​​ANALIZA Ce impact are proiectul descentralizarii asupra cladirilor monument istoric

ONG-urile care apara patrimoniul acuza Ministerul Dezvoltarii ca, prin proiectul de descentralizare, elimina filtrul cel mai important in calea rechinilor imobiliari. Astfel, reprezentantii societatii civile arata ca proiectul lui Liviu Dragnea consfinteste trecerea in subordinea Consiliilor Judetene a directiilor judetene de Cultura, ceea ce ar duce la eliminarea Ministerului Culturii din circuitul avizelor de constructie. Adica, exact institutia care, in ultimii ani, a reusit sa se opuna unor controversate proiecte imobiliare ce ar fi dus la distrugerea unor monumente istorice.

Proiectul Legii descentralizarii prevede ca directiile judetene de Cultura aflate in subordinea Ministerului Culturii sa se reorganizeze si sa se infiinteze comisii echivalente in subordinea Consiliilor Judetene si a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

Aceste directii vor aviza toate interventiile pe cladiri monument istoric, declasarea monumentelor de categorie B (de importanta locala), vor aviza planurile urbanistice care reglementeaza ce se construieste in zonele protejate (unde se afla cladiri vechi, importante pentru orase) si vor da certificatul de descarcare de sarcina arheologica pentru siturile arheologice. Potrivit ONG-urilor care apara patrimoniul, aceste masuri ar putea duce la distrugerea cladirilor vechi si valoroase. Motivul? Ministerul Culturii, aflat sub observatia presei centrale si a ONG-urilor, a actionat ca un filtru in calea multor abuzuri. Daca acest proiect de lege intra in vigoare, administratiile locale isi vor da singure toate avizele importante, printre care si cel dat inainte de Ministerul Culturii.

Astfel, Ministerul Culturii a oprit mai multe proiecte care afectau zonele protejate si cladirile monument, practic avizul de la Ministerul Culturii fiind un filtru in plus pentru marile proiecte imobiliare care in principal sunt guvernate de inerese economice, nu de interesul de a proteja patrimoniul construit.

Cateva exemple in care Ministerul Culturii s-a opus proiectelor administratiilor locale:

– Bucuresti: Palatul Stirbei din Calea Victoriei 107, in spatele caruia ar fi urmat sa se construiasca un bloc de 40 metri inaltime. Citeste aici mai mult.

– Bucuresti: cladire de 37 metri inaltime peste Banca Marmorosh-Blank din strada Doamnei 2-4 Citeste aici mai mult.

– Constanta: PUZ Peninsula Constanta care propunea blocuri de 25-30 de etaje in orasul vechi din Constanta, zona Cazino, Plana Modern. Citeste aici mai mult.

Potrivit Legii descentralizarii, „se infiinteaza in subordinea consiliilor judetene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, directiile judetene pentru cultura si patrimoniu, respectiv a municipiului Bucuresti, prin reorganizarea directiilor judetene pentru cultura si patrimoniu national, respectiv a municipiului Bucuresti, aflate in subordinea Ministerului Culturii”.

Ce atributii vor avea directiile Judetene de Cultura:

– avizeaza interventiile asupra monumentelor istorice aflate in domeniul public sau privat al comunei, orasului, municipiului sau judetului ori in proprietate privata a persoanelor fizice sau juridice aflate pe teritoriul judetului;

– avizeaza clasarea si declasarea monumentelor istorice de clasa B aflate in domeniul public sau privat al comunei, orasului, municipiului de pe teritoriul judetului, respectiv a judetului;

– exercita dreptul de preemptiune al statului pentru monumentele istorice clasate in grupa B;

– avizeaza documentatiile de urbanism si amenajarea teritoriului pentru instituirea, delimitarea si reglementarea construirii zonelor de protectie a monumentelor istorice indiferent de clasa sau a zonelor construite protejate cu monumente istorice indiferent de clasa, aflate in domeniul public sau privat al comunei, orasului, municipiului sau in proprietatea privata a persoanelor fizice sau juridice de pe teritoriul judetului;

– avizeaza studiile de fundamentare din planurile de amenajare a teritoriului, planurile urbanistice generale, planurile urbanistice regionale, planurile urbanistice zonale ale comunelor, oraselor, municipiilor care cuprind monumente istorice clasate indiferent de clasa;

– emit certificatul de descarcare de sarcina arheologica pentru siturile arheologice aflate pe terenurile din domeniul public sau privat al comunei, orasului, municipiului, judetului sau proprietate privata a persoanelor fizice sau juridice;

– Interventiile asupra monumentelor istorice aflate in proprietatea publica sau privata a statului se fac numai pe baza si cu respectarea avizului emis de catre Ministerul Culturii. Interventiile asupra monumentelor istorice aflate in proprietatea publica sau privata a comunelor, oraselor, a municipiilor sau a judetelor si a celor aflate in proprietatea privata a persoanelor fizice ori juridice se fac numai pe baza si cu respectarea avizului emis de catre directiile judetene pentru cultura si patrimoniu, respectiv a municipiului Bucuresti.￢

Cum sunt numiti sefii

Potrivit proiectului de lege, conducatorii directiilor judetene pentru cultura si patrimoniu, respectiv a municipiului Bucuresti, sunt numiti, in urma evaluarii cunostintelor si abilitatilor manageriale, dupa cum urmeaza:

– prin hotarare a consiliului judetean, la propunerea presedintelui acestuia;

– prin hotarare a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, la propunerea primarului general al municipiului Bucuresti.

Pe langa atributii, administratiile locale primesc si bani:

– o cota-parte de 50% din sumele provenite din aplicarea timbrului monumentelor istorice de clasa A, gestionate de Ministerul Culturii, prin Institutul National al Patrimoniului, sunt virate, lunar, la bugetele locale ale judetelor pe a caror raza teritoriala au fost incasate.

– o cota-parte de 50% din sumele colectate la Fondul Cultural National se face venit la bugetele locale ale judetelor, respectiv al Municipiului Bucuresti, dupa caz, cu destinatia finantarii nerambursabile a programelor, proiectelor si actiunilor culturale.

Ce spun arhitectii si ONG-urile despre aceste modificari:

Serban Tiganas, presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania: „As incepe cu partea optimista. Si aceea ca, in principiu, descentralizarea in general este o evolutie fireasca si pozitiva daca este bine facuta. Dar aici, marea problema a descentralizarii se suprapune pe marea problema romaneasca si anume a competentelor si a felului in care acestea opereaza. Mi-e teama a aceste competente sa nu existe la un nivel acceptabil, deci sa nu poate sa fie performante. Din lipsa de specialisti competenti si morali, angajati in structurile respective care se vor crea. Stau sa ma intreb cum vor lucra aceste structuri descentralizate. Tot cu niste comisii cu specialisti care nu sunt platiti, ca si pana acum, care sunt voluntari si care opereaza ocaziuonal si sub alte presiuni pe care le presupune voluntariatul cand esti expert intr-un domeniu. Sau vor fi angajati permanent in structurile locale. Sau vor fi indemnizati. Toate aceste detalii care fac pana la urma ca aceasta initiativa sa functioneze sau nu, sau sa aiba efecte benefice sau din contra, conteaza. Ministerul Culturii este o structura dinamica, acolo s-au perindat mai multe figuri. M-as referi la protectia patrimoniului care in Romania a esuat. Acesta este sentinta definitiva si vizibila de toata lumea cu ochiul liber. Nu trebuie sa fii expert. Protectia patrimoniului in formula practicapa pana acum, din care face parte si aceasta competenta de avizare la Ministerul Culturii a esuat. Acum, descentralizarea ar putea sa dea sanse comunitatilor locale sa isi protejeze patrimoniul asa cum doresc in sensul bun al cuvantului, la nivelul culturii si ambitiei pe care comunitatile locale este firesc sa le aiba fata de patrimoniul construit. In acelasi timp, exista riscul ca o comunitate locala dominata de diverse jocuri economico-politice sa fie vulnerabila. In aceste situatii o structura ministeriala centralizata prezenta un anumit fel de garantie de aplicare unitara a standardelor”.

Gheorghe Patrascu, arhitectul sef al municipiului Bucuresti: „Nu am nicio parere. Nu vreau sa am pareri fiindca mi se interpreteaza”.

Nicusor Dan, presedintele Asociatiei Salvati Bucurestiul: „In primul rand, in conditiile in care legea aceasta trece, Ministerul Culturii nu are de ce sa mai existe pentru ca 99% din competentele lui trec la Consiliile Judetene. Asa sa cum este construit acum sistemul administrativ, Ministerul Culturii si Directiile de Cultura care tineau de Ministerul Culturii constituiau un filtru la decizia administrativa a administratiilor locale pe chestiuni de patrimoniu. In conditiile in care transferi Directiile de Cultura si mare parte din atributiile Ministerului Consiliilor judetene, dispare acest filtru si practic lasi toata decizia la mana Consiliului Judetan. Sunt cazuri in care ministerul Culturii s-a opus, de exemplu in cazul proiectului imobiliar de la Palatu Stirbei de pe Calea Victoriei, la Planul Urbanistic Zonal pentru peninsula din Constanta unde nu erau lucruri tocmai bune, la proiectul imobiliar de la casa lui spiru Haret din Bucuresti. Si sunt alte proiecte care inca nu au ajuns la Ministerul Culturii, dar care sunt pericole iminente. De exemplu, proiectul pasajului de la Piata Operei din Timisoara, a celui de la Casa Marmorosh Blank din Bucuresti, la descarcarea de sarcina arheologica a Masivului Carnic din Rosia Montana. Dupa aprobarea acestei legi, in marea majoritate a judetelor fenomenul de distrugere a patrimoniului se va amplifica. Exista judete in care am vazut ca autoritatile locale au o preocupare pentru patrimoniu, nu trebuie sa negam asta, dar in marea majoritate a judetelor distrugerea asupra patrimoniului se va amplifica, si va fi raiul speculatorilor imobiliari. Si mai este o chestiune care tine de competenta. Asa cum este facuta legea acum, spre exemplu, restaurarile de pictura, de la orice biserica monument din Romania va fi avizata de Directia din subordinea Consiliului Judetean, nu de Ministerul Culturii. Deci, poate chiar si din buna intentie vom vedea tot felul de mesteri care vor face lucrari pe biserici de secol XVII cu avizul CHJ care nu va avea un specialist care sa spuna daca e bine sau nu ce se intampla. Nu vor avea specialisti sa puna in aceste Directii de Cultura Judetene”

Roxana Wring, presedintele Asociatiei Pro_Do_Mo: „Daca pot sa spun asa, pe intelesul tuturor, este echivalentul unei solutii nucleare asupra patrimoniului national. Sau cum sa il facem sa dispara in ritm accelerat. Eu am citit textul de lege, dar in momentul in care aceasta descentralizare se face in felul propus, nu facem decat sa creem o confuzie si lipsa de coerenta care nu poate sa duca decat la anihilarea patrimoniului. Aici nu vorbim numai de monumentele de interes local (categoria B) ci si cele de categorie A si cele de pe Lista UNESCO. Ca sa inteleaga toata lume, asta inseamna ca o autoritate publica isi va da singura avize, se va automonitoriza si se va autocontrola. deci, din start, conflictele de interese vor fi acceptate. Ma indoiesc ca o astfel de propunere, facuta pe genunchi, poate sa reziste cand este testata la cadrul legislativ. Primariile si Consiliile Judetene vor putea sa faca absolut tot. Ele vor emite avizele de specialitate pentru autorizatiile de construire, ele vor emite si autorizatiile de construire/demolare pe baza acelorasi avize date tot de ele, ele vor trebui sa monitorizeze si sa controleze ca se respecta legislatia. Conflictul de interes este atat de flagrant incat eu nu pot sa imi inchipui ca cineva poate sa propuna asa ceva. Sa vorbim de un proiect de la Primaria Bucuresti, primaria il finanteaza, primaria il avizeaza dupa care il si autorizeaza si verifica si daca este bine ce s-a intamplat. Deci se elimina orice fel de control. Se creaza niste disfunctionalitati pe care le vom vedea. Exista judete mai bogate cum este Sibiu, Bihor, unde exista o preocupare pentru patrimoniu si lucrurile vor merge mai bine. Dar exista judete cum este Teleorman sau Constanta unde baronii locali vor rade tot si nu va exista niciun control. ca efect Ministerul Culturii nu va mai conta deloc. Sa vii cu un asemenea proiect inseamna lipsa de responsabilitate si inconstienta”.

Stefan Balici, reprezentant ARA: „Inca nu am vazut proiectul de lege. Am auzit de aceste modificari, insa nu va pot da un punct de vedere pana nu citesc despre ce este vorba”.