Alexandru Rafila, cel mai longeviv ministru al Sănătății din ultimii 35 de ani, intră atacat și apreciat în noul mandat / Ce vaccinuri pentru maturi vin în România / Criticile

„Suntem o generație care, din păcate, începând cu 1989, a avut încetățenită ideea că vaccinurile, ca metodă de prevenție, se adresează doar copiilor. Și că bolile prevenibile prin vaccinare la adulți sunt foarte puține, eventual ne gândim doar la vaccinarea antigripală”, spune dr. Gindrovel Dumitra, doctor de familie. El explică faptul că Rafila a schimbat tactica în acest domeniu. În schimb, bolnavii de cancer au în continuare reproșuri substanțiale pentru ministrul PSD. 

Alexandru Rafila a fost păstrat în funcția de ministru al Sănătății și în noul Guvern. Rafila rămâne la conducerea sănătății după 3 ani și o lună petrecuți deja în fruntea acestui minister – ceea ce face din el cel mai longeviv ministru al Sănătății de la Revoluție încoace. 

Principala bilă albă a primului mandat al lui Alexandru Rafila este felul în care Sănătatea s-a racordat la PNRR: 27 de spitale din România au câștigat proiecte finanțate din bani europeni. 

Lista cuprinde spitale care vor fi reconstruite de la zero, spitale care vor avea în componență corpuri noi de clădire, precum și reabilitarea unor spitale sau corpuri de spital și dotarea lor cu aparatură de ultimă generație. 

Până acum, românii maturi nu aveau vaccinuri gratuite

Mandatul lui Alexandru Rafila a însemnat și un punct de cotitură în metodologia de vaccinare din România: românii, în special pacienții cronici, au, în premieră, acces la vaccinuri compensate și la maturitate. Anterior, în țara noastră erau decontate doar vaccinuri pentru copii, cu două excepții: vaccinul gripal și vaccinul împotriva COVID-19. 

Planul Național de Combatere a Cancerului nu e aplicat integral

La capitolul reproșuri din partea pacienților, unul dintre cele mai importante este că Ministerul Sănătății nu a reușit nici până acum să implementeze în totalitate Planul Național de Combatere a Cancerului. Este programul lansat ceremonios, în ianuarie 2022, în cadrul unei ceremonii la Palatul Cotroceni, adoptat de Parlament și promulgat de președintele Klaus Iohannis în toamna aceluiași an. 

Eșecul instituției conduse de Rafila în implementarea acestui plan ce conținea măsuri concrete care ar ușura viața pacienților oncologici i-a făcut, de altfel, pe bolnavii de cancer veniți din toate colțurile țării să iasă în stradă în fața Ministerului Sănătății, într-un „Protest pentru viață” – un eveniment fără precedent. 

Lipsa de comunicare

Crizele de medicamente au rămas, de asemenea, o constantă în ultimii 3 ani, la fel ca în mandatele precedenților miniștri ai sănătății. 

Pacienții îi reproșeză ministrului Rafila atât lipsa periodică a accesului la tratament, cât și lipsa de dialog și opacitatea în relația cu ONG-urile care apară drepturile bolnavilor din România. 

În mandatul lui Rafila, pacienții cronici au fost nevoiți, uneori, să organizeze proteste în fața ministerului pentru a reuși să aibă un dialog cu echipa ministrului și a debloca accesul la medicamentele care îi țin în viață.

27 de spitale își vor schimba fața cu bani din PNRR

În februarie 2023, Guvernul aproba lista finală a celor 27 de spitale care au câștigat finanțare în valoare totală de 2,2 miliarde de euro prin PNRR. 

Lista cuprinde spitale care vor fi reconstruite în întregime, corpuri noi de clădire, precum și reabilitarea unor spitale sau corpuri de spital deja existente și dotarea lor cu aparatură de ultimă generație.

În București, 3 spitale vor avea clădiri noi, construite de la zero, datorită acestui proiect: Institutul Marius Nasta – clădirea „Zerlendi” din Calea Șerban Vodă, Institutul de Boli Cardiovasculare „C.C. Iliescu” va avea și el în componență o clădire nouă, iar Spitalul MAI „Dimitrie Gerota” ar urma să funcționeze integral într-un nou sediu.

Costrucțiile cu bani din PNRR sunt, deocamdată, la stadiul de șantiere sau de promisiuni, dar ele ar putea schimba fața unor spitale din România și ar putea schimba în bine atât viața pacienților, cât și pe cea a personalului medical.  

„Implementarea PNRR în sănătate reprezintă o importantă oportunitate pentru dezvoltarea sistemului de sănătate din România. Finanțările prin PNRR vor aduce beneficii semnificative după ce se vor implementa și da în funcțiune – sperăm în respectarea termenelor – inclusiv prin îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru medici – dacă aici ne referim la construirea de clădiri noi pentru spitale”, declară, pentru HotNews, prof. dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din România.

Potrivit Cătălinei Poiană, investițiile în infrastructura medicală și dotările moderne „vor asigura atât un mediu de lucru sigur și eficient pentru profesioniștii din domeniul sănătății, dar vor contribui și la creșterea calității îngrijirilor și a condițiilor oferite pacienților”. 

Dr. Beatrice Mahler: Fără PNRR nu se făcea spitalul

Cătălina Poiană crede și că investițiile din PNRR vor face ca numărul medicilor care pleacă din țară să scadă: „Consider că aceste măsuri vor crea un context favorabil pentru ca sistemul de sănătate să vină cu un argument în plus pentru ca medicii care ar opta să plece în străinătate să rămână în țară, oferindu-le condiții de muncă comparabile cu cele din alte țări.”

Și pentru Beatrice Mahler, medic pneumolog care a ocupat, până acum trei săptămâni, funcția de manager al Institutului Marius Nasta, faptul că se construiesc spitale noi și că „vom putea oferi asistență medicală pacientului în condiții adecvate” reprezintă „un lucru extraordinar”: „Una dintre reținerile pe care marea majoritate a pacienților le au în acest moment, atunci când se adresează spitalelor publice, este legată de condițiile hoteliere. Acestea nu pot fi schimbate decât prin construcții noi, prin clădiri noi. Oricât ai vrea să renovezi o clădire veche, acest lucru este posibil doar până la un punct”, arată Beatrice Mahler, într-un dialog cu HotNews.

În mandatul de manager al lui Mahler, cel mai important spital de boli pulmonare din România a câștigat o finanțare de 72 de milioane de euro din PNRR pentru a reconstrui de la zero secția externă pentru tratarea tuberculozei – cunoscută ca „Zerlendi”. Aceasta funcționa într-o clădire veche de 130 de ani, cu risc seismic gradul I. Construcția noii clădiri de spital a început în primăvara acestui an.

Beatrice Mahler nu crede că reconstrucția Zerlendi ar fi fost posibilă fără banii din PNRR: „Eu cred că nu s-ar fi putut face fără PNRR și fără implicarea Ministerului Sănătății și a Primăriei Sectorului 4. Institutul Marius Nasta nu putea să facă această construcție fără acest ajutor.”

 Vaccinuri compensate în premieră pentru adulți

Până acum un an, sistemul de sănătate din România oferea vaccinuri compensate doar pentru copii. Dacă în alte țări, vaccinurile compensate și pentru adulți –  în special pentru pacienți cu afecțiuni cronice – sunt o realitate de ani de zile, în România, acest lucru a devenit posibil abia în urmă cu un an, printr-un Ordin aprobat de Ministerul Sănătății în mandatul lui Alexandru Rafila.

Vaccinuri precum cel pneumococic, meningococic, împotriva hepatitei B, ROR sau diftero-tetano-pertussis sunt compensate acum 100% pentru pacienți cronici. Vaccinul HPV este compensat, în premieră, în proporție de 50% pentru toate femeile cu vârsta între 19 și 45 de ani.

Vorbim despre o măsură „revoluționară”, pe care atât medicii de familie, cât și asociațiile pacienților cronici o cereau de ani de zile, afirmă, într-un dialog cu HotNews, dr. Gindrovel Dumitra. El este unul dintre cei mai cunoscuți medici de familie din România și coordonatorul Grupului de Vaccinologie al Societății Naționale de Medicina Familiei.

Dr. Gindrovel Dumitra: ”Vaccinându-te, elimini acest risc”

Medicul consideră că această măsură va ajuta, în timp, la creșterea prevenției în România și la alte capitole: „Va întări în timp percepția că este nevoie să facem prevenție indiferent de vârstă. Iar eu sunt convins că și programele de screening vor crește odată cu întărirea percepției privind participarea persoanelor adulte la programe de screening. E vorba de alfabetizare, pur și simplu.”

Gindrovel Dumitra amintește că, în prezent, România stă foarte rău „atât la nivelul vaccinării la adulți, cât și la nivelul programelor de screening. Lucru vizibil și în cel mai recent raport al Comisiei Europene și al OECD. Mortalitatea evitabilă este cea mai mare din UE.”

Medicul mai spune că „Suntem o generație care, din păcate, începând cu 1989, a avut încetățenită ideea că vaccinurile, ca metodă de prevenție, se adresează doar copiilor. Și că bolile prevenibile prin vaccinare la adulți sunt foarte puține, eventual ne gîndim doar la vaccinarea antigripală”.

Vaccinul împotriva Zona zoster vine în România

Asta în timp ce o afecțiune cronică la un pacient adult „e menținută sub control cu eforturi și cheltuieli mari pe medicamente și pierzi totul când te infectezi cu o bacterie – cum este meningococul sau pneumococul – care poate să facă ravagii. Vaccinându-te, elimini acest risc.”

În acest moment, dintre vaccinurile pentru boli prevenibile prin vaccinare – din care OMS nonimalizează 15 vaccinuri recomandate și pentru populația adultă – doar două mai lipsesc din România: vaccinul împotriva Hepatitei A și vaccinul împotriva Zona zoster, care urmează să fie aprobat și în România, mai spune dr. Gindrovel Dumitra. 

În plus, Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca toată populația să aibă acces la toate măsuri de prevenție, în așa fel încât „să putem să asigurăm o viață îndelungată pentru fiecare, atât cât se poate obține, folosind instrumentele pe care le avem la îndemână în acest moment. Vaccinarea pe tot parcursul vieții este una dintre componentele acestui principiu”, încheie medicul. 

Planul Național de Cancer, transformat în „Protest pentru viață” 

Planul Național de Combatere a Cancerului urma să fie principalul document de politică publică ce fundamentează măsurile de prevenire şi combatere a cancerului la nivel naţional și aducea inclusiv servicii la care pacienții oncologici nu au, în prezent, acces decât contra cost.

În termen de 180 de zile, Guvernul trebuia să aprobe prin Hotărâre normele de aplicare şi de implementare a Planului Naţional de Combatere a Cancerului în România, elaborate de Ministerul Sănătăţii împreună cu fiecare minister care are reţea medicală.

Cezar Irimia, pacient cu două afecțiuni oncologice și președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, declară pentru HotNews că setul de aplicare nu e aprobat însă nici acum, la doi ani de la promulgarea legii.

 „Nu avem norme, a găsit o portiță (Rafila – n.red.), introducând o parte dintre ele în contractul cadru cu CNAS, ca niște ghiduri sau protocoale. Normele sunt scrise, dar nu le aprobă, pentru că ideea Planului de Cancer a venit de la Cotroceni. Asta chiar dacă domnul Rafila a fost co-autor la plan, l-a votat ca deputat, este și semnătura dânsului acolo. Vorbim despre orgolii care fac rău pacienților și sistemului de sănătate”, consideră Cezar Irimia. 

De altfel, neaplicarea Planului de Cancer a stârnit nemulțumirea pacienților oncologici. În iulie 2023, bolnavi din toate colțurile țării organizau – o premieră în România – un „Protest pentru viață” în fața Ministerului Sănătății.

 ”Rafila nu a făcut nimic pentru noi”

Instituția condusă de Alexandru Rafila nu doar că nu a elaborat la timp normele de aplicare, dar își dorea, la un moment dat, elaborarea unui nou Plan de combatere a cancerului. 

Președintele celui mai mare ONG care apără drepturile pacienților oncologici din România nu îl mai vrea pe Alexandru Rafila ministru: „Degeaba am spus că își pun semnătura pe certificatele de deces ale pacienților (despre coaliția de guvernare – n.red.), se pare că nu aude nimeni strigătul nostru de ajutor. Rafila nu a făcut nimic pentru noi. Când am semnalat că lipsesc medicamente pentru bolnavii de cancer ne-a trimis, pur și simplu, sfidându-ne, la Ministerul de Finanțe. A spus că acolo sunt banii. Ne-a umilit, pur și simplu. Ne-a abandonat!”

Cezar Irimia mai spune că „s-au întâmplat atâtea în spitale în acești 3 ani, iar domnul ministru rezistă eroic.”

Irimia îl acuză pe Rafila și că „se comportă ca un vechil” cu pacienții care îi cer ajutorul: „Pentru cine faci construcții cu bani din PNRR dacă noi murim, din cauză că nu avem medicamente?”

Începând de anul viitor, Cezar Irimia își propune ca, împreună cu alte asociații de pacienți, să realizeze trimestrial o „ecografie” a sistemului de sănătate: „Să organizăm în fiecare trimestru o dezbatere publică în care să arătăm ce avem, ce nu avem, ce lipsește, ce s-a făcut și ce nu s-a făcut.”

O boală complet neglijată

Mihăiță Bariz, un tânăr de doar 24 de ani diagnosticat cu o boală pulmonară rară, care l-a făcut, o perioadă, dependent de un concentrator de oxigen, a devenit, în ultimii ani, vocea pacienților cu fibroză chistică din România și a fondat un ONG care luptă pentru drepturile acestora. 

Mihăiță Bariz a fost la un pas de a avea nevoie de transplant pulmonar din cauza fibrozei chistice, boala de care suferă încă de când era copil, și care făcuse ca plămânii săi să funcționeze, la un moment dat, doar la capacitatea de 21%. 

Pe Mihăiță Bariz, primele luni ale mandatului lui Alexandru Rafila l-au prins în stradă, în fața Ministerului Sănătății, alături de alți pacienți. La începutul anului 2022, pacienții cu fibroză chistică au protestat timp de 9 săptămâni, în fiecare zi de joi – mai întâi în fața Guvernului, apoi în fața Ministerului Sănătății – cerând decontarea unui medicament inovativ ce le oferea șansa la o viață normală. După 9 săptămâni de proteste ale pacienților, medicamentul a fost inclus pe lista medicamentelor compensate.

Acum, Mihăiță Bariz spune, pentru HotNews, că anul viitor se pregătește pentru o luptă similară: va cere din nou, tot în stradă dacă va fi nevoie, ca pacienții români să aibă acces la un alt medicament revoluționar pentru fibroză chistică, aprobat recent în alte țări.

Mai ales că, amintește el, bolnavii de fibroză chistică nu au alternativă: în țara noastră nu se face transplant pulmonar. Mihăiță Bariz se întreabă și de ce nimeni nu mai vorbește despre acest lucru. 

Bariz acuză lipsa de deschidere

Bariz nu acuză doar lipsa accesului la tratament, ci și opacitatea ministrului Rafila în relația cu ONG-urile care apără drepturile pacienților: spune că în ultimii 3 ani, a fost primit o singură dată la o discuție cu ministrul Sănătății, cu toate că a solicitat acest lucru în mod repetat.

Duminică seară, când a aflat că Rafila este propunerea PSD pentru un nou mandat, Mihăiță Bariz a publicat pe pagina sa de Facebook o scrisoare deschisă adresată președintelui Klaus Iohannis și premierului Marcel Ciolacu. 

„Experiența mea personală, ca pacient dependent de îngrijire continuă, reflectă dureros acest declin. În loc de progres, asistăm la o degradare continuă a serviciilor medicale, punând în pericol sănătatea și chiar viața pacienților vulnerabili. Acest lucru este inacceptabil într-o țară europeană și membră a Uniunii Europene”, a spus Mihăiță Bariz. 

„Această scrisoare nu este doar vocea mea, ci și vocea miilor de pacienți cronici care luptă zilnic pentru dreptul la viață și sănătate. Dacă aceste solicitări nu vor fi luate în considerare, anunț pe această cale că, începând cu data de 13 ianuarie 2025, de ziua mea de naștere, voi porni un protest maraton săptămânal. Acest protest va continua fără întrerupere până când ministrul Alexandru Rafila, va fi destituit din funcția de ministru al sănătății”, a încheiat Bariz.