiți la inflația prognozată de BNR. Având în vedere că discutăm despre ofertele din septembrie, ne vom uita la cea din Trimestrul III 2025, care este de 3,2% (cu o marjă de eroare de 2,3 puncte procentuale).

Să presupunem că o persoană a economisit 1.000 de lei și vrea să-i depună la bancă sau în titluri de Stat Tezaur. Pentru a bate inflația ar trebui să aibă un câștig de cel puțin 32 lei.

Ofertele băncilor și Statului în septembrie

Cele mai bune oferte la bănci ne arată dobânzi de 5,2 – 7% pe an, ceea ce înseamnă un câștig de 46,8 – 63 lei, după plata impozitului pe venit și a comisioanelor.

Oferta Tezaur pe 1 an are o dobândă de 5,8%, ceea ce se traduce în 58 lei, după un an.

Dacă nu vrei să te atingi timp de 3 ani de bani, dobânzile bancare sunt de 5 – 5,95%/an, cumulat reprezentând o sumă de 135 – 160,6 lei.

În schimb, Tezaur vine cu 6,6% pe an, însemnând 198 lei (cumulat pe cei 3 ani), adică 66 lei/an.

*De precizat că nu am folosit capitalizarea dobânzii.

Pe termene mai lungi, băncile nu au oferte, doar conturi de economii, dar dobânzile sunt mici. În schimb, pe 5 ani Ministerul Finanțelor oferă 7%/an, însemnând (cumulat) 350 lei (70 lei/an).

*Datele privind dobânzile bancare au fost extrase de pe platforma FinZoom.ro.

Mulți români au ales în ultimii ani titluri de Stat Tezaur. De exemplu, în 2024, prin cele 9 emisiuni peste 242.000 persoane au investit 10,5 miliarde lei. Mai nou, legislația a fost modificată pentru ca și românii din Diaspora să poată investi în aceste titluri de Stat. Urmează ca Ministerul Finanțelor să prezinte modul în care se va putea face acest lucru în perioada următoare.

Cei care au un apetit mai mare pentru risc, investesc în alte instrumente financiare, precum acțiuni, obligațiuni corporative, ETF-uri și altele. De asemenea, cei care sunt familiarizați cu piața de capital dar nu au timp de urmărit companii aleg fondurile de investiții.

Pe Bursa de Valori București (BVB) se găsesc titluri Fidelis din edițiile anterioare. Cei care n-au avut suma minimă (5.000 lei sau 1.000 euro), le pot cumpăra cumpăra de-acolo. De asemenea, fanii Fidelis vor avea o nouă ediție în octombrie.

Care sunt diferențele dintre Fidelis și Tezaur

La Fidelis, suma minimă de investit este de 5.000 de lei și 1000 de euro (pentru emisiunile în moneda europeană. Există și una dedicată donatorilor de sânge unde minimul este de 500 lei.

În schimb, la Tezaur nu există o sumă minimă. Chiar Ștefan Nanu, șeful Trezoreriei, declara recent că sunt oameni care merg cu 100 de lei să investească.

Cei care se îndreaptă către Fidelis se gândesc că, la un moment dat, vor dori să vândă (dacă au nevoie de bani), obținând repede banii, fără a pierde dobânda încasată. Evident, în funcție de prețul pieței pot avea o mică pierdere sau poate un câștig (nimeni nu știe viitorul).

În schimb, la Tezaur poți face răscumpărare, dar pierzi dobânda dacă ai investit pe 3 ani, de exemplu, iar după un an ai decis să-ți scoți banii pentru că ai nevoie de ei pentru o anumită urgență.

O altă diferență este dată de modul de achiziție. Dacă la Fidelis se pot cumpăra prin Alpha Bank, BT Capital partners, BCR, BRD ori prin contul deschis la un broker, la Tezaur se poate face asta prin Trezoreria Română, Poșta Română sau prin SPV.

Cei care au un apetit mai ridicat pentru risc se îndreaptă spre alte instrumente financiare, de exemplu spre fonduri de investiții (pe diverse clase de risc) sau direct pe piața de capital (acțiuni, obligațiuni etc.).

Sursă foto: Dreamstime.com