AUDIO Vasile Ghetau: Am rezerve cu privire la structura pe sexe si grupe a populatiei rezidente. Unica solutie pentru Statistica-infiintarea Registrului romanilor cu rezidenta in strainatate, dupa modelul spaniol sau italian

„Publicarea acestor date (legate de populatia Romaniei- n.red) ridica cateva probleme foarte delicate pentru INS si pentru cunoastere in general. Am rezerve cu privire la structura pe sexe si grupe de varste a populatiei rezidente. Sigur, pentru datele in profil teritorial, rezervele sunt si mai mari. Incoerentele se vor accentua in timp si ca solutie unica infiintarea Registrului romanilor cu rezidenta in strainatate. El va costa mult, va fi greu de aplicat, dar e necesar. Exista si un context favorabil insa: in programul presedintelui Johannis exista printre temele majore si starea demografica. Exista asadar o mare deschidere care merita exploatata, a spus joi Vasile Ghetau, Directorul Centrului de Cercetari Demografice al Academiei Romane. Populatia rezidenta a Romaniei a inregistrat o scadere cu peste 12,5%, in perioada 1992 – 2014, ajungand la 19,947 milioane de cetateni la 1 ianuarie, potrivit afirmatiilor sefului Statisticii romanesti, Tudorel Andrei, la dezbaterea cu tema „Statisticile de populatie conform cerintelor europene si necesitatilor nationale”.

Astfel de registre, mai spune Ghetau, exista in doua tari care s-au confruntat cu o masiva emigratie si apoi cu o masiva imigratie- Spania si Italia. Registrul spaniol poate fi consutat pe pagina de internet a Statisticii spaniole, ofera foarte multe detalii inclusiv de ordin legislativ.

Asculta mai jos interventia de joi a lui Vasile Ghetau, Directorul Centrului de Cercetari Demografice al Academiei Romane:

Descarca fisierul audio in format MP3

„Vom avea o populatie masurata dupa domiciliu si una rezidenta; vom putea face comparatii, observa diferente sau asemanari si s-ar putea sa gasim niste incoerente. Vom merge pe urmele acestor incoerente pentru a gasi explicatii. Aceste explicatii probabil ca tin de componentele care intra in modul de calcul al populatiei rezidente.Vom vedea ca in timp, e nevoie de a avea date mai fiabile despre populatia rezidente.

Potrivit datelor INS,judetele cu cea mai semnificativa reducere, adica mai mare de 20%, sunt Hunedoara (25,6%), Teleorman (24,1%), Caras – Severin (23,2%), Tulcea (23,2%), Mehedinti (22,1%), Braila (20,4%) si Neamt (20,1%).

In ceea ce priveste Capitala, la recensamantul populatiei si locuintelor din 1992, se consemnau circa 2,068 milioane de persoane, iar la 1 ianuarie 2014 erau 1,865 milioane de persoane, scaderea fiind de 9,8%.

Populatia rezidenta a Romaniei la 1 ianuarie 2014 era formata din 19,947 milioane de cetateni, in scadere cu 72.763 persoane (0,36%), comparativ cu 1 ianuarie 2013, iar fata de 1 ianuarie 2012 reducerea a fost de 148.685 persoane (0,74%). Factorii care au dus la aceasta situatie sunt sporul natural negativ si migratia internationala.

Populatia dupa domiciliu a inregistrat, la 1 iulie 2014, o scadere de 844.130 persoane (3,65%), fata de 1 ianuarie 1992, cand erau circa 23,144 milioane de persoane.

Conform datelor INS, in 2013, la emigrari, au fost inregistrate 153.646 persoane, iar la imigrari 161.755 persoane, soldul migratoriu fiind negativ, de 8.109 persoane. Tarile preferate de romani pentru emigrare sunt Italia si Marea Britanie, a precizat Tudorel Andrei.

Potrivit INS, populatia rezidenta, la o data determinata, reprezinta totalitatea persoanelor cu cetatenie romana, straini si fara cetatenie, care au resedinta obisnuita pe teritoriul Romaniei, pentru o perioada de cel putin 12 luni. Populatia dupa domiciliu reprezinta numarul persoanelor, cu cetatenie romana si domiciliul pe teritoriul Romaniei, delimitat dupa criterii administrativ-teritoriale

Daca ipotezele de lucru ale Statisticii se vor dovedi reale, populatia Romaniei ar putea scadea la 17,1 milioane persoane pana in anul 2040, urmand ca in 2060 sa ajunga la 14,27 milioane persoane, a declarat vineri presedintele INS, Tudorel Andrei, la o dezbatere cu ocazia „Zilei Mondiale a Populatiei”. Andrei a prezentat in paralel proiectiile Statisticii, ale Eurostat si ale ONU cu privire la populatia tarii pana in 2080. In acel an, potrivit calculelor ONU, in Romania vor trai circ 13,9 milioane de romani, cu o structura de varsta mult imbatranita. Cauzele acestui declin demografic sunt doua, inopinia sefului Statisticii: migratia externa si sporul natural negativ. La 1 ianuarie 2014, populatia rezidenta a Romaniei era de 19,942 milioane persoane, scazand pentru prima oara dupa 1968 sub 20 de milioane de persoane.

• Citeste si Populatia Romaniei a coborat sub 20 milioane de locuitori. Cauza principala: sporul natural negativ

Aceasta imbatranire a populatiei reprezinta un pericol major pentru fondul de pensii, pentru ca sunt tot mai putini tineri care muncesc pentru a sustine tot mai multi pensionari. Raportul se dezechilibreaza ingrijorator, noteaza si Agerpres.

Estimarile Eurostat arata ca populatia Romaniei ar putea sa scada la 17,44 milioane persoane in 2060 (cu 12,9%) si la 16,34 milioane persoane in anul 2080 (cu 18,4%), in timp ce proiectiile Diviziei pentru populatie a ONU arata ca populatia Romaniei ar putea ajunge la 16,43 milioane persoane in 2060 si la 13,96 milioane persoane in 2080.

La 1 ianuarie 2014, populatia rezidenta a Romaniei se cifra la 19,942 milioane persoane, scazand pentru prima oara dupa 1968 sub 20 de milioane de persoane.

• Vezi aici o cercetare amanuntita a Statisticii pe aceeasi tema

In perioada 2002-2014, populatia rezidenta a Romaniei a scazut cu aproape 1,7 milioane persoane (8%), cele mai semnificative scaderi fiind inregistrate in anii 2007 (cu 1,47%) si 2008 (cu 1,65%), in timp ce dupa anul 2010 se inregistreaza o relativa stabilizare, a afirmat presedintele INS.

El a aratat ca, pana in 2009, scaderea populatiei a fost determinata in principal de migratia externa, in timp ce dupa 2010 cauza dominanta a fost sporul negativ al populatiei (diferenta intre nasteri si decese – n.r.).

Potrivit INS, cauzele reducerii populatiei Romaniei au fost reducerea ratei natalitatii in ultimii 25 de ani, de la 16 la mia de femei in 1989 la 8,9 in 2013, cresterea varstei medii a mamei la prima nastere, de la 23,7 ani in 2000 la 26,2 ani in 2012, scaderea ratei de fertilitate, de la 66,3 nascuti-vii la mia de femei la varsta fertila (15-49 ani) in 1989 la 37,5 in 2012, dar si migratia externa.