Analiza politica. Pozitionarea liberala a USR – perspective electorale

Parlamentarii din platforma “USR Liberal” mi-au cerut să analizez perspectivele electorale ale poziționării Uniunii ca partid liberal. Cu acordul lor, analiza e făcută publică.

1. Puncte de pornire

La ultimele alegeri parlamentare Uniunea Salvați România a primit 625 respectiv 629 de mii de voturi (Camera Deputaților / Senat).

Prioritățile Uniunii pentru viitor sunt menținerea și extinderea electoratului său.

Liberal, în acest document, înseamnă:

o viziune economică de dreapta, axată pe libertate economică

și

o perspectivă socială liberală, adică toleranță și respect pentru minorități indiferent de felul lor.

În alte cuvinte, axa principală o reprezintă protejarea libertății individuale în fața statului și în fața presiunilor sociale ce caută reducerea respectivei libertăți.

2. Electoratul USR – un electorat liberal

Pentru a înțelege datele care circulă în spațiul public cu privire la electoratul USR, este necesară o clarificare:

Un sondaj, precum cel efectuat de Kantar Media în luna septembrie a anului 2016, măsoară intenții de vot.

Un exit poll măsoară cine a votat de fapt, adică structura electoratului propriu-zis al unui partid.

Între un sondaj și un exit poll pot apărea diferențe majore datorită trecerii timpului și, mai concret, atacurilor adversarilor, demobilizării susținătorilor de un fel sau altul, mesajelor inspirate sau mai puțin inspirate, etc. De asemenea, marja de eroare a unui sondaj este prin definiție de 3-4 ori mai mare decât marja de eroare a unui exit poll.

De exemplu, între sondajul Kantar Media și realitatea măsurată prin exit poll-uri au apărut diferențe semnificative în ceea ce privește structura electoratului USR. Câteva dintre ele:

• intenția de vot în rândul persoanelor cu vârsta între 18 și 29 de ani a crescut semnificativ (scor USR 6,2% în sondaj, 14,7% la vot)

• intenția de vot în rândul persoanelor cu vârsta peste 60 de ani a scăzut (scor USR 8,5% în sondaj, 5,2% la vot)

• susținerea pentru USR în rândul votanților cu educație primară s-a redus drastic, la o zecime din valoarea estimată inițial (scor USR 15,8% în sondaj, 1,3%-1,8% la vot în funcție de exit poll-ul utilizat).

Printre altele, acest lucru înseamnă și că afirmația „48% din electoratul USR ar vota în favoarea inițiativei Coaliției pentru Familie”, afirmație care face referire la o informație din sondajul Kantar, nu are drept subiect electoratul propriu-zis, măsurat prin vot al USR, ci electoratul care ar fi votat partidul în septembrie și în rândul căruia, până în ziua votului, au avut loc modificări importante, câteva fiind menționate mai sus.

Atunci, cine a votat USR și deci cine reprezintă electoratul partidului?

USR este un partid votat în principal de tineri și de adulții aflați la mijlocul carierei profesionale. Este vorba de persoane cu o educație peste medie, aflați în mare parte în metropolele cu o dezvoltare economică rapidă.

De ce „tineriși adulții aflați la mijlocul carierei profesionale?” USR a înregistrat cel mai mare scor dintre toate categoriile de vârstă în segmentul 25-34 ani (17,9%). Scoruri apropiate au fost înregistrate în rândul categoriilor 18-24 ani (13,9%) și 35-44 ani (13,2%). În afara acestor categorii, scorul USR scade odată cu vârsta:

7,8% în rândul votanților cu vârsta între 45 și 54 de ani

5,3% în rândul votanților cu vârsta între 55 și 64 de ani

3,3% în rândul votanților cu vârsta de 65 de ani și mai mult

De ce „ persoane cu o educație peste medie”? Performanța USR este extrem de inegală în ceea ce privește nivelul de educație al votanților, USR fiind în mare parte dependent de publicul educat și extrem de educat. Datele din exit poll-uri sunt sintetizate în tabelul următor:

Mod de lectură: “În rândul persoanelor cu studii superioare care s-au prezentat la vot la parlamentare, USR a obținut un scor de 22,7% conform Avangarde sau de 22,3% conform IRES.”

Privind aceleași date altfel: două treimi din votanții USR au studii superioare. Trebuie precizat că un exit poll ia în calcul doar studiile finalizate; un student care urmează o facultate la nivel de licență dar care nu a finalizat-o încă este încadrată/încadrat la categoria „studii medii”.

De ce „orașele mari ale României?” Cu cât o localitate este mai mare, cu atât scorul USR este mai înalt. În București Uniunea a primit peste 25% din voturi, în alte municipii – în medie – 11%, în orașele non-municipii 5,2%, în satele care sunt centre de comună 4,2% și în satele aparținătoare 2,7%.

3. Ce poate ținti USR – ce trebuie să țintească USR

Conform unui sondaj realizat de Pew Research Center, viziunea conform căreia România este o țară profund și unanim conservatoare este una eronată. Doar o cincime din români merg la biserică măcar o dată pe săptămână. În termeni de valori:

• 54% din români spun că guvernul nu trebuie să susțină răspândirea valorilor religioase
• 52% cred că liderii religioși ar trebui să aibă nicio influență asupra politicii sau că ar trebui să aibă una extrem de redusă
• 45% susțin că e mai bine ca societatea să fie compusă din oameni de naționalități, culturi și religii diferite.

De altfel, știm din realitatea concretă a politicii românești că apelul la valori tradițional-naționalist-identitar-conservatoare nu garantează succesul. În ultimii ani, cea mai explicită viziune de acest tip a fost enunțată de Victor Ponta în 2014 și l-a condus spre o înfrângere de dimensiuni majore.

Ce înseamnă în mod aplicat toate acestea? Conform ONU, aproximativ 3 milioane de români adulți se află în afara granițelor. Astfel, din cei 18,2 milioane de cetățeni aflați pe liste, în țară se află 15,2 milioane.

Utilizând cea mai mică valoare din cele 3 menționate mai sus, și anume 45%, acest lucru înseamnă că 45% din cei 15,2 milioane se opun existenței unei Românii omogene și înțeleg bogăția pe care o aduce unei națiuni varietatea etnică, religioasă, etc. 45% din 15,2 milioane persoane = 6,84 milioane persoane.

Însă nu toate aceste persoane ar opta pentru o viziune economică de dreapta. Presupunând că ei sunt împărțiți 50%-50% între o viziune economică de stânga și una de dreapta, bazinul aflat la dispoziția unei forțe politice liberale este de 1/2 din 6,84 milioane persoane = 3,42 milioane persoane, de aproape șase ori mai mult decât a obținut USR la alegerile parlamentare recent încheiate.

Pentru a înțelege cât de vast este acest electorat potențial, să precizăm că la ultimele alegeri parlamentare PSD a ocupat locul unu primind 3,22 milioane voturi pentru Senat și 3,20 milioane la Camera Deputaților.

Valoarea de 3,42 milioane persoane este de fapt o estimare prudentă, cu mari șanse de a nu cuprinde întregul bazin aflat la dispoziția unui partid liberal. Lucrurile stau astfel din două motive:

a) Demografia României este în continuă schimbare. În fiecare an 250 de mii de cetățeni români părăsesc această lume iar 180 de mii de tineri capătă drept de vot. După cum arată printre altele și sondajele ce măsoară opoziția față de inițiativa Coaliției pentru Familie, poziționarea față de teme liberale este extrem de dependentă de factorul „vârstă”: fiecare generație e mai tolerantă decât cea de dinaintea sa. Datorită modificărilor demografice constante și răspândirii valorilor post-industriale, în mod natural societatea românească devine, an de an și zi de zi, mai deschisă și mai tolerantă față de minoritățile de orice fel.

b) Nu au fost însumate voturile pe care le-ar primi din diaspora un partid liberal.

4. Competiția (sau mai degrabă lipsa de competiție) pe spațiul liberal

În ciuda apartenenței sale la Partidul Socialiștilor Europeni, PSD nu e interesat de protejarea drepturilor minorităților. Cu o excepție solitară, toți deputații partidului au votat în favoarea inițiativei Coaliției pentru Familie.

Partidul Național Liberal, după alegerea lui Ludovic Orban în funcția de președinte, este pe cale să își asume o identitate conservatoare. Un rol decisiv în acest sens îl joacă primarii din Ardeal, singurele repere electorale solide ale partidului. PNL a încheiat deja în timpul campaniei electorale un pact cu Coaliția pentru Familie, iar 86% din deputații PNL au votat în Parlament inițiativa Coaliției.

Într-o măsură cvasi-identică – 85% – parlamentarii ALDE și-au asumat susținerea Coaliției. (În plan comunicațional, “libertatea individuală” este înțeleasă de către liderii partidului în sensul protejării clasei politice de lupta anti-corupție). PMP s-a plasat chiar și mai la dreapta în planul valorilor sociale, 93% dintre deputații formațiunii politice votând pentru referendumul dorit de Coaliție.

Cum UDMR își asumă exclusiv electoratul de etnie maghiară iar singurele discuții consistente privind apariția unui nou partid au de-a face în acest moment cu platforma Demos, adică o stângă economică și socială, spațiul liberal este abandonat de către întreaga scenă politică, după cum arată imaginea următoare:

Dacă nu poți vedea imaginea de mai sus, lucrurile stau așa:

Stânga economică și valori conservatoare: PSD (evitând însă măsurile economice care ar afecta nivelul de trai al liderilor partidului)

Stânga economică și valori non-conservatoare: Partidul Demos, când și dacă acesta se va lansa

Dreapta economică și valori conservatoare: PNL și, într-o bună măsură, PMP și ALDE

Dreapta economică și valori non-conservatoare: Spațiu liber

5. Concluzii

Nicușor Dan declara la congresul din mai că Uniunea trebuie să devină, până în 2020, unul din primele două partide din România. În acest context, non-poziționarea pe subiecte-cheie, relevante pentru societate și pentru mass-media formală și informală, nu este o opțiune reală. O formațiune de nișă poate ignora orice subiect care nu are tangență cu interesele și viața nișei; un partid de prim rang are o viziune clară pentru România și nu poate ignora dezbaterile publice, în același mod în care nu poate ignora sistemul de sănătate sau educația pre-universitară. Iar dezbaterile publice privind valorile care trebuie implementate sau respinse sunt, prin definiție, dezbaterile fundamentale ale unei națiuni.

Cu excepția unei pelicule de susținători fideli, USR riscă prin non-poziționare să fie prea conservator pentru jumătatea liberală a României și prea liberal pentru jumătatea conservatoare a României care, de altfel, are la dispoziție o ofertă electorală extrem de vastă.

USR își extrage în acest moment susținerea în principal din zonele geografice, mediile de rezidență și grupurile socio-demografice în care revoluția post-industrială a pătruns în cea mai mare măsură. Două dintre valorile pe care această revoluție le propagă, peste tot pe glob, sunt antreprenoriatul – economic sau civic – precum și respingerea fobiilor, discriminărilor și spaimelor secolelor trecute. Vorbim în consecință de un electorat liberal pe care USR trebuie să îl păstreze.

Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro