ANALIZĂ Incredibilul caz al unui bloc cu 50 de apartamente, construit fără autorizație, și haosul urbanistic din București

Un bloc cu trei etaje și mansardă, construit pe strada Iordache Năstase din sectorul 5 al Capitalei, a ars weekendul trecut, după ce focul s-a extins de la o construcție vecină, lăsând fără adăpost circa 150 de oameni. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu morți, fiind doar 5 răniți ușor, însă a scos la iveală faptul că imobilul a fost ridicat fără autorizație de construire – potrivit reprezentanților Primăriei Sector 5 – și nu avea nici autorizație de securitate la incendiu. Presa a relatat că proprietarul ar avea legături cu clanul Cămătarilor.

Blocul a fost ridicat în perioada 2012-2013, în timpul mandatului primarului Marian Vanghelie, pe o stradă unde sunt case cu un singur etaj, și a fost vândut în baza unor ante-contracte, prețul fiind între 20.000 și 40.000 de euro pe garsonieră/apartament. Oamenii spun că au cumpărat locuințele deoarece erau aproape la jumătate față de prețul pieței și cu rate direct la dezvoltator.

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a spus sâmbătă la Digi că totul s-ar fi putut transforma într-o tragedie din cauză că mansarda era din lemn, blocul avea o singură scară pe mijloc, iar pompierii nu au avut spațiu de manevră.

Proprietarul nu era la prima abatere. Potrivit reprezentanților Primăriei Sector 5, acesta a mai construit alte două clădiri fără autorizație și a fost amendat de instituție. Amenda este una modică, față de banii câștigați din vânzarea apartamentelor.

„A fost amendat în luna mai a anului 2017 și în luna iunie 2018 pentru că a construit alte două blocuri, două pe strada Teiuș fără autorizație și pe strada Florescu, o mansardă fără autorizație. A fost amendat pentru ambele situații cu o sumă totală de 25.000 de lei „, a declarat pentru Mediafax Cristina Popa, purtătorul de cuvânt al Primăriei Sector 5 București.

Niciuna dintre cele două sanțiuni aplicate de primărie nu a fost achitată de către dezvoltatorul imobiliar, acesta având posibilitatea potrivit legii să ”intre în legalitate”.

„Nu s-a conformat, pentru una are termen pe 25 octombrie, pentru cele de pe Teiuș unde a construit fără autorizație, până atunci poate să intre în legalitate, iar pentru mansarda fără autorizație s-a prescris termenul și nu a făcut niciun demers legal fapt pentru care colegii mei de la Juridic îl vor acționa în instanță”, a mai declarat Cristina Popa.

Cum poți construi în Capitala României, în anul 2018, trei blocuri fără autorizație și să apuci să le și vinzi?

Din păcate acesta nu este un caz unic, fiind zeci de povești de acest fel, care reflectă un sistem profund corupt, instituții neputincioase și legi permisive care, împreună, au dus la dezvoltarea haotică a Bucureștiului în ultimii 30 de ani.

Cine sunt vinovații pentru dezastrul urbanistic din Capitală

• 1. Lipsa de planificare: Bucureștiul nu are un Plan Urbanistic General

Actualul Plan Urbanistic General, un regulament care stabilește practic ce se construiește pe fiecare teren din oraș, a fost aprobat în anul 2000 și a expirat în 2010. Până la acea dată Primăria Capitalei trebuia să facă un nou PUG care să reflecte situația de la vremea respectivă și care să ducă la o dezvoltare urbană coerentă și durabilă. Au trecut aproape 8 ani, însă acest document nu a fost încă elaborat și aprobat, deși atât fostul primar Sorin Oprescu cât și actualul primar, Gabriela Firea, au promis că vor rezolva problema. Ca să nu blocheze piața imobiliară, fiindcă în absența PUG-ului nu se pot elibera autorizații de construire, legea a fost modificată de mai multe ori și termenul de valabilitate al vechiului PUG a tot fost prelungit. Ce impact are această situație asupra dezvoltării orașului?

• 2. Urbanismul derogatoriu și lejeritatea cu care primăriile aprobă proiecte mari, fără a impune mai multe reguli

În absența unui nou Plan Urbanistic General, dar și fiindcă legea permite, marile proiecte care s-au construit în București în ultimii ani s-au făcut prin derogări de la regulamentul de construire aprobat în anul 2000. Majoritatea au vizat strict interesul dezvoltatorului imobiliar – construcții cât mai inalte și cu procent cât mai mare de ocupare a terenului – în detrimentul vecinilor sau caracterului unei zone istorice, dar și a celor care vor locui/munci acolo. Astfel au apărut celebrele blocuri între case, sau la câțiva metri de alt bloc. În plus, s-au demolat clădiri vechi, din zonele protejate și s-au construit blocuri care nu respectă regimul de înălțime al zonei și caracterul zonei.

Tot din lipsa noului PUG care să stabilească reguli clare, dar și a unor standarde scăzute la nivelul Primăriei Capitalei, chiar și o bună parte din cartierele rezidențiale noi, realizate la marginea orașului sau în fostele zone industriale, în loc să aducă un plus valoare, s-au transformat într-un adevărat coșmar pentru locatari. Nu au drumuri dimensionate corect, nu sunt conectate la rețeaua de canalizare, nu au trotuare, spații verzi, școli, grădinițe, adică să ofere un confort minim celor care locuiesc acolo.

Unul dintre cele mai cunoscute cazuri este Cartierul Greenfield, unde, în momentul în care a obținut aprobare pentru construirea cartierului, dezvoltatorul s-a angajat ca va face încă o intrare în cartier, din Șoseaua de Centură, față de accesul din Aleea Teișani. Acest lucru nu s-a mai întâmplat, acesta folosind un drum forestier din pădurea Băneasa drept cale de acces. Când instanța a decis ca drumul forestier să fie închis circulației mașinilor, deoarece nu aceasta este menirea sa, în cartier a ieșit o adevărată revoltă. Citește aici toată povestea.

Un alt exemplu despre cum s-a construit în ultimii 20 de ani în Capitală sunt blocurile edificate în zona de Sud a orașului, la granița cu Popești-Leordeni. Aici lipsesc trotuarele sau sunt ocupate de mașini fiindcă s-au făcut locuri insuficiente de parcare, nu există spații verzi. Disperați, mai mulți proprietari din zonă doresc să pună bani mână de la mână și să cumpere teren pentru a amenaja un părculeț. https://stirileprotv.ro/stiri/social/copiii-din-popesti-leordeni-nu-au-locuri-de-joaca-parintii-strang-bani-sa-ridice-un-parc.html

Un alt exemplu negativ este dezvoltarea urbanistică din zona de nord a orașului – în spatele Șoselei Nordului și în spatele Căii Floreasca. Aici s-au edificat mai multe blocuri, procentul de ocupare a terenului este foarte mare, trotuarele sunt foarte înguste și de cele mai multe ori ocupate de mașini din cauza locurilor insuficiente de parcare la construcțiile noi.

Chiar și pe străzile de pâmânt, unde nu există rețea de canalizare, au apărut câteva ansambluri rezidențiale noi.

• 3. Primăriile țin partea dezvoltatorilor imobiliari: construcții ridicate fără acte și autorizații emise ilegal – anulate în instanță

Unul dintre cartierele cele mai afectate de haosul urbanistic din București este Floreasca, unde mai multe blocuri noi au fost construite pe spațiile verzi dintre blocurile vechi, la câțiva metri de ferestrele oamenilor. O parte dintre proprietari au mers în instanță, au cerut anularea autorizațiilor de construire și au avut câștig de cauză.

De exemplu, un grup de cetățeni a obținut anularea în instanță a autorizației de construire pentru blocul de pe strada Ghiță Pădureanu nr. 4, care se ridica pe un spațiu verde dintre blocuri, la numai câțiva metri de ferestrele lor. Autorizația a fost emisă de Primăria sectorului 2, condusă de Neculai Onțanu, iar decizia instanței este definitivă. Blocul este înălțat deja până la etajul trei din patru, pentru cât era emisă autorizația de construire. Acum oamenii se judecă pentru demolarea clădirii ridicate ilegal.

Un alt exemplu în care vecinii au învins este cazul de pe Aleea Luncșoara, tot din sectorul 2.

După 3 ani de procese, Curtea de Apel București a anulat definitiv autorizația de construire pentru blocul de zece etaje ridicat pe Aleea Luncșoara din sectorul 2, pe un părculeț cu locuri de joacă, retrocedat și demolat pentru a face loc construcției. În plus, instanța a decis desființarea pe cheltuiala proprietarilor a construcțiilor edificate în baza actelor administrative anulate. Procesul a fost inițiat de Prefectura București după ce cetățenii din zonă au protestat și au cerut anularea autorizației și oprirea lucrărilor.

Cazuri similare mai există și în sectorul 5. Curtea de Apel București a decis pe 8 aprilie 2017 anularea autorizației de construire eliberate de Primăria Sectorului 5, în 2012, pentru ridicarea unui bloc cu două etaje și mansardă pe un spațiu verde de pe Șoseaua Giurgiului 164 din București. În plus, instanța a decis și demolarea blocului, ridicat între timp de proprietar, decizia instanței fiind definitivă. Cei care au inițiat procesul au fost cetățenii care locuiesc în blocul vechi, lângă care s-a edificat noua construcție, la câțiva metri de ferestrele lor. În proces a intervenit și Asociația Ecocivica.

Din păcate, în aceste cazuri și în multe altele, Primăriile au ținut partea dezvoltatorilor imobiliari, s-au judecat cu cetățenii care reclamau încălcarea legii.

În 2013, instanța a decis demolarea blocului de zece etaje construit ilegal pe str. Aurel Vlaicu nr. 120-122. Primăria Sectorului 2 a emis în aprilie 2008 autorizație de construire pentru un imobil de 6 etaje, dar proprietarii – Busuioc Andrei Horia și Cucu Victor – au construit un bloc de zece etaje, cu o amprentă la sol mult mai mare. Procesul a fost intentat de Asociația ProDoMo. Primăria sectorului 2 trebuia să demoleze clădirea, însă până acum nu s-a întâmplat nimic.

Deși există mai multe hotărâri definitive de demolare a unor construcții ridicate ilegal, până în prezent nu a fost demolată niciuna.

• 4. Instituțiile de control nu își fac treaba. Primăriile se verifică singure

Instituțiile de control din București pe partea de urbanism și autorizații de construire sunt: Primăriile prin Poliția Locală și Serviciul de Inspecție (ei emit și autorizațiile de construire și pot verifica dacă un constructor respectă autorizația de construire), Prefectura (care verifică legalitatea planurilor urbanistice aprobate) și Inspectoratul de Stat în Construcții care poate dispune și sistarea lucrărilor dacă se constată ceva ilegal. Sunt zeci de cazuri, printre care cele enumerate mai sus, în care vecinii sau ONG-uri au sesizat Primăriile, Inspectoratul de Stat în Construcții, Poliția și Parchetul că anumite autorizații de construire au fost emise ilegal sau că se construiește ilegal, însă lucrările nu au fost oprite sau autorizațiile retrase. Cetățenii au fost nevoiți să meargă în instanță să se judece cu dezvoltatorul imobiliar și cu primăria pentru sistarea lucrărilor și anularea autorizației. Deși au avut câștig de cauză, între timp construcția ilegală a fost ridicată, iar oamenii se judecă pentru demolarea ei.

• 5. Un domeniu prea puțin investigat de procurori

Deși se zvonește că ar fi vorba de sume considerabile date mită pentru aprobarea unor proiecte imobiliare controversate sau abuzive, puține sunt spețele investigate de procurori.

Unul intre cele mai celebre cazuri este arestarea preventivă a lui Solomon Wigler, consilierul personal al primarului Sorin Oprescu, în 2015, în dosarul în care este acuzat că ar fi luat mită 204.000 de euro pentru intervenţii în aprobarea unor Planuri Urbanistice Zonale necesare construirii a trei supermarketuri, acesta fiind prins în flagrant în timp ce primea 25.000 de euro. În 2016, acesta a fost condamnat de Curtea de Apel București la un an şi patru luni de închisoare în acest dosar.