Sondajele arată că doar patru formațiuni au șanse reale de a-și trimite reprezentanții în Parlamentul Republicii Moldovei după alegerile din 28 septembrie. E vorba de PAS, alianța din jurului socialistului Igor Dodon, partidul lui Usatîi și alianța primarului Chișinăului, Ion Ceban. Sondajele mai arată însă că niciuna dintre acestea formațiuni nu poate face singură majoritatea în Parlament. În același timp, liderii partidelor exclud varianta formării unor coaliții de guvernare după 28 septembrie. În aceste condiții, nu sunt excluse nici alegerile anticipate.

• HotNews face o radiografie a candidaților la aceste alegeri, care sunt controversele din jurul acestora și cum se poziționează aceștia față de parcursul pro-european al țării.  

Pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova, de pe 28 septembrie, vor candida nu mai puțin de 15 partide, trei blocuri politice și patru candidați independenți. „Blocul Unirea Națiunii (BUN)”, s-a retras pe 22 septembrie din competiția electorală, iar liderul acestuia, Valentin Dolganiuc, și-a îndemnat susținătorii să voteze cu Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Sondajele arătau însă că formațiunea care militează pentru unirea cu România nu ar fi trecut pragul pentru intrarea în Parlament.  

PAS mizează pe politicieni cu experiență, dar și pe sportivi și muzicieni

Prima formațiune aflată pe buletinul de vot din Republica Moldova este Partidul Acțiune și Solidaritate, fondat în 2016 de actuala președintă Maia Sandu. PAS se află la guvernare din 2021, iar acum este cotat în sondaje cu scoruri cuprinse între 36 % și 39 % dintre alegătorii deciși să participe la alegeri. Important de precizat este că ultimul sondaj, cel publicat WatchDog săptămâna trecută, arată că 39 % dintre cei intervievați nu au răspuns cu cine votează. 

Primii trei pe lista candidaților PAS sunt Igor Grosu, liderul formațiunii și actualul președinte al Parlamentului, prim-ministrul Dorin Recean, economist de profesie, și Doina Gherman, lector universitar, actuala vicepreședintă a Parlamentului de la Chișinău și care a condus Comisia pentru Politică Externă și Integrare Europeană. 

Pe locuri eligibile pe lista PAS mai pot fi găsite și persoane din domeniul sportului și muzicii, cum ar fi Anastasia Nichita ( 26 de ani), vicecampioană la lupte libere la Jocurile Olimpice de la Paris 2024.  Nichita este ofițer în cadrul Inspectoratul General al Poliției de Frontieră din Republica Moldova și ocupă poziția a 10-a pe lista de candidați. Pe locul următor, 11, se află Nicolae Botgros, dirijorul Orchestrei naționale de muzică populară „Lăutarii”, un artist celebru al Republicii Moldova. 

PAS a fost criticat pentru plasarea acestor persoane pe locuri eligibile, deoarece candidații nu ar avea pregătirea necesară pentru a participa în procesul legislativ. În replică, liderul formațiunii, Igor Grosu, a explicat că  nu toți deputații trebuie să fie juriști sau să știe să scrie legi pentru a avea un rol important în Legislativ. 

PAS se declară un partid pro-european și susține că doar aderarea la UE îi va oferi Republicii Moldova dezvoltarea economică și siguranță. Pe de altă parte, partidul este criticat pentru lipsa de reforme economice, inflația care în cei patru ani de guvernare a fost de peste 60%, dar și de lentoarea unor reforme necesare integrării europene.  

„Blocul Electoral Patriotic” – o alianță înființată la Moscova

 „Blocul Electoral Patriotic, al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei” este cotat în sondaje cu procente între 36 și 26,9%, printre alegătorii deciși să participe la alegeri.

Din Blocul „Patriotic” fac parte socialiștii, conduși de fostul președinte Igor Dodon, comuniștii, conduși de un alt fost șef de stat, Vladimir Voronin și „Viitorul Moldovei” al fostului prim-ministru comunist Vasile Tarlev, care a condus guvernul între 2001 și 2008.

Au fost patru. Au rămas trei

Inițial, făcea parte și bloc și partidul „Inima Moldovei”, în fruntea căruia se află fosta bașcană a Găgăuziei Irina Vlah, însă acesta a fost scos din cursa electorală, vineri, cu două zile înainte de scrutin din cauza suspiciunilor de finanțare ilegală. Blocul comuniștilor și socialiștilor are acum 24 de ore la dispoziție să retragă candidații formațiunii excluse „Inima Moldovei” și să refacă lista respectând cotele de gen,

Anunțul despre crearea alianței a fost făcut la scurt timp după ce liderii acestor formațiuni au mers la Moscova și au publicat ulterior fotografiile după întâlnirea pe care au avut-o cu vicepremierul rus Aleksandr Novak. 

Liderii alianței resping însă acuzațiile că ar fi oamenii Kremlinului și susțin că au mers la Moscova doar pentru a discuta problemele economice din țară.

Totuși, mai multe acțiuni le-au atras catalogarea de pro-ruși, printre care criticilor nejustificate aduse Uniunii Europene (de exemplu, Igor Dodon spune că împrumutul de 1,9 miliarde de euro acordat Moldovei urmărește doar împovărarea și subjugarea țării), sau lipsa oricăror declarații ferme de condamnare a războiului din Ucraina. 

„Blocul Electoral Patriotic”, vizat de anchete

În urmă cu câteva săptămâni, Centrul Național Anticorupție (CNA), alături de Poliția Națională, au efectuat zeci de percheziţii la Chișinău, dar și în Găgăuzia, într-un dosar în care există suspiciuni de corupere a alegătorilor, finanţare ilegală a partidelor politice, a grupurilor de iniţiativă şi a concurenţilor electorali, precum şi spălare de bani. Patru persoane au fost reţinute. 

Potrivit unui videoclip publicat de CNA, oamenii legii au descins inclusiv la sediul partidului „Inima Moldovei”, condus de Irina Vlah. Fosta bașcană acuză însă guvernarea de la Chișinău de presiuni politice. Conturile Irinei Vlah sunt în prezent blocate. 

Numele unui alt lider din cadrul acestui bloc, Igor Dodon, este legat de dosarul penal cunoscut publicului larg sub denumirea “kuliok”, ori “sacoșa neagră”. Este vorba despre înregistrările video din sediul Partidului Democrat din Moldova, făcute în 2019, în care se vede că Plahotniuc discută cu Dodon despre sacoșa și chiar o transmite. Se presupune că în aceasta sacoșă ar fi fost bani pentru finanțarea ilegală a Partidului Socialiștilor. 

Dodon însă insistă că imaginile au fost trucate și pledează nevinovat. El mai spune că ar fi jucat un rol pentru a-l induce în eroare pe Plahotniuc în timp ce mergeau la negocieri pentru formarea unei majorități parlamentare dintre PSRM și Blocul „ACUM” (PAS și Platforma DA), lucrul care s-a și întâmplat. 

Conform informațiilor oferite de procurorii ce anchetează acest dosar penal, Igor Dodon ar fi primit aproximativ 800 de mii de dolari, bani care ar fost utilizați pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere a PSRM. 

Partidul lui Usatîi – un politician bogat, cu afaceri la Moscova, dar care se declară pro-european

Pe locul 23, ultimul în buletinul de vot, se află formațiunea „Partidul Nostru”, condusă de fostul primar al orașului Bălți, omul de afaceri Renato Usatîi. Formațiunea este cotată în sondaje cu procente între 4 și 14%. Pragul electoral în Republica Moldova este de 5% pentru partide și 7 % pentru alianțe.

În declarația sa de avere în calitate de concurentul electoral, Usatîi a declarat că a avut un salariu anual de 600 mii de lei moldovenești de la partid (30,7 mii de euro – n.r.), deține cinci mijloace de transport, șase case de locuit, 17 conturi în bănci din Moldova și Rusia, precum și trei ceasuri în valoare de 250 de mii de euro. 

Potrivit Rise Moldova, în 2004 Usatîi (46 ani) s-a stabilit în Rusia și a devenit acolo directorul unei companii în domeniul utilajelor, repararea vagoanelor și a liniilor de cale ferată. 

În Republica Moldova, Usatîi a încercat să participe la alegerile parlamentare din 2014, însă formațiunea sa a fost scoasă din cursă, motivul invocat fiind finanțarea ilegală. 

Usatîi îl acuză pe Plahotniuc că ar fi ordonat această decizie. Ulterior însă a câștigat alegerile locale din 2015 din Bălți, cu peste 70% din voturi. Totuși, a demisionat în 2018, după o perioadă lungă la Moscova, unde se ascundea de justiția din Moldova.  

În 2016, i-a fost deschis un dosar penal pentru fraudă, dar și pentru complicitate în tentativa de asasinat a bancherului rus Gherman Gorbunțov. Usatîi califică acuzațiile drept „comandă politică”. 

În 2019, după plecarea lui Plahotniuc, a revenit în țară și a fost ales, din nou, primar de Bălți din primul tur. În iulie 2021, după eșecul partidului de la alegerile parlamentare, care nu a atins pragul electoral, Usatîi și-a dat iar demisia. În cadrul alegerile prezidențiale din anul trecut, s-a clasat pe locul trei, cu 13,79%, sau 213 mii 169 de voturi. Omul de afaceri se declară un politician „pro-Moldova”. Într-un interviu acordat HotNews, Usatîi a spus că atâta vreme cât majoritatea populației țării sale este pro-europeană, el nu poate fi decât pro-european.  

Blocul „Alternativa”, constituit în jurul unui primar care a primit interdicție de a intra în România

A patru formațiune în sondaje (și numărul 11 pe buletinul de vot) este Blocul „Alternativa”, format de Mișcarea Alternativa Națională, condusă de primarul de Chișinău, Ion Ceban, fostul prim-ministru Ion Chicu care conduce Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, fostul deputat comunist Mark Tkaciuk, unul dintre lideri ai formațiunii „Congresul Civic”, dar și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo, care a fost candidatul Partidului Socialiștilor la alegerile prezidențiale din 2024.

Sondajele dau „Alternativa” cu procente cuprinse între 6,9% și 10 % dintre cei deciși să meargă la vot (pragul electoral pentru alianțe este de 7%). 

Blocul „Alternativa” se declară unul proeuropean. Cu toate acestea, unii analiști invocă trecutul lui Ion Ceban care a participat la protestele din 2014 – 2015 împotriva semnării de către Republica Moldova a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. 

Actualul primar al Chișinăului spunea atunci că viitorul țării trebuie să fie în Uniunea Vamală Euroasiatică, alături de Rusia. Ceban spune că nu regretă ceea ce declarase atunci, pentru că, de fapt, protestele erau îndreptate împotriva acțiunilor guvernării de la Chișinău în perioada respectivă. 

Pe vremea când era membru al Partidului Comuniștilor, Ceban a susținut că vorbește “limba moldovenească”, nu română.

Primarul Chișinăului a primit însă o lovitură importantă în acest an, după ce i s-a interzis intrarea pe teritoriul României și în spațiul Schengen din motive de siguranță națională, cum au motivat autoritățile române.   

Ceban a catalogat aceasta decizie drept o înțelegere politică a Maiei Sandu cu Nicușor Dan, lucrul respins de Președinția de la Chișinău. Despre legăturile lui Ceban cu Rusia s-a scris încă în perioada în care în 2019 a câștigat primul său mandat de primar. Mai exact, potrivit investigațiilor jurnalistice, Ceban, candidatul de atunci al socialiștilor, a fost ajutat să câștige scrutinul de consultanți din Rusia, asociați Serviciul Federal de Securitate al Rusiei, FSB. Echipa, condusă de Iurii Gudilin, fost ofițer FSB, a fost inclusă în 2022 în lista de sancțiuni a SUA pentru implicare în eforturile de influențare a rezultatului alegerilor din Republica Moldova. 

Ceban a respins aceste acuzații și susține că nu a mai discutat de atunci cu Gudilin. 

Un alt lider al Blocului “Alternativa”, Mark Tkaciuk, fostul consilier prezidențial a lui Vladimir Voronin, a fost unul dintre autori ai așa-numitului “Memorandum lui Kozak” din 2003, care prevederea federalizarea Republicii Moldova drept soluția pentru conflictul transnistrean, dar și introducerea limbii ruse ca limbă oficială.  

Un fost premier moldovean care a generat un scandal cu România

Ion Chicu a fost prim-ministru în perioada 2019-2020, în timpul mandatului prezidențial al lui Igor Dodon. În mai 2020, Chicu a generat un adevărat scandal diplomatic după ce a avut o reacție pe Facebook la un articol de presă în care se arăta ca europarlamentarul român Siegfried Mureșan a criticat Guvernul de atunci de la Chișinău pentru că întârzie implementarea reformelor. 

„Stau si mă uit eu la băiețașii ăștea români oploșiți prin structurile europene, care vin cu „patronajul” peste noi… Ratați, nimic în viață și în țară realizat, numai de „adus mingi” buni”, a scris atunci Chicu, iar ca urmare a acestei reacții ambasadorul Republicii Moldova la București a fost convocat la sediul Ministerului Afacerilor Externe. 

Mai mult, prima sa vizită oficială în calitate de premier a avut-o anume la Moscova, în cadrul căreia a discutat acordarea Republicii Moldova unui credit rusesc, care ulterior a fost însă declarat neconstituțional, pentru avea condiții în detrimentul statului. 

Despre legăturile dubioase ale lui Alexandr Stoianoglo cu anturajul lui Ilan Șor presa a scris anul trecut, în contextul alegerilor prezidențiale. Mai exact, Stoianoglo și soția sa și-au petrecut Crăciunul pe stil vechi în 2024, sărbătorit în Republica Moldova pe 7 ianuarie, în stațiunea balneară cehă Karlovy Vary. Jurnaliștii de la TV8 au scris că au informații că vacanța a costat 9.000 de euro și a fost plătită de Mihail Apostol, sponsor al mai multor proiecte ale oligarhului fugit la Moscova Ilan Șor. În turul doi al alegerilor prezidențiale câștigate de Maia Sandu, Stoianoglo a obținut 44,65% din voturi.

Cât de realistă ar fi varianta alegerilor anticipate

În condițiile în care sondajele, care nu iau în calcul votul în diaspora și la secțiile de votare din regiunea transnistreană, arată că niciun partid nu va avea majoritatea în viitorul Parlament, întrebarea este ce potențiale coaliții de guvernare se pot forma după alegeri. Trebuie spus că nicio formațiune nu s-a pronunțat pentru crearea unei majorități cu ceilalți concurenți electorali după alegeri. Cei de la Blocul „Patriotic”, din jurul socialiștilor, neagă vehement că se vor putea asocia cu Partidul Acțiune și Solidaritate, de exemplu. 

La fel, Blocul „Alternativa” neagă posibilitatea unei alianței cu Blocul „Patriotic”. 

La fel, deși se vehiculează ideea unei posibile coaliții între PAS și partidul lui Renato Usatîi, reprezentanții ambelor formațiuni resping această idee. PAS insistă că are ca unic scop în aceste alegeri obținerea unei majorități parlamentare de unul singur. În aceste condiții, unii experți nu exclud că din cauza imposibilității creării unei coaliții majoritare, în Republica Moldova ar putea fi organizate alegerile parlamentare anticipate.

Formațiuni și candidați care au șanse mici de a intra în Parlament

Partidul Democrația Acasă este condus de Vasile Costiuc, profesor de istorie și geografie. În iulie, acesta s-a regăsit printre organizatorii conferinței MEGA (Make Europe Great Again – n.r.) la Chișinău, care s-a soldat cu scandal. Atunci, Serviciul de Informații și Securitate al Moldovei (SIS) a anunțat că mai multor persoane le-a fost interzisă intrarea pe teritoriul R. Moldova, „în baza monitorizării permanente a activităților cu potențial de destabilizare și interferență străină”. Tot atunci, Vasile Costiuc a explicat pentru Hotnews că Partidul „Democrația Acasă”, prima formațiune din Republica Moldova care a depus cerere pentru aderare la Comunitatea MEGA.  La conferința MEGA de la Chișinău a participat și fosta procuroare anticorupție Victoria Furtună, care conduce Partidul “Moldova Mare”. În campania de prezidențiale din anul trecut, Furtună a apărut într-un clip filmat în regiunea transnistreană, la care mare majoritatea politicienilor de la Chișinău nu au acces, din cauza restricțiilor impuse de administrația de la Tiraspol. 

În investigația publicată de Ziarul de Gardă, „În Slujba Moscovei” au fost dezvăluite detaliile care indică faptul că Ilan Șor stă în spatele candidaturii lui Furtună, lucru pe care însă politiciana îl dezminte. Furtună se declară pentru păstarea credinței și limbii „moldovenești” și relații bune cu Federația Rusă.

Pe buletinul de vot se mai află și Partidul „Coaliție pentru Unitate și Bunăstare”, condus de fostul ambasador al Republicii Moldova în Statele Unite ale Americii în 2010-2015, Igor Munteanu, dar și fostul deputat în Parlament în 2019-2021 din partea Blocului “Acum”, format de PAS și Platforma DA. Anul trecut, candidatura lui Munteanu a fost scoasă din alegerile prezidențiale, la decizia Comisiei Electorale Centrale de la Chișinău, deoarfece nu a adunat suficiente semnături valabile. 

Candidatul independent Andrei Năstase este fostul ministru al Afacerilor Interne în Guvernul condus de Maia Sandu în 2019 și fondator al Platformei Demnitate și Adevăr (DA), creată în baza mișcării protestatare împotriva regimului oligarhului Vlad Plahotniuc. Năstase a condus formațiunea în perioada 2015-2021.  În 2022, acesta a fost exclus din partidul pe care l-a fondat, din motiv că, fiind consilier municipal, a votat, alături de consilierii socialiști, mai multe planuri urbanistice zonale, contestate de PAS.

Partidul Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE Moldova) este condus de fosta deputata de la Plataforma DA, Arina Spătaru. În vara lui 2024 ea a dezvăluit schema de finanțare și încercări de “cumpărare” a partidelor noi de către Ilan Șor, oligarhul moldovean, care se ascunde în prezent la Moscova. În prezent, este martor în cadrul procesului de judecată în acest dosar. 

Numărul șase pe buletinul de vot este candidata independentă Olesea Stamate, deputat ales pe listele Partidului Acțiune și Solidaritate în 2021 și fosta ministră a Justiției în 2019, în Guvernul condus atunci de Maia Sandu. 

În aprilie, Stamate a fost exclusă din PAS, fiind și în funcția de vicepreședinta a acestei formațiuni, ca urmare a scandalului legat de Legea amnistiei. Mai exact, Stamate a fost acuzată de colegii săi de partid că pe ascuns a promovat amendamentele care a permis eliberarea unor deținuți extrem de periculoși, condamnați pe viață. Stamate a respins însă acuzațiile și chiar a prezentat un documentar, făcut în baza propriei investigației, în care afirmă că amendamentele în sine nu au fost o problemă, însă modificările au fost aplicate intenționat eronat, fapt care a și permis eliberarea unora dintre deținuți. 

Stamate susține că a devenit ținta unui atac la adresa sa. În același timp, președintele comunității de experți de la Chișinău, Watchdog, Valeriu Pașa, a declarat de mai multe ori că, în opinia sa, Stamate a avut drept scop compromiterea reformei Justiției.

Numărul șapte pe buletinul de vot este Partidul Social Democrat European (PSDE), în fruntea căruia recent a venit Tudor Ulianovschi, fostul ministru de Externe în Guvernul Filip, în perioada în care democrații, conduși de oligarhul Vlad Plahotniuc dețineau puterea absolută în Republica Moldova.

Un alt partid, format în jurul fostei echipei al democraților este MIŞCAREA RESPECT MOLDOVA, condusă în prezent de fostul președinte al Partidului Democrat din Moldova, care a fost înlocuit de Vladimir Plahotniuc în 2016, dar care rămânea în echipa sa în funcția de deputat până în 2019.

Numărul 10 este Partidul Național Moldovenesc, condus de un tânăr politician Dragoș Galben, medic de profesie, revenit recent de diaspora, care se prezintă și ca creator de conținut, având inclusiv un canal de Telegram cu peste 6000 de urmăritori.

Dragoș Galben în declarația sa de candidat pentru funcția de deputat a declarat doar un venit anulat de puțin peste 1600 de dolari, dar trei donați de câte 30 de mii de lei moldovenești, în total fiind achivalentul de aproximativ 4600 de euro. La începutul anului trecut, Galbur a organizat o acțiune de protest la Centrul de Cultură Rusă de la Chișinău, în care a pledat pentru afișarea drapelului de stat pe aceasta clădire. Asta în condițiile în care legea chiar îi obligă pe conducătorii acestor structuri să afișeze atât drapelul țării pe care o prezintă, cât și a țării gazdă.