Sari direct la conținut

Alegeri prezidențiale anulate. Putem avea democrație câștigată cu mijloace nedemocratice? 

HotNews.ro
Abțibildul aferent turului II al alegerilor prezidențiale din 6 decembrie 2024. Colaj Hotnews. Foto principală:
Abțibildul aferent turului II al alegerilor prezidențiale din 6 decembrie 2024. Colaj Hotnews. Foto principală:

Soluția pentru o democrație sănătoasă era să avem alegeri duminică. Soluția pentru o societate construită în jurul valorilor pro-europene era să câștige Elena Lasconi. Dar asta era treaba votanților. Nu-ți elimini adversarul din cursă cu deciziile Curții Constituționale. 

Victoria democratică la vot în fața lui Călin Georgescu, acest guru crescut de rețelele sociale sau speciale, ar fi pus capăt unei perioade de ruptură în care ne-am pierdut încrederea unii în alții. Am ajuns să ne urâm total, aici suntem. 

Ce frumos și ușor era să scriem că valorile europene înving orice conspirație. Că votul a învins atacul hibrid lansat de Moscova și găzduit local de rețelele de interlopi și foști securiști. Abia atunci puteam să fim mândri în Uniunea Europeană: România, țara în care rușii și interlopii au încercat, dar au primit una după ceafă.

De fapt, acest drept ne-a fost răpit astăzi, gândiți-vă un pic la acest lucru.

Am fi aflat, după alegeri, cum s-a construit concret finanțarea cu zero lei, acest miracol electoral. Am fi văzut numele firmei de consultanță care a fost parașutată pe filiere externe. 

Toate acestea ar fi fost de dorit. O analiză rapidă arată că statul român atât a putut. Puțin. A fost ineficient, complice uneori, a dat dovadă de impostură prin anumite instituții.

România a reacționat, în ultima secundă, ca un stat atacat

A dat semnalul că nu ne aflăm la capătul unei campanii electorale, ci ne confruntăm cu ceva mult mai grav care nu poate fi devoalat încă integral. 

Factorii de decizie naționali au văzut că pierd lupta. Sau așa ne-au spus nouă. De ce să-i credem, însă, într-o democrație în care circumspecția față de Putere e sănătoasă?

Dar, o înfrângere ar fi putut genera un proces ireversibil de îndepărtare din zona pro-europeană. Un președinte precum Călin Georgescu nu era controlabil de către partide. 

De câteva zile, am remarcat cum statul român s-a pus în spatele Elenei Lasconi. Nu trebuie să negăm evidența. A fost ședința CSAT cu o desecretizare întârziată, a venit un comunicat al Bisericii Ortodoxe, partidele au semnat un pact pro-european. Procurorii treziți din letargie dădeau semne că fac ceva.

Totul părea de partea candidatul pro-european. Dar nu a fost de ajuns și, cu siguranță, a fost prea târziu.

Rolul facțiunii anti Ciolacu din PSD

Cineva, în cercul restrâns de decizie – intern și internațional, și-a dat seama că partida pro-europeană nu poate câștiga duminică. Este singura concluzie rațională care se poate trage. În fața colapsului total, au sunat retragerea. Sau, repet, asta au vrut să ne spună, că nu mai erau șanse. De ce zic ei că nu mai erau șanse?

Nimeni nu a avut încredere în partide că își respectă cuvântul, mai ales că războiul hibrid nu s-a oprit. Credeți că Paul Stănescu, secretar general al PSD, lupta pentru noua cauză? Victor Ponta, fost premier și turist la Belgrad, a declanșat o adevărat mișcare internă în PSD pentru contestarea strategiei lui Marcel Ciolacu.

Nu cred că a fost decizia judecătorilor

Atunci a intervenit brutal CCR. Nu cred că a fost voința judecătorilor. Primul tur a fost validat, iar hotărârea este deja publicată în Monitorul Oficial pe 3 decembrie 2024. 

„Curtea Constituțională, în numele legii, hotărăște: 1. Confirmă și validează rezultatul alegerilor pentru funcția de Președinte al României din primul tur de scrutin de la data de 24 noiembrie 2024. Prezenta hotărâre este definitivă și general obligatorie, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și se aduce la cunoștință prin mass-media. Pronunțată în ședința din data de 2 decembrie 2024”, se arată în documentul publicat în Monitorul Oficial.

Asta se întâmpla în urmă cu doar trei zile. De ce am fi dispuși să considerăm astăzi că ei ș-au schimbat decizia și nu că le-a fost pasată? 

UE salută decizia de la București

Nu asistăm la o rezolvare, ci la o intervenție. Un act chirurgical de urgență.

Normal că nu ne place. Ce democrație își elimină candidații prin Curtea Constituțională? SRI, SIE, Autoritatea Electorală Permanentă, Ministerul de Interne au fost spectatori, în loc să fie vigilenți. Să plece toți, ar fi primul gând.

Observați că din Europa civilizată mesajele nu sunt de îngrijorare, semn că a existat o comunicare prealabilă, o coordonare. Autoritățile au avertizat oficialii din UE și SUA ce urmează și, probabil, au primit ok-ul.

Socialiștii europeni și popularii europeni au salut decizia Curții Constituționale și nu au condamnat atacul asupra statului de drept. Niciun lider european nu a criticat decizia luată la București.

Oficialii au câștigat timp, dar problema de fond nu a fost rezolvată. Starea de confuzie în societate este maximă, nimeni nu mai are încredere în nimeni. 

Frustrarea votanților lui Călin Georgescu este de înțeles. Cum era varianta cu Elena Lasconi, pe primul loc, și Marcel Ciolacu, pe locul doi, care ar fi jucat finala, iar CCR anula alegerile? 

Demonstrații fluviu ar fi umplut marile orașe din țară. Cuvinte precum libertate, alegeri libere și cenzură ar fi fost peste tot.

Pacientul nu e salvat, e pe masa de operație

Este datoria majoră a autorităților să explice rapid. Nu doar să explice, ci să acționeze. Să schimbe urgent ce este de schimbat, să elimine celulele care nu și-au făcut treaba. Să identifice cum România și cetățeanul pot să fie protejați. Acesta este rolul fundamental al unui stat. Să protejeze cetățenii.  

E timpul să aflăm nume, autori, rețeaua banilor. Dacă nu vor deconspira Rețeaua, ne putem pregăti pentru ce e mai rău. În șase luni sau câțiva ani. Pentru că un stat ineficient nu poate să fie salvat mereu prin măsuri nedemocratice. Pacientul nu a fost salvat, se află pe masa de operație.

La finalul unei zile în care democrația a fost învinsă, Klaus Iohannis a anunțat că va sta la Palatul Cotroceni până noul președinte va depune jurământul. Păcat, era un bun moment să facă un pas în spate după ce partidele democratice stabileau un interimar.






INTERVIURILE HotNews.ro