AREI, despre impactul blocajului urbanistic, consecințele economice și sociale, dar și efectele noului Cod al urbanismului

Institutul Național de Statistică (INS) a raportat pentru primele 9 luni ale anului 2023 cca. 34.500 de autorizații de construcții, emise la nivel național, în scădere cu 23,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Dintre acestea, 10.692 de autorizații de construire au fost acordate în mediul urban (-25,2%), în vreme ce alte 23.808 în mediul rural (-22,7%).

O tendință asemănătoare este vizibilă și în cazul suprafeței totale autorizate. De exemplu, în septembrie a.c., în mediul urban au fost autorizați 677.900 de metri pătrați utili, în scădere cu 31,28% față de luna august și cu 62,4% comparativ cu septembrie 2022, ceea ce în ansamblu a condus la o scădere cu 26,3% la nivelul primelor nouă luni ale anului, la 4,66 milioane de metri pătrați utili.

Cumulat, în septembrie a.c., la nivel național, au fost acordate autorizații pentru 1,13 milioane de metri pătrați utili, în scădere cu 14,3% comparativ cu august și cu 44,7% față de septembrie 2022. În total, dezvoltatorii imobiliari au obținut autorizații pentru suprafețe de 8,74 milioane de metri pătrați utili în primele nouă luni ale anului 2023, în scădere cu 25% față de aceeși perioadă a anului precedent.

Totodată, potrivit datelor publicate de ANCPI, în primele 10 luni ale anului 2023 au avut loc 125.165 de tranzacții, în scădere cu 13,7% comparativ cu perioada similară a anului trecut.

La fel ca până acum, București înregistrează o scădere mai mare decât media națională, întrucât numărul de tranzacții a scăzut cu 20%. Scăderi mai apropiate de media națională s-au înregistrat în județe mari precum Timiș (-15,6%), Iași (-14,4%) sau Constanța (-13,2%). Între timp, județul Cluj a raportat o scădere cu 10% mai mică decât media națională, iar dintre județele mari, cel mai bine la acest capitol stă Brașov: scăderea pe primele 10 luni ale anului a fost de 5%.

Impactul blocajului urbanistic în Capitală

Blocarea autorizațiilor de construire în București a afectat atâtagenții economici, cât și bugetul. Mai exact, ponderea municipiului București în formarea PIB la nivel național a scăzut, în 2022, la 29,8%, același procent din 2010, comparativ cu 37% înregistrat în 2019. Avansul investițiilor realizate anul trecut, în Capitală, de companiile active în sectoarele analizate de Asociația Investitorilor de Real Estate din România (AREI) a reprezentat doar 8% din baza de active, mult sub media de 21% înregistrată de companiile din cele mai mari 10 județe din sectoarele analizate. Cât despre veniturile companiilor din construcții și tranzacții imobiliare active în București, acestea au încetinit la un alt minimum istoric, de doar 5%, pe parcursul anului trecut, aproximativ un sfert față de dinamica din cele mai mari 10 județe din aceleași sectoare, a căror medie este de 18%. Scăderea veniturilor impactează, evident, toată industria de pe orizontală, afectând locurile de muncă, reducând încasările bugetare și crescând cheltuielile sociale.

Aceste efecte vor continua să fie resimțite și în perioada următoare, punctează reprezentanții AREI. “Impactul va continua să fie unul multidimensional. Un cadru de lucru din ce în ce mai incert, lipsit de stabilitate și de previzibilitate, îi va afecta, în primul rând, pe cei care riscă să-și piardă locurile de muncă. Bugetul va avea și el de suferit din cauza scăderii încasărilor și a creșterii cheltuielilor sociale. Investitorii ar putea ezita să avanseze cu proiectele lor din cauza preocupărilor legate de potențiale pierderi financiare, deși au respectat legea, ceea ce are o influență negativă asupra mediului de afaceri”, punctează Dennis Selinas, președintele Asociației Investitorilor de Real Estate din România (AREI).

Despre efectele Codului Urbanismului

De altfel, un cadru legislativ clar și stabil ar asigura un grad mai mare de previzibilitate pentru investitorii în real estate. Investitorii imobiliari au un rol esențial deoarece generează locuri de muncă pentru diriginți de șantier, proiectanți, muncitori, cei care fac mobilierul, cei care realizează obiectele sanitare și contribuie, astfel, la veniturile statului prin plata taxelor la fiecare pas din cadrul procesului de edificare a constucțiilor.

Plecând de la obiectivele declarate în noul Cod al urbanismului (CATUC) și având în vedere beneficiile pe care acest proiect de lege (aflat în dezbatere, la ora actuală) le aduce, cel puțin la nivel teoretic, orice proces de sistematizare, actualizare și codificare legislativă, putem afirma că acest Cod va fi util prin efectele sociale, economice și juridice pe care le va produce, fiind fără doar și poate, din punct de vedere al calității reglementărilor, un act normativ superior legislației existente.

“Beneficiarii acestui Cod al urbanismului sunt, în primul rând, autorităţile publice locale şi centrale, precum şi cetăţenii, interesele acestora urmând a fi protejate de unele dintre obiectivele urmărite în procesul de elaborare a noului Cod, precum: dezvoltarea echilibrată şi sustenabilă a teritoriului național, calitatea mediului construit şi asigurarea dreptului la un mediu sănătos, echilibrul între interesul general şi cel individual”, conchide Doron Klein, membru în Consiliul Director AREI, Deputy CEO AFI Europe, CEO AFI Europe România & Republica Cehă.

Articol susținut de AREI