ANALIZA Decalaje regionale în context european: se apropie România de euro?

Tot mai multe argumente sunt introduse, fie congruent, fie interșanjabil, în balanța criterială a adoptării monedei comune. Uneori, pozițiile preconcepute răzbat din multitudinea și circumferința contra-argumentelor invocate. Criteriile de convergență nominală au fost suplimentate continuu, uneori tocmai în vâltoarea dezbaterii științifice, deși proiectul euro transcede cadrul (calculat) științific, indiferent de gradul de sofisticare cantitativistă.

Așadar, dincolo de criteriile de convergență nominală (criteriile de la Maastricht), matricea criterială este și poate fi diversificată ad infinitum: convergență reală inter-țări și convergență internă (regională), convergență structurală – cu propriile ei derivate sectoriale, sincronizarea ciclurilor economice, competitivitate, cultură și instituții, iar geografia începe și ea să își facă loc, pe cât de insistent, pe atât de anacronic.

Nu mi-am propus să dezvolt, aici și acum, vreo analiză cuprinzătoare. Unele dintre argumentele invocate beneficiază deja de atenția necesară, în ciuda anumitor inadecvări în raport cu criteriile științifice. Altele ar merita, cu adevărat, să stârnească preocuparea onestă a cercetătorului, însă fără ca prizonieratul cifrelor să altereze miza construcției vizionare.

Textul de față este dedicat decalajelor de dezvoltare inter-regionale, prezentate adesea drept veritabile obstacole în calea extinderii zonei euro către sud-estul UE. În acest sens, am considerat că este importantă imaginea în dinamică a decalajelor dintre regiunile țărilor UE, chiar dacă rezultatul, oricare ar fi fost el, nu poate fi unul decisiv sau edificator pentru parcursul instituțional raportat la zona euro.

În acest sens, am evidențiat decalajele interne de dezvoltare, cele inter-regionale, și am ilustrat dinamica acestor decalaje în ultimul deceniu și jumătate, ceea ce încorporează, de fapt, și întreaga istorie a monedei comune.

Abordarea empirică a fost axată pe două evaluări, cu caracter de indicator:

În primul rând, este vorba de “situația la zi” în privința decalajelor economice dintre regiunile statelor membre. Decalajele inter-regionale au fost evidențiate prin intermediul PIB real/locuitor la paritatea puterii de cumpărare (PPC), prin raportul dintre regiunea cea mai puțin dezvoltată și regiunea cea mai dezvoltată. Cu cât acest coeficient este mai redus, cu atât este mai mare decalajul de dezvoltare între regiunile naționale, și invers.

În al doilea rând, este important modul în care aceste decalaje inter-regionale au evoluat în timp. Privite în dinamică de-a lungul intervalului de analiză, decalajele inter-regionale evidențiază fie convergență internă (reducerea decalajelor dintre regiuni), fie divergență internă (accentuarea acestor decalaje).

Din dorința de ilustrare grafică, cele două evaluări au fost combinate în cadrul aceleiași diagrame. Pe orizontală este evidențiată situația convergenței interne la sfârșitul intervalului de analiză, în timp ce pe verticală am reprezentat dinamica acestei convergențe inter-regionale de-a lungul intervalului de analiză. Din punct de vedere metodologic, 6 state membre ale UE nu au fost analizate în absența datelor conforme clasificării NUTS2, anume Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Luxemburg și Malta; totodată, în cazul Croației, decalajele regionale sunt practic inexixtente.

Am reprezentat convergența inter-regională separat pentru zona euro, respectiv pentru țările non-euro, ceea ce poate fi sugestiv pentru tiparul dezvoltării regionale.

După cum se poate observa, în cazul țărilor aflate în zona euro, decalajele dintre regiuni sunt în general reduse, majoritatea țărilor având, la sfârșitul intervalului, un coeficient de inegalitate de peste 50%. În ceea ce privește dinamica, aceasta reflectă atât convergență, cât și divergență în planul decalajelor inter-regionale.

În ceea ce privește situația țărilor non-euro, aceasta reflectă, în general, decalaje consistente în planul dezvoltării inter-regionale. Toate cele 7 țări din afara zonei euro se caracterizează prin divergență inter-regională, ceea ce contrastează destul de mult cu situația specifică zonei euro.

Cele mai interesante observații ar fi următoarele:

– dintre statele membre aflate în zona euro, doar Germania, Spania, Austria, Portugalia și Finlanda au înregistrat, în perioada 2000-2015, convergență economică între regiuni;

– cea mai mare convergenţă internă aparține Austriei, acolo unde indicatorul privind decalajul inter-regional s-a îmbunătăţit cu 11 puncte procentuale, de la 47% în anul 2000, la 58% în anul 2015;

– cea mai mare divergenţă economică inter-regională s-a înregistrat în Irlanda și în Grecia, acolo unde, de-a lungul intervalului de analiză, decalajele regionale au regresat cu 9, respectiv 7 puncte procentuale, adică de la 60% la 51% în Irlanda, respectiv de la 58% la 51% în Grecia;

– în România, regiunea cea mai dezvoltată (București-Ilfov) a crescut de circa 2,5 ori, acesta fiind cel mai mare ritm de creștere dintre toate cele 249 regiuni ale UE. În schimb, regiunea cea mai slab dezvoltată (Nord-Est) a crescut de doar 1,7 ori, ceea ce explică divergența internă la nivelul României;

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

ANALIZA Decalaje regionale în context european: se apropie România de euro?

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”