Atractor, dar si creier propriu (de Daniel Daianu)

In aceste randuri starui asupra unei teme care se desprinde din dezbaterea publica si unele analize privind constructia politicii economice autohtone. Ma refer la “teza atractorului”, a necesitatii de a avea repere si un set de constrangeri externe care sa ordoneze politica publica (economica) autohtona. Ceea ce numesc “teza atractorului” are un temei chiar in teoria economiei deschise. Aceasta spune ca economii mici, deschise, sunt puternic influentate de ce se intampla in spatiile mari.

Romania ar avea nevoie de un alt obiectiv strategic pentru anii ce vin. Si asa pare a fi devenit adoptarea euro noul atractor

Proximitatea geografica favorizeaza schimburi economice (comerciale si financiare) in crestere modificandu-se inclusiv paternuri de productie si consum. Apropierea geografica si dimensiunea fac ca economii mici sa lege evolutia monedelor lor de cea a unei economii dominante. In Europa, inainte de introducerea euro, guldenul si schillingul, de exemplu, se tineau foarte strans de marca germana. Atractorii opereaza in economia globala, ca vrem sau nu. Dar teza la care ma refer are o alta origine. Pe de o parte, porneste de la constatarea ca, frecvent, reforme in Romania au fost facute sub impulsuri (presiuni) externe. Pe de alta parte, ca asa cum accederea in UE si NATO a ordonat eforturi si a mobilizat resurse, Romania ar avea nevoie de un alt obiectiv strategic pentru anii ce vin. Si asa pare a fi devenit adoptarea euro noul atractor.

Sa mentionam ca adoptarea euro este o obligatie asumata de Romania prin tratatul de aderare. Si are si sens sa se intample daca economia noastra va fi pregatita pentru un asemenea pas si zona euro va fi in stare buna de functionare (fiindca acest aspect este nu mai putin important pentru aderare decat primul). In plus, in UE se introduce o reforma a guvernantei economice care va impune noi standarde in formualrea politicilor bugetare si nu numai la Bucuresti. Dar repetarea cu obstinatie a tezei atractorului ridica unele probleme. Una este cea semnalata si de Radu Craciun (ZF, 19 oct) si anume, la noi nu exista o discutie serioasa privind procesul de adoptare a monedei unice pornind de la lectiile crizei financiare si economice, ale crizei zonei euro in sine.

Multi repeta conditiile de la Maastricht precum un catehism

Multi repeta conditiile de la Maastricht precum un catehism. O problema care, din punctul meu de vedere, este mai suparatoare priveste servitutea intelectuala, explicita si implicita, ce deriva din accentuarea necesitatii unui atractor. In istoria moderna, tarile care au reusit sa surmonteze decalaje de dezvoltare majore, sunt cele care au avut forte motrice interne puternice. Aici am in vedere si capacitate intelectuala, adica creier propriu. Ma gandesc deci la “stapanirea intelectuala” a programelor de stabilizare, de dezvoltare economica/modernizare. Institutiile financiare internationale ne-au ajutat in momente grele, dar au si gresit. Am in vedere aici sectorul energetic, prezenta capitalului autohton in sectorul bancar, liberalizarea financiara, politici industriale, momentul 1998-1999 legat de onorarea unor obligatiuni externe, subestimarea rolului institutiilor etc.

Tot astfel, exista reguli in UE care nu avantajeaza o economie emergenta. Ma gandesc la deschiderea prematura a contului de capital (care a accentuat euroizarea economiei), masuri de uniformizare in materie de legislatie fiscala si ajutor de stat, problema politicilor industriale etc. Interesant este ca organismele internationale, in sfaturile pe care le dau, subliniaza importanta strategica a formarii de capacitate institutionala autohtona de a construi politici publice.

Un risc al imbratisarii neconditionate, simpliste, a tezei atractorului este de a nu mai gandi in termeni de costuri si beneficii, de alegeri care pot fi multiple, de compromisuri (trade-offs) mai mult sau mai putin bune, etc. Si mai este ceva care creeaza disconfort: a tot repeta ca avem nevoie de atractor sugereaza neputinta intelectuala si institutionala de nestramutat. Germani, danezi, suedezi nu putem deveni peste noapte (daca ne referim la cultura muncii duse la la bun sfarsit, ordine interna si civilitate, contractul intre stat si cetatean, etc). Dar sunt lucruri care depind de noi. Exista optiuni de politica economica care nu sunt predeterminate. Semestrul economic, ca nou instrument al guvernantei economice europene, nu va lamuri el structura cheltuielilor publice, colectarea veniturilor bugetului public al Romaniei.Nici nu va dicta prioritati in investitii publice. Tot astfel cum curatenia in adiministratia publica trebuie sa fie facuta de noi, in primul rand.

Tinta de aderare la zona euro a fost mentinuta pentru 2015. A ajutat acest calendar absorbtia fondurilor europene?

Ca sa fim malitiosi, am putea spune ca tinta apropiata chiar mentine apetitul populatiei pentru tranzactii denominate in euro ca si practicile bancilor de a nu ajuta BNR in promovarea creditului in lei. In fine, nu iti poti propune sa intri intr-o uniune monetara care are mari probleme de design, structurale, fara o minima precautie. Oricat ai crede in proiectul european este firesc sa doresti o rezolvare a problemelor de constructie ale zonei euro, ceea ce reclama o logica a discursului despre posibila adoptare a monedei comune.

Intr-un sens profund merita sa meditam si la aspectul urmator: rigoarea in politica bugetara, obsesia competitivitatii, sunt necesare numai pentru o tara care vrea sa adere la zona euro?

Cand pietele financiare sunt atat de volatile si neprietenoase, orice guvern responsabil va pune in aplicare o politica bugetara cat mai prudenta. Cineva ar putea replica: Da, dar daca un guvern nu este responsabil? Ajungem astfel intr-un cerc vicios al fatalitatii. Fiindca asumam ca “atractorul” este singura sansa pentru a disciplina politica economica in Romania. Si, ceea ce este nu mai putin agreabil, parca se vrea a pune politica (policy) pe un pilot automat, ceea ce comporta riscuri. Conceptuale, deoarece lenea intelectuala este invitata; si practic, fiindca se pot adopta masuri nepotrivite si intrucat “pilotul” este cu numeroase imperfectiuni. Lectia mare a acestei crize este ca trebuie sa fim cu ochii deschisi, sa fim pragmatici, sa gandim cu creierul nostru, sa ne maturizam. Atractorul are un rol, mai ales ca Romania face parte din UE, dar nu este suficient.

Textul a fost remis spre publicare si Ziarului Financiar

Atractor, dar si creier propriu (de Daniel Daianu)

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”