Alegeri locale în Republica Moldova: Oligarhul condamnat Șor a înscris și câte 3 candidați la primărie, chiar dacă partidul i-a fost interzis, iar el se ascunde în Israel ​

Moldovenii își vor alege duminică, 5 noiembrie, primarii și consilierii locali și raionali, într-un context dificil în care guvernanții se tem că rezultatele ar putea fi influențate de Rusia. În același timp, oligarhul pro-rus și interzis Șor a înființat alte formațiuni și a ales candidați, uneori chiar și după criteriul asemănării fizice cu cei care nu mai pot concura din motive legale.

Pentru funcția de primar al Chișinăului se vor lupta 28 de persoane. Numărul s-a schimbat practic în ultima săptămână de campanie, majorându-se cu un candidat – Andrei Donică, președinte al Mișcării Profesioniștilor „Speranța-Надежда” (cuvântul în limba rusă se traduce tot „speranță”) și actualul primar al satului Condrița, municipiul Chișinău.

În 2018, Donică a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, după ce în 2016, l-a stropit cu o găleată cu lapte pe ministrul Finanțelor de atunci Octavian Armașu.

În cadrul alegerilor parlamentare din 2019 formațiunea condusă de el a acumulat doar 0,19%.

Inițial, Consiliul electoral al circumscripției electorale municipale Chișinău nu l-a admis pe Andrei Donică în cursa pentru funcția de primar general al Capitalei Republicii Moldova, pentru că la acel moment el deja era înregistrat în calitate de candidat la funcția de primar al satului Condrița. După ce s-a adresat instanței de judecată, a obținut câștig de cauză.

Candidații lui Șor de la Chișinău

Interesant este faptul că la alegerile generale locale, care vor avea loc în toate cele aproape 900 de localități din Republica Moldova, oligarhul fugar Ilan Șor, recent condamnat de Curtea de Apel Chișinău pentru escrocherie și spălare de bani, are cel puțin trei candidați.

Asta după ce formațiunea pe care o conduce și care îi poartă numele a fost scoasă în afara legii de către Curtea Constituțională din cauza abaterilor înregistrate de Comisia Electorală privind finanțarea mai multor campanii electorale. Ilan Șor și membrii partidului declarat neconstituțional resping aceste acuzații și le califică drept presiuni politice.

Imediat după interzicerea partidului său, „ȘOR”, oligarhul a anunțat crearea blocului „Ș.O.R.”, în care au intrat partidele „Ai noștri”, înregistrat în 2021, dar și Partidul „Forţa de Alternativă şi de Salvare a Moldovei”, înregistrat în 2022. Ambele formațiuni sunt conectate cu Ilan Șor.

Ulterior, formațiunea „Ai noștri” a devenit „Șansa”, la cârma căreia a ajuns un jurnalist al postului de televiziune, afiliat lui Șor, Alexei Lungu. Astfel, cele două formațiuni au înaintat proprii candidați.

De la „Forţa de Alternativă şi de Salvare a Moldovei” candidează Tatiana Platon, jurist de profesie și vicepreședintele raionului Orhei, condus de fostul partid „ȘOR”.

De la „Șansă” pentru funcția de primar general al municipiului Chișinău luptă profesoara de limbă română Cristina Vulpe, anterior aproape necunoscută în spațiul public.

Și mai există un partid, tot „al lui Șor” – formațiunea „Renaștere”, care „a ademenit” recent mai mulți deputați ai Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, formațiune cu care, pentru o perioadă scurtă de timp, până alegerile parlamentare anticipate din iulie 2021, s-a aflat chiar și într-o coaliție tacită, în cadrul Parlamentului Republicii Moldova.

De la „Renaștere”, la Chișinău candidează deputatul Vasile Bolea, care a părăsit și el recent fracțiunea socialiștilor și a fost exclus din PSRM. Asta după ce Bolea, alături de alt deputat, Alexandr Suhodolski, au recunoscut faptul că au fost în Israel și s-au întâlnit cu Ilan Șor (n.r.- oligarhul este fugit în această țară, iar din acest motiv sentința de 15 ani de pușcărie nu a putut fi pusă în executare).

Asemănarea fizică, un criteriu folosit de Șor la alegerile din Bălți

Victoria Șapa. FOTO: Pagina de Facebook

În municipiul Bălți, un alt oraș important al Republicii Moldova, aflat în nordul țării, Șor are, de asemenea, trei candidați. Astfel, din partea partidului „Șansă” va candida Victoria Șapa, despre care Șor spunea că o cunoaște din copilărie”.

Șapa seamănă izbitor cu Marina Tauber, care a fost exclusă din cursa electorală, tot la municipiul Bălți, în 2021.

Candidatul formațiunii „Renaștere” este deputatul Alexandr Nesterovschi, care recent a părăsit PSRM și a rămas fără imunitate parlamentară, fiind bănuit că a încercat s-o corupă, cu banii lui Șor, pe Arina Spătaru, președinta Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa.

În schimb, „Șansă” a rămas fără opt candidați la alegeri în localitățile Târșiței, raionul Telenești, Țareuca, raionul Rezina, Ișcălău, raionul Fălești, Dobrogea Veche, raionul Sângerei, Merenii Noi, raionul Anenii Noi, Pitușca, raionul Călărași, Răculești, raionul Criuleni și Joltai, ATO Găgăuzia, la solicitarea Comisiei Electorale Centrale. Asta după ce au fost constatate mai multe încălcări, printre care cele ce țin de finanțarea campaniei.

De asemenea, Partidul „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei” a desemnat-o pe Anastasia Svetlicinîi, care anterior a lucrat în echipa Marinei Tauber.

Marina Tauber. FOTO: Elena Covalenco / AFP/ Profimedia

Ce spun sondajele despre alegerile din Chișinău

În alegerile de la Chișinău mai participă încă un candidat care face concurență pe segmentul de stânga pentru colegiile parlamentare – Diana Caraman, deputatul Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, care în Parlament este în blocul cu socialiștii. Totuși, partidele au decis să meargă pe cont propriu în aceste alegeri, spre deosebire de alegerile parlamentare anticipate din 2021.

Anterior, Diana Caraman, ca și alți deputați PCRM, au participat activ la protestele antiguvernamentale, alături de vicepreședintele Partidului „ȘOR”, declarat neconstituțional, Marina Tauber, una dintre cele mai apropiate persoane ale lui Ilan Șor.

Socialiștii sunt reprezentați de deputatul Adrian Albu, jurist de profesie, care anterior era secretarul general al Parlamentului, în perioada în care legislativul de la Chișinău a fost condus de Zinaida Greceanîi, președintele de onoare al PSRM.

Sondajele arată că cele mai multe voturi urmează să le primească actualul edilul al Capitalei, Ion Ceban. În prezent, acesta conduce propria formațiunea politică, Mișcarea Alternativa Națională, prescurtat – MAN.

În 2019, când a câștigat actualul mandat, Ceban a fost susținut de Partidul Socialiștilor, dar între timp relațiile cu acesta s-ar fi stricat. Ceban s-a declarat pro-european și spune că vorbește limba română, nu „moldovenească”, cum pretindea atunci când era în echipa socialiștilor.

Puțini cred însă în această „ruptură”, mai ales dintre cei care fac parte din partidele pro-europene.

Potrivit site-ului alegeri.md, dezvoltat de Asociația pentru Democrație Participativă „ADEPT”, începând cu 2001, media sondajelor prezentate în perioada 7 august – 29 octombrie arată că actualul primar al municipiului Chișinău, Ion Ceban, ar câștiga 57,1%, cea mai mare marja de eroare fiind de 4,2%.

Pe locul doi ar fi candidatul formațiunii aflate la guvernare, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), actualul deputat Lilian Carp, cu 18,5%. Acesta s-a remarcat cu mai multe proiecte în domeniul securității, și chiar conduce comisia parlamentară din domeniu. În special, este vorba despre pachetul de legi privind Serviciul de Informații și Securitate, care a revizuit semnificativ procedurile și atribuțiile acestei instituții. Până a ajunge la versiunea finală, documentul a fost modificat semnificativ, după criticile experților și, în special, a Comisiei de la Veneția.

În noiembrie 2022, Carp a anunțat că aderă la Uniunea Salvați România, motivând decizia că legea nu-i interzice acest lucru. Anterior, Carp a fost șef de cabinet al fostului primar al municipiului Chișinău, liberalului Dorin Chirtoacă.

Pe locul al treilea în sondaje se plasează candidatul Platformei „Demnitate și Adevăr”, Victor Chironda, care anterior a ocupat funcția de viceprimar al Capitalei și nu este membru al acestei formațiuni. El ar acumula 6,3% din voturi.

Pentru a câștiga din primul tur, un candidat ar trebui să acumuleze 50%+1 de voturi. Rezultatele finale urmează să fie anunțate luni, 6 noiembrie, iar mai mulți experți sugerează că aceste alegeri sunt importante pentru următoarele scrutine care urmează să aibă loc în 2024 și 2025 – prezidențiale, respectiv parlamentare.