​ANALIZA Cele mai controversate contracte ale administratiei Oprescu

Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a fost retinut sambata noapte de Directia Nationala Anticoruprie fiind acuzat ca primea 10% din valoarea unor contracte incheiate intre municipalitate si diverse firme. Primaria Capitalei ruleaza in fiecare an un buget de circa 1 miliard de euro, iar achizitiile publice facute de municipalitate se ridica la cateva zeci de milioane de euro. Poate cel mai controversat contract al administratiei Oprescu este cel privind inchirierea sediului unde municipalitatea isi desfasoara activitatea, platindu-se chirie peste 10 milioane de euro in 4 ani, in loc sa se cumpere cladirea cu acesti bani. O alta afacere controversata o reprezinta pistele pentru biciclete realizate in 2010 si pentru care s-au platit circa 10 milioane de euro, dar care au fost desfiintate de politie fiindca au fost realizate necorespunzator. Controversate sunt si o parte dintre licitatiile facute de municipalitate pentru marile proiecte de infrastructura, unde contracte de milioane de euro au fost atribuite prin negociere sau la licitatii la care au participat mai multe firme, dar doar o oferta a fost admisa.

Afacerea cu sediul Primariei

Primaria Capitalei a inchiriat, in 2009, fara licitatie, turnul de 14 etaje din Splaiul independentei, nr. 291-293, in suprafata de 13.536 mp si de atunci pana la inceputul anului 2014 a platit anual chirie 2,9 milioane de euro pe an, potrivit contractului de inchiriere aflat pe site-ul Primariei. Sorin Oprescu spune ca a platit chirie doar 1,2 milioane de euro pe an.

In total, pana acum, s-au platit pentru inchirierea acestui sediu, din bani publici, circa 11,6 milioane de euro, varianta din contract si circa 5 milioane de euro – varianta primarului Oprescu. Initial, primarul Sorin Oprescu a declarat ca aceasta chirie se va transforma intr-un leasing financiar, dupa expirarea perioadei de inchiriere, cladirea urmand sa devina proprietatea municipalitatii. Acest lucru nu s-a intamplat.

Firma care detine turnul unde Primaria Capitalei isi desfasoara activitatea a cerut in 2014 in instanta evacuarea institutiei. Potrivit municipalitatii, Apatel Properties, proprietarul cladirii, refuza recunoasterea prelungirii de drept a contractului de inchiriere ulterior datei de 01.02.2014 refuzand si emitere facturilor fiscale pentru contravaloarea chiriei, precum si pentru utilitati. Primaria se judeca si ea cu Apatel pentru recunoasterea contractului de inchiriere si a leasingului imobiliar. Citeste aici mai mult.

Peste 10 milioane de euro pentru piste de biciclete care nu exista

Bucurestiul mai are in prezent circa 10 km de piste pentru biciclete, potrivit raportului Organizatiei pentru Promovarea Transportului Alternativ in Romania (OPTAR) pe anul 2015. Asta desi Primaria Capitalei, prin Administratia Strazilor, a platit 11 milioane de euro in 2008 si 2010 pentru amenajarea a 122 km de piste pentru biciclete. Pistele au fost realizate pe trotuar, prin vopsirea asfaltului, fara ca bordurile sa fie aduse la nivel si avand tot felul de obstacole pe traseu (chioscuri de ziare, florarii, stalpi, pomi, tomberoane), iar Politia Rutiera le-a inchis pentru ca nu erau sigure pentru ciclisti.

Primaria Capitalei, prin Administratia Strazilor, a platit 11 milioane de euro in 2008 si 2010 pentru amenajarea a 122 km de piste pentru biciclete. In 2012, Politia Rutiera a inchis aproximativ 80% dintre aceste piste deoarece erau nefunctionale.

In 2011 insa, cu aproape un an inainte sa inchida pistele, Politia Rutiera a cerut Administratiei Strazilor sa remedieze aceste erori.

Cu toate acestea, in acest interval de timp Administratia Strazilor nu a facut nimic. Acum, institutia sustine ca pistele au iesit din garantie si firmele care au incasat cele 11 milioane de euro numai au nicio obligatie. „Pistele pentru biciclisti au fost desfiintate dupa ce au iesit din garantia oferita de firma care le-a construit”, a raspuns Administratia Strazilor sec.

In 2008, potrivit informatiilor furnizate de Administratia Strazilor, s-au realizat circa 60 de km de pista pentru biciclete. Realizarea acestora a costat 5 milioane de lei, echivalentul a circa 1 milion de euro. Firma care le-a construit se numeste Marcatin, iar cea care le-a proiectat Global Service. Aceste piste nu au fost semaforizate.

In 2010, potrivit raspunsului dat de Administratia Strazilor la solicitarea HotNews.ro, s-au realizat 68 de km de piste pentru biciclete. Amenajarea acestor piste a costat 50 de milioane de lei – circa 10 milioane de euro, si au fost realizate de firmele DUMAVA si UTI Trafic. Daca facem un calcul, pentru un km de vopsit trotuarul s-au platit 125.000 de euro. In acest pret intra si montarea semafoarelor pentru biciclete, in anumite locuri. Pentru atribuirea contractului Administratia Strazilor sustine ca a facut licitatie.

Si pistele de biciclete din acest pachet au avut un proiectant: firma Search Corporation.

In medie, pentru 1 km de pista pentru bicicleta municipalitatea a platit 150.000 de euro. Ce inseamna pista de bicicleta pentru Administratia Strazilor: un metru de trotuar vopsit cu vopsea grunjoasa verde si galbena, stantata din loc in loc cu cate o bicicleta alba.

Cine plateste pentru prejudiciul cauzat? Nimeni. Potrivit unui raspuns trimis de Administratia Strazilor la solicitarea HotNews.ro, nimeni, deoarece pistele au iesit din garantie. Institutia intentioneaza in acest moment sa construiasca alte piste pentru biciclete, acestea urmand sa fie amplasate pe carosabil.

Afacerea Romprest

Incepand din noiembrie 2012, Primaria Capitalei a atribuit prin incredintare directa, in fiecare an, toate contractele pentru salubrizarea si deszapezirea sectorului 5.

Pe 13 noiembrie 2012, Primaria Capitalei a atribuit acestei companii un contract de aproape 10 milioane de euro pentru salubritare si deszapezire in sectorului 5. Contractul a a fost atribuit prin negociere directa, iar atunci municipalitatea a spus ca a incheiat contractul asa deoarece a avut un timp foarte scurt la dispozitie si nu putea lasa sectorul in mizerie si sub zapada.

Pe 2 iulie 2014 municipalitatea a acordat prin aceeasi procedura un nou contract de peste 2,4 milioane de euro, aceleiasi companii pentru aceleasi servicii.

Pe 19 decembrie 2014, un nou contract incredintat Romprest, iar potrivit documentului, salubrizarea stradala costa lunar peste 760.000 de euro vara, iar pe timp de iarna aproape 2,5 milioane de euro. Din nou s-a motivat printr-o „situatie de urgenta extrema survenita in urma unor evenimente care nu puteau fi prevazute”, de parca nu s-ar fi stiut ca vine iarna si sectorul 5 nu are contract de deszapezire. Cu toate acestea, Primaria sustine in anuntul de atribuire ca „pretul cel mai scazut” a fost criteriul de selectie.

Firmele de avocatura

In timpul celor doua mandate ale primarului Sorin Oprescu, Primaria Capitalei a incheiat mai multe contracte cu firme celebre de avocatura pentru reprezentarea in instanta. Aceste contracte insa nu se regasesc pe site-ul de licitatii publice, atribuirea lor fiind facuta in mod netransparent. Potrivit unui raport al Curtii de Conturi, Primaria Capitalei a platit, in 2013, casei de avocatura „Leaua si Asociatii”, un milion lei „desi suma nu era definita prin contract si nici nu a fost demonstrat succesul”. Acesta este doar unul dintre exemple. HotNews.ro a cerut inca de acum 3 ani Primariei Capitalei sa ofere informatii despre contractele pe care le are cu firmele de avocatura si sumele platite, insa nici pana astazi nu am primit un raspuns.

De curand, municipalitatea a anuntat pe site-ul de licitatii publice ca vrea sa incheie un acord-cadru pe o perioada de patru ani pentru prestarea serviciilor juridice, contract a carui valoare maima ar urma sa fie 7,4 milioane lei. Reprezentantii institutiei au motivat tot timpul externalizarea acestor servicii prin faptul ca Primaria Capitalei are prea putini juristi angajati in comparatie cu numarul de procese.

Controverse la Sala Polivalenta

Primaria Capitalei a lansat la inceputul lui 2014 licitatia pentru proiectarea si construirea Salii Polivalente din complexul Lia Manoliu, valoarea lucrarilor fiind estimata la circa 290 milioane de lei plus TVA (65 milioane de euro). Potrivit caietului de sarcini, sala ar urma sa aiba minim 12.000 de locuri si o parcare de circa 10.000 mp.

La sfarsitu lui 2014, municipalitatea a fost bligata de Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor (CNSC) sa reanalizeze ofertele depuse la licitatia pentru construirea Salii Polivalente din Bucuresti. Comisia de licitatie din cadrul municipalitatii a declarat castigatoare oferta depusa de consortiul Astaldi SPA – Euro Construct Trading 98 in valoare de circa 65 milioane euro – pentru circa 40.000 mp de sala. Initial a fost declarat castigator consortiul Strabag – Aecom Ingenieria – Comnord care a prezentat o oferta de 55 milioane euro pentru o suprafata de 37.941 mpm, dar a fost descalificat. Tot scandalul a pornit de la cuvantul „circa”.

La inceputul anului 2014, Primaria Capitalei a introdus in caietul de sarcini pentru licitatie suprafete orientative pentru Sala polivalenta, respectiv 40.000 mp. Consortiul condus de Astaldi a pastrat si in oferta de licitatie cuvantul circa atat pentru valori, cat si pentru pretul constructie. Consortiul condus de Strabag a venit cu valori clare atat in ceea ce priveste suprafata, cat si pretul.

Dupa o serie de controverse birocratice legate de termenii din caietul de sarcini, Strabag – care avea o oferta mai mica ca pret cu 10 milioane de euro decat Astaldi – a fost descalificat si a castigat Astaldi. Printre motivele invocate se numara faptul ca Strabag a redus suprafata salii, a majorat procentul de ocupare a terenului prin marirea parterului si nu a respectat cerintele de functionalitate. Strabag spune ca cifrele din caietul de sarcini erau orientative, afirmatiile referitor la functionalitate sunt subiective, iar oferta in ansamblul ei respecta cerintele din caietul de sarcini.

Deocamdata nu a fost publicat pe site-ul de licitatii publice castigatorul licitatiei.

Cum a crescut pretul la apa

In 13 ani, de cand serviciul de apa si canal din Bucuresti a fost concesionat de Primaria Bucuresti firmei Apa Nova, tariful la apa a crescut de aproape 17 ori. Doar in ultimii 3 ani pretul la aceste servicii aproape s-a dublat. Din 2010 pana in prezent, in timpul mandatului lui Sorin Oprescu, pretul platit de bucuresteni pentru apa s-a dublat. Desi bucurestenii platesc mai mult pentru aceste serviciu, exista semne de intrebare legate de modul in care Apa Nova si-a indeplinit obligatiile asumate prin contractul de concesiune. Citeste aici mai mult.

Ceasuri de aur si chiscuri la pret de garsoniera

In 2011, Primaria Capitalei prin Administratia Lacuri Parcuri si Agrement (ALPAB) a cumparat 16 chioscuri in valoare de circa 37.000 de euro fiecare, acestea fiind amplasate in parcurile Cismigiu, Herastrau, Tineretului, Carol, Izvor si Unirii. Chioscurile au o suprafata de 4 metri patrati, un aspect istoric, iar reprezentantii municipalitatii declarau la vremea respectiva ca le-au achizitionat pentru ca activitatea de comert din parcuri sa se desfasoare civilizat.

Cele 16 chioscuri cu aspect istoric au fost cumparate in 2011 de la firma Continental, contra sumei de 128.355 lei/bucata, fara TVA, echivalentul a 37.000 de euro.

Controversat este si modul in care sunt folosite aceste chioscuri.

„In luna aprilie 2012 s-a incheiat contractul de asociere in participatiune nr.2186/03.04.2012 intre ALPAB si SC Integrate Lobby Solutions SRL. Obiectul contractului este exploatarea celor 16 chioscuri metalice, denumite istorice, in vederea desfasurarii de activitati comerciale si necomerciale, pe o suprafata de 9 mp (4 mp constructie chiosc si 5 mp spatiu depozitare marfuri), SC Integrate Lobby Solutions SRL avand dreptul de folosinta exclusiva asupra chioscurilor”, se arata intr-un raspuns trimis in 2014 de Primaria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.

Pentru exploatarea celor 16 chioscuri, municipalitatea primeste, conform contractului, 50% din profitul firmei care le foloseste. „In baza acestui contract ALPAB primeste anual 50% din profit, respectiv suma de 880 euro/lunar cu titlul de avans beneficii din asociere, la sfarsitul anului urmand a se face regularizarea”, au mai explicat reprezentantii municipalitatii. Atfel, in 2013, ALPAB a primit pentru cele 16 chioscuri circa 10.000 de euro, potrivit informatiilor furnizate de municipalitate. Asta inseamna circa 650 de euro pe luna pentru toate cele 16 chioscuri si circa 50 de euro/chiosc.

Potrivit datelor de la Ministerul de Finante, societatea SC Integrate Lobby Solutions SRL a avut in 2013 profit zero si o pierdere de 83.000 lei.

Un alt contract controversat al Primariei prin ALPAB este cel privind achizitionarea in 2010 a 10 ceasuri placate cu aur, ceasuri ce le puteti vedea in centru orasului.

Acestea au fost achizitionate de la firma Solutii Urbane SRL pentru suma de 2,97 milioane lei. In 2011, intr-un raport al Curtii de Conturi, se arata ca ALPAB ar fi platit, printr-un proces verbal de custodie fictiv, 2,97 milioane lei pentru achizitia si punerea in functiune a celor 10 ceasuri stradale, care nu erau receptionate si nu erau puse in opera la data platii.

Sume uriase pentru proiectare

In 2012, municipalitatea a lansat licitatia pentru revizuirea Planului Urbanistic General, iar in 2013 castigator au fost desemnat de un consortiu condus de Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” si din care mai fac parte mai fac parte: Arnaiz Consultores (Spania), Intergraf, Sinergetics Corporation, AECOM Romania, Compania de Consultanta si Asistenta Tehnica. Valoarea de proiectare se ridica la 4,2 milioane de lei.

La sfarsitul anului 2010, Primaria Bucuresti a semnat, cu un consortiu de firme, ASUB, un contract de circa 6 milioane de euro pentru realizarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbana. ASUB este format din 14 companii: 9 birouri de arhitectura si urbanism – Re-Act Now Studio, DSBA, Space Syntax, Soare&Yokina arhitecti asociati, IGLOO Architecture, Studio Basar, Astil, Macarie O￢looney Architects, Republic of Architects si 5 companii de specialitate: Synergetics Corporation (finantari), DC Communication (comunicare/consultare), Polarh Design (studii istorice/restaurari), KVB Economic (mediu) si KXL (trafic).

Tot in 2010, Primaria Capitalei a semnat un contract de circa 3 milioane de euro cu firmele 12 milioane de lei – circa 3 milioane de euro cu 5 birouri de proiectare – Proiect Bucuresti, Ecoterra, Metroul SA, Western Outdoor si Alpha Studio – pentru realizarea priectului autostrazii suspendate care nu s-a reealizat nici pana azi.

• Cei mai multi bani s-au dus pe marile proiectele de infrastructura

Pasajul subteran Piata Sudului

Contractul pentru realizarea Pasajului subteran de la Piata Sudului a fost atribuit pe data de 08.05.2014 asocieri ASTALDI SPA ￢ EUROCONSTRUCT TRADING 98 S.R.L. ￢ RCV GLOBAL GROUP S.R.L, lider ASTALDI SPA., valoarea acestuia fiind de 88.073.947 lei (fara TVA). Atribuirea s-a facut prin licitatie deschisa, la licitatie participand 2 firme, din care doar 1 oferta admisa.

Pasaj Mihai Bravu

Pasajul Mihai Bravu a fost inaugurat in octombrie 2014, dupa o investitie de circa 180 milioane lei. Lucrarile de contruire au inceput in 2010 si trebuiau finalizate in vara anului 2012, insa contractul cu primul constructor – Romstrade – a fost reziliat fiindca firma a intrat in insolventa, iar municipalitatea a facut o noua licitatie pentru finalizarea lucrarii. La final pasajul a fost cu 30 milioane lei mai scump.

Primul contract pentru realizarea pasajului a fost atribuit pe data de 02.12.2010 firmei SC ROMSTRADE SRL, valoarea acestuia fiind de 96.864.871 lei (fara TVA). Atribuirea s-a facut prin licitatie deschisa, la licitatie participand 3 firme, din care nu este specificat numarul ofertelor admise.

Al doilea contract pentru realizarea pasajului, dupa ce Romstrade a dat intrat in insolventa, a fost atribuit pe data de 21.08.2013 asocierii ASTALDI SPA ￢ ASTALROM SA, valoarea acestuia fiind de 125.640.982 lei (fara TVA). Atribuirea s-a facut prin Licitatie restransa accelerata, la licitatie participand 3 firme, din care doar o oferta admisa.

Pasajul de la Piata Presei

Contractul pentru aceasta lucrare a fost atribuit pe data de 05.08.2011 asocierii SC APOLODOR DEMOLARI SRL-SC EUROVIA CONSTRUCT INTERNATIONAL -SC TEHCON & EDILITARE SI INFRASTRUCTURA SRL – SC CONSITRANS SRL, SC APOLODOR DEMOLARI SRL lider, valoarea acestuia fiind de 60.422.927 lei (fara TVA). Atribuirea s-a facut prin Licitatie deschisa, la licitatie participand 5 firme, dar nu este specificat numarul ofertelor admise.

Modernizarea Soselelor Iancului Pantelimon

Contractul pentru aceasta lucrare a fost atribuit pe data de 04.08.2011 asocierii S.C. TEHNOLOGICA RADION S.R.L. – S.C. TIAB S.A. – S.C. VIA PROIECT S.R.L.- lider S.C. TEHNOLOGICA RADION S.R.L., valoarea acestuia fiind de 247.830.519 lei (fara TVA). Atribuirea s-a facut prin Licitatie deschisa, la licitatie participand 8 firme, dar nu este specificat numarul ofertelor admise.

Strapungerea D-na Ghica bd. Chisinau

Lucrarile la strapungerea Doamna Gica Chisinau au inceput in 2006, pana in 2008 realizandu-se circa 55 la suta din lucrare, potrivit municipalitatii. Din vara anului 2008 santierul a ramas abandonat din cauza unor neintelegeri intre Primaria Capitalei si constructorul care executa lucrarea – compania Lena Construcoes. Primarul Sorin Oprescu a declarat in mai multe randuri ca lucrarile au fost oprite datorita exproprierilor dar si din cauza evaluarii incorecte a devizului initial care ar fi fost cu 250% mai mare decat s-a prevazut initial.

Dupa doi ani de negocieri cu constructorul, municipalitatea a decis rezilierea contractului, in octombrie 2010 fiind trimisa notificarea. Pentru lucrarile realizate pana in momentul respectiv s-au platit circa 30 milioane lei. In toamna anului 2011 s-a desemnat constructorul care a continuat lucrarea. Astfel contractul a fost atribuit pe data de 28.10.2011 firmelor Asociere SCT BUCURESTI SA – TECNIC Consulting Engineering Romania SRL, valoarea acestuia fiind de 37.525.114 lei (fara TVA). Atribuirea s-a facut prin Licitatie restransa accelerata, la licitatie participand doar o firma.

Canalizare de 12 milioane de euro pe Buzesti prin incredintare directa

Pe 4 decembrie 2012, Primaria Capitalei a acordat prin incredintare directa un contract de aproape 12 milioane de euro pentru realizarea retelei de canalizare pe strapungerea Buzesti-Berzei-Uranus. Primaria a explicat in anuntul de atribuire ca a ales aceasta procedura de achizitie pentru ca aceste servici puteau fi oferite ” numai de un anumit ofertant, din motive tehnice”. Cu toate acestea, sustine Primaria, criteriul de atribuire ar fi fost pretul cel mai scazut. Contractul a fost castigat de Tehnologica Radion (lider de asociere) – SCT Bucuresti – Euroconstruct Trading ’98 & Via Proiect. Mentionam ca Euroconstruct a realizat largirea strazilor Buzesti-Berzei, iar necesitatea de a schimba canalizarea a aparut in timpul proiectului, dupa ce s-a decopertat asfaltul.

Tehnologica Radion este compania unui „rege al asfaltului”, Theodor Berna, arestat pentru evaziune fiscala.

Circuit turistic Floreasca -Tei

In data de 16.12.2014 a fost semnat contractul pentru executia lucrarilor intre Municipiul Bucuresti si Asocierea SC CONSTRUCTII ERBASU SA & SC GARDEN CENTER GRUP SRL & SC ECO HORTICULTURA SRL & VEGA 93 SRL & SC AEDILLIA CONSTRUCT 90 SRL, desemnata prin licitatie. Valoarea contractului este de 61.328.313,90 lei, din care cheltuieli diverse si neprevazute in valoare de 4.087.027,83 lei, la care se adauga TVA de 14.718.795,34 lei. Contractul a fost atribuit prin licitatie deschisa, iar criteriul de selectie ar fi fost pretul cel mai scazut. Au fost 7 oferte depuse si doar una declarata admisibila.

Reabilitarea centrului istoric

Lucrarile de reabilitare a Centrului Istoric din Bucuresti au inceput in aprilie 2007, in baza unui contract de executie cu firma Sedesa, iar pana in luna septembrie 2012 s-au realizat lucrarile pe 2 strazi, Lipscani si Smardan, si a inceput descarcarea arheologica pe celelalte. In iunie 2008, Sorin Oprescu a devenit primarul Capitalei. In octombrie, firma Sedesa a sistat lucrarile pe motiv ca Primaria Capitalei nu a mai platit. La vremea respectiva, reprezentantii firmei Sedesa declarau ca au executat lucrari de 10,5 mil. Euro, iar Primaria a achitat doar 8,4 milioane. In replica, primarul Sorin Oprescu a declarat ca va rezilia contractul cu aceasta companie deoarece este pagubos pentru municipalitate si nu s-a respectat termenul de finalizare al lucrarilor.

Dupa rezilierea contractului municipalitatea a impartit cele 14 strazi in doua pachete – strazi incepute si neterminate si strazi cu lucrarile neincepute. Ultimul pachet a fost impartit in 3 loturi. Potrivit site-ului public de licitatii, contractele de atribuire a lucrarilor au fost semnate la inceputul anului 2011.

Pachetul 1: str. Lipscani, Zarafi, Smardan, Filliti si Tonitza;

Castigator licitatie: asocierea Apolodor Grup Construct si Engineering Design;

Valoare contract: circa 4 milioane de lei/1 milion de euro fara TVA;

Pachetul 2:

Lot 1: str. Postei si Stavropoleos;

Castigator licitatie: asocierea Apolodor Grup Construct si Engineering Design;

Valoare contract: circa 2,3 milioane lei/500.000 de euro fara TVA;

Lot 2: str. Covaci, Gabroveni, Selari, Soarelui si Pasaj Francez;

Castigator licitatie: asocierea Apolodor Grup Construct si Engineering Design;

Valoare contract: circa 4,5 milioane lei/1 milion de euro fara TVA;

Lot 3: Caldarari, Sepcari si Piata Sf. Anton;

Castigator licitatie: asocierea Apolodor Grup Construct si Engineering Design;

Valoare contract: circa 3,5 milioane lei/750.000 de euro fara TVA;

Pentru achizitionarea mobilierului stradal s-a facut o noua licitatie in iulie 2011: Castigator: Gradinariu Import-Export;

Valoare contract: circa 4,5 milioane de lei/1 milion de euro fara TVA.

7,5 milioane de euro pentru Arena Nationala

Pe 30 iun 2014, Primaria Capitalei a atribuit un contract – acord cadru – de peste 7,5 milioane de euro pentru servicii de exploatare, intretinere curenta si administrare pentru Arena Nationala. Contractul a fost atribuit prin licitatie catre UTI Grup, singura care s-a prezentat la licitatie. Compania este detinuta de omul de afaceri Tiberiu Urdareanu.