Analiza: Ce investiții verzi planifică orașele din România pentru perioada 2023-2030

La Centrul Român de Politici Europene ne-am uitat la modul în care cele mai importante orașe din România își planifică portofoliile de investiții verzi pentru perioada 2023-2030, ce ținte pentru îmbunătățirea calității mediului și-au propus și care a fost rolul comunității locale în elaborarea acestor documente cheie de la nivel local.

Ceea ce am făcut a fost să analizăm dintr-o perspectivă verde portofoliile de proiecte ce fac parte din strategiile de dezvoltare de la nivelul municipiilor reședință de județ și primăriilor din București pentru perioada actuală de finanțare europeană. Am construit o metodologie de selectare a proiectelor verzi sau cu o componentă verde substanțială pentru a putea înțelege mai bine orientarea administrațiilor publice din România înaintea unor decade care vor prioritiza investițiile verzi. Raportul, sperăm noi, prezintă viziunea celor mai importante primării din România în ceea privește dezvoltarea sustenabilă și (re)orientarea investițiilor publice spre obiectivul major de neutralitate climatică.

De ce sunt importante strategiile de dezvoltare locală? Pentru că ele identifică și prioritizează investițiile publice și arată, într-o manieră structurată, evoluția obiectivelor locale de dezvoltare. Sunt cele mai importante documente strategice de la nivel local și, în mod ideal, includ întregul portofoliu de proiecte și oferă mecanisme de prioritizare a investițiilor, susțin planificarea strategică, țintele și indicatorii asumați de administrație. Spunem în mod ideal pentru că în administrația românească componenta de planificare, respectiv de monitorizare și evaluare a acestor strategii, este deficitară, având la dispoziție puține date publice disponibile care să evalueze gradul de îndeplinire a țintelor asumate.

Chiar sunt administrațiile locale interesate de o planificare (cu cap) pe termen lung și să-și urmărească indicatorii de dezvoltare? Și da, și nu. Din documentarea noastră, avem exemple de administrații locale care au strategii de dezvoltare locală făcute responsabil și unde administrațiile s-au implicat la fiecare pas (un mare bravo!). Avem strategii făcute responsabil, dar asta este mai mult meritul celor care le-au elaborat și mai puțin ale administrațiilor locale ceea ce va conduce la un fiasco în implementare. Și avem strategii locale foarte greu de urmărit și unde răsuflă dezinteresul prin toții porii și nu merită prea mult amintite.

Avem însă la nivelul tuturor strategiilor de dezvoltare locală o componentă ignorată – cea de monitorizare și evaluare. Avem nevoie și de mai multă transparență și de o simplificare majoră la nivelul strategiilor de dezvoltare. Experiența noastră din această cercetare indică o dificultate destul de ridicată chiar și pentru administrațiile publice locale în a-și urmări propriile strategii, iar în cazul publicului larg acest exercițiu devine aproape imposibil.

De ce sunt importante investițiile verzi în mediul urban? Nu pentru că ni le cere cineva și ne impune Bruxelles-ul diverse bazaconii, așa cum simt nevoia unele partide eurosceptice să ne explice, ci pentru că avem orașe extrem de poluate, unde trăim mai puțin și mai prost, și, de multe ori, nici măcar nu avem date publice care să ne arate asta într-o manieră structurată. Ceea ce face UE este să ne dea bani să finanțăm investițiile acestea (și) la nivel local și, fără fonduri europene, multe dintre orașele noastre ar fi băltit în continuare cu bugete folosite aproape exclusiv pentru finanțarea cheltuielilor operaționale.

Ce bugete vor aloca cele mai importante orașe din România pentru investiții în perioada 2023-2030? Dacă se păstrează trendul creșterii cheltuielilor din perioada 2017-2022 și fiecare administrație locală va aloca 30% din bugetul local către cheltuielile de capital (un scenariu optimist), atunci vorbim de o sumă de puțin peste 19.1 miliarde EUR. Primăria Municipiului București și cele șase sectoare au un potențial de investiții ce atinge aproape 7 miliarde EURO în perioada 2023-2030, fiind urmate de orașe precum Iași (940 milioane EUR), Timișoara (922 milioane EUR) sau Cluj-Napoca (913 milioane EUR).

Câteva idei despre rolul strategiilor de dezvoltare locală în viața de zi cu zi a administrațiilor publice (și a comunităților locale)

• Strategiile de dezvoltare locală sunt greu de urmărit, chiar și pentru cineva avizat. Multe au sute (chiar și mii) de pagini, unele sunt dezlânate, nu au date centralizate și, de multe ori, sunt publicate în formate (cel puțin) neprietenoase. Și, uneori, se fac într-un timp mult prea scurt pentru asemenea exerciții și chiar cu bugete reduse (cu ceva excepții). Sunt însă și strategii de dezvoltare locală elaborate responsabil și care chiar sunt utilizate pentru planificarea strategică.
• Publicul țintă este de multe prea ori (exclusiv) administrația locală și cu o orientare marginală asupra implicării comunității locale, grupurilor civice, ONG-uri, mediului academic sau publicului larg. Această arhitectură afectează participarea publicului larg în toate etapele strategiei și avem (prea) multe strategii care nu au organizat nicio consultare reală sau unde au publicat doar un chestionar online cu câteva zeci de răspunsuri. Adică un mare zero. Unele strategii nici măcar nu au completat capitolul de participare publică sau sunt luate informații cu copy-paste de la o strategie la alta.
• Nicio administrație locală nu publică structurat date privind gradul de îndeplinire a strategiilor (proiecte și indicatorii asumați), ceea ce afectează orice formă de monitorizare și evaluare. De fapt, cu excepția unor monitorizări interne a ceea ce și-au propus în strategii (și unele primării chiar fac o treabă ok), e aproape imposibil de evaluat gradul de îndeplinire al strategiei, dacă e nevoie de ajustări, ce s-a făcut bine și ce s-a făcut prost.
• De multe ori, portofoliile de proiecte sunt un wishlist, cu sute, dacă nu mii de proiecte în cazul orașelor mari, fără o prioritizare clară. Sigur, e dificil de estimat la virgulă ce investiții vrei să faci pe o perioadă de 5-7 ani, dar nu absurd să identifici tematicile mari și să pregătești proiecte mature. Planificarea nu e punctul forte la nivelul primăriilor.
• Portofoliile de proiecte au estimări de costuri mult peste potențialul de investiții al primăriilor, iar în unele cazuri acestea le depășesc chiar de 10-15-20 ori. În lipsa unor prioritizări asumate și urmărite, legătura dintre planul de investiții al primăriei și strategia în sine scade. Puține administrații locale au introdus și o planificare financiară în strategii.
• Aceeași problemă și cu indicatorii pe care primăriile și-i doresc de principiu îmbunătățiți (de mediu de ex.). Foarte puține strategii corelează indicatorii tematici de portofoliul de proiecte.
• O asumare limitată a strategiilor de dezvoltare locală din partea unor administrații locale. Fără o asumare publică și transparență în implementarea, monitorizarea și evaluarea strategiei, de la cel mai înalt nivel de decizie lucrurile nu vor funcționa.

Câteva idei despre investițiile verzi cuprinse în strategiile de dezvoltare locală și ce prioritizează primăriile

• Ceea ce noi am catalogat ca investiții verzi sau cu o componentă verde semnificativă reprezintă un portofoliu de proiecte de cel puțin 18.6 miliarde EUR, dintr-un total de peste 95.4 miliarde EUR, împărțite pe următoarele tipuri de investiții: C1 (Calitatea aerului) – 3.2 miliarde EUR, C2 (Calitatea apei) – 1.3 miliarde EUR, C3 (Biodiversitate urbană) – 2.5 miliarde EUR, C4 (Deșeuri și economie circulară) – 1.2 miliarde EUR, C5 (Poluare fonică) – 0.186 miliarde EUR și C6 (Eficiență energetică) – 10.4 miliarde EUR. Procentul mediu de investiții verzi la nivelul orașelor analizate este de 19,47% din totalul strategiilor de dezvoltare, dar strategia mamut de la nivelul Bucureștiului (cca. 59 miliarde EUR) influențează semnificativ aceste date. Raportul cuprinde o analiză cu și fără București.
• Ies în evidență bugetele semnificative planificate pentru capitolul de energie / eficiență energetică ce domină portofoliile de proiecte atât ca valori estimate (55.7% din total), dar și ca număr de proiecte. Restanțele istorice la nivelul infrastructurii publice, o preferință spre proiecte vizibile și mai ușor de îndeplinit, dar și o abordare timidă în procesele de înverzire și de reducere a poluării din marile orașe ce ar putea duce la pierderea unor voturi (pe teme precum traficul rutier, o politică mai strictă pe zona de deșeuri, poluare fonică, încălzire sau poluarea aerului) aglomerează aceste portofolii în jurul unor obiective mult mai ușor de îndeplinit.
• Proiectele ce ar trebui să îmbunătățească indicatori foarte slabi de mediu privind economia circulară, poluarea fonică sau biodiversitatea urbană sunt foarte limitate, atât ca valoare, cât și ca număr. Țintele asumate de administrațiile publice locale pe aceste subiecte sunt puține. Poluarea fonică, de exemplu, care afectează dramatic toate orașele din România este cvasiignorată în strategiile de dezvoltare, doar un număr limitat de orașe estimând că vor realiza măcar hărți de zgomot (iar acele investiții nu sunt cuplate și la o paletă de indicatori ce pot fi urmăriți anual). Orașe cu apă caldă din UE au de ani buni hărți de zgomot/poluare la nivel de străzi, nu doar câțiva senzori puși de ONG-uri.
• Multe primării pur și simplu au o capacitate limitată în a colecta și analiza date privind starea mediului. Datele privind calitatea aerului, poluare fonică, suprafețele de spațiu verde sau trasabilitatea gunoiului sunt cele mai afectate de lipsa capacității administrațiilor locale de a le urmări și analiza periodic. Dacă cerem de trei ori datele privind trasabilitatea gunoiului (cât colectăm/cât sortăm/ce se întâmplă post colectare și sortare) pe ultimii cinci ani de la orice primărie din România primim trei răspunsuri diferite. Aceste date ar trebui să fie și primele incluse în documentele strategice și corelate cu portofoliul de investiții, respectiv urmărite în timp real și analizat modul în care pot fi îmbunătățite.
• Indicatorii de mediu urmăriți de administrațiile locale sunt foarte puțini. Avem o serie de orașe în România parte a unor inițiative europene privind orașele verzi ce includ și indicatori de bază ce ar trebui urmăriți la nivel urban. Am inclus și noi un capitol dedicat acestora și sperăm, în viitorul apropiat, să vedem administrații locale care își asumă publicarea acestora.

Ce se poate face mai bine

Strategiile de dezvoltare locală pot juca un rol cheie în dezvoltarea sustenabilă a orașelor. Din păcate, în unele cazuri acestea sunt subutilizate și nu reușesc să reprezinte elementul central în jurul căruia administrațiile locale își construiesc portofoliul de investiții și țintele asumate. Limitările țin atât de arhitectura acestora, cât și de abordarea decidenților publici care nu consideră planificarea strategică și urmărirea unui plan multianual de investiții ca fiind elemente cheie pentru mandatele lor.

Pe scurt, există încă foarte multă impredictibilitate în planificarea de la nivel local, cuplată cu decizii de multe ori ad-hoc și influențate politic, ce afectează semnificativ obiectivele strategiilor de dezvoltare locale. O mai bună clasificare a investițiilor asumate, împreună cu indicatorii și țintele pe termen mediu și lung, oferă administrațiilor locale o componentă solidă de evidence-based policy prin care pot evalua și monitoriza la intervale regulate impactul investițiilor asumate.

Conform documentării noastre, nu există nicio administrație publică locală care să prezinte într-o manieră publică structurată modul în care își urmează strategia de dezvoltare, gradul de îndeplinire a țintelor și indicatorilor asumați, respectiv portofoliul de proiecte. Există însă la nivelul administrațiilor o monitorizare internă a acestui proces, în special a stadiului proiectelor de investiții. Abordarea destul de opacă, preferată de unele administrații publice locale, trebuie depășită, iar responsabilizarea administrațiilor publice locale depinde de creșterea gradului de transparență și a unui sistem adecvat de monitorizare și evaluare a acestor documente strategice.

Propunem însă, pe lângă măsuri punctuale ce ar ajuta la coerența și transparența strategiilor de dezvoltare locale, un plan dedicat de proiecte verzi pentru neutralitate climatică. Acest plan pornește de la nevoia de transparență și de a orienta acest document strategic care definește viziunea administrației pe termen lung către publicul larg. –Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro