Autostrada Bucuresti – Moldova bate pasul pe loc. Zeci de termene amanate succesiv in licitatia pentru proiectare. "Principala problema nu sunt contestatiile, ci tergiversarile si deciziile gresite ale Companiei de Drumuri" – Pro Infrastructura

Licitatiile pentru realizarea Studiului de Fezabilitate si Proiectelor Tehnice pe circa 330 de km de autostrada pe ruta Ploiesti-Buzau-Focsani-Bacau-Pascani bat pasul pe loc si au inregistrat zeci de amanari in decurs de 15 luni de cand au fost lansate – un numar record de termene amanate. Dincolo de zecile de termene amanate, au existat si o serie de contestatii ale firmelor confirmate in justitie, iar deciziile Companiei de Drumuri au intarziat si mai mult proiectul. „Principala problema nu sunt contestatiile. Acestea sunt doar EFECTE. CAUZELE reale sunt pregatirea deficitara a documentatiei de licitatie, a caietelor de sarcini, a studiilor de fezabilitate, dar si tergiversarile si deciziile gresite ale echipelor din CNAIR care se ocupa de licitatii”, sustine Asociatia Pro Infrastructura.

In noiembrie 2016, cu o intarziere de aproape doi ani de cand ar fi trebuit lansat initial, Compania de Autostrazi scotea la licitatie realizarea Studiilor de Fezabilitate si a Proiectelor Tehnice pe patru tronsoane din Autostrada A7: Ploiesti-Buzau, Buzau-Focsani, Focsani-Bacau si Bacau-Pascani. In total circa 330 de km de drum de mare viteza (n.r. licitatia nu prevede daca va fi drum expres sau autostrada, acest lucru ar urma sa fie stabilit tocmai la intocmirea SF-ului).

Dupa aproape 15 luni, licitatiile inca nu sunt finalizate si nu sunt desemnati castigatorii, asta desi termenele fazele de depunere si evaluare a ofertelor au fost amanate succesiv de 15, 17 , 18 sau chiar 15 ori, dupa cum atrage atentia Asociatia Pro Infrastructura.

„Daca i-am intreba pe cei din CNAIR si Ministerul Transporturilor Romania care este motivul acestor intarzieri, cu siguranta ar da vina pe contestatii. Insa, la o privire mai atenta, lucrurile stau diferit. Intr-adevar, cele 4 licitatii au fost contestate in repetate randuri, insa instantele de judecata au dat dreptate de cele mai multe ori proiectantilor, obligand CNAIR sa ia masuri de corectare a documentatiilor sau de re-calificare si re-evaluare a ofertelor!”, sustine API.

ONG-ul care monitorizeaza marile proiecte de infrastructura da ca un exemplu concludent contestatia celor de la Search Corporation pe segmentul Fosani-Bacau, unde CNAIR a descalificat initial oferta acestui proiectant. „Search s-a adresat Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC), care le-a dat castig de cauza, obligand CNAIR sa le re-califice oferta. In mod inexplicabil, CNAIR a decis sa conteste la randul ei decizia CNSC la Curtea de Apel Bucuresti (CAB), amanand astfel cu aproximativ o luna de zile procedura de licitatie. In mod previzibil, CAB a confirmat decizia CNSC!”, arata API.

O situatie similara a fost si pe tronsonul Ploiesti – Buzau, unde contestatia Consitrans a fost confirmata, iar CNAIR trebuie sa reevalueze oferta proiectantului.

„Asadar, principala problema nu sunt contestatiile. Acestea sunt doar EFECTE. CAUZELE reale sunt pregatirea deficitara a documentatiei de licitatie, a caietelor de sarcini, a studiilor de fezabilitate, dar si tergiversarile si deciziile gresite ale echipelor din CNAIR care se ocupa de licitatii. Iar dovada este procentul foarte mare al situatiilor in care instantele de judecata dau dreptate companiilor care contesta in TOATE fazele (depunere oferte, evaluare, desemnarea castigatorului)”, atrage atentia Asociatia Pro Infrastructura.

„Cerem CNAIR sa isi profesionalizeze departamentul de achizitii publice pentru a pregati si a derula eficient licitatiile pentru contractele de elaborare studii de fezabilitate, proiecte tehnice si executie lucrari. Astfel, numarul contestatiilor va scadea semnificativ si licitatiile vor fi duse la bun sfarsit intr-un timp mult mai scurt”, mai scrie ONG-ul.

TABEL – Stadiul licitatiilor pentru SF + Proiectare pentru A7 Buzau – Focsani – Bacau – Pascani:

–

Drumul de mare viteza spre Moldova, un proiect intarziat nepermis de mult!

Despre proiectul drumului de mare viteza pe ruta Buzau – Foscani – Bacau – Pascani se discuta serios inca de prin 2014, odata cu finalizarea Master Planului General de Transport. Cu toate acestea, in ciuda promisiunilor si anunturilor repetate cum ca proiectul va fi lansat in licitatie – in prima etapa cu realizarea SF-ului si a proiectului tehnic – acest lucru nu s-a intamplat decat abia in 2016.

Intarzierea cu care Compania de Drumuri deruleaza proiectul este cu atat mai greu de inteles cu cat realizarea SF-urilor si proiectarea au un termen destul de mare, de 24 de luni, iar executia propriu-zisa a autostrazii sau drumului expres ar urma sa fie licitata ulterior si va insemna alti ani buni care se vor consuma pe licitatii, contestatii si lucrari.

Asta desi proiectul drumului de mare viteza spre Moldova e unul dintre principalele proiecte ale Romaniei pentru finantare in cadrul financiar european 2014 – 2020, program trecut deja de jumatatea planificarii.

Cele patru contracte licitate in noiembrie 2016 aveau o valoarea maxima estimata de 29 milioane de euro si o durata de implementare de 24 de luni de la semnarea contractului.

– in termen de 14 luni se va realiza Studiul de Fezabilitate Final

– in termen 6 luni, dupa finalizarea studiului de fezabilitate (20 luni de la incepere) se va realiza Proiectul Tehnic

– 4 luni pentru pregatirea documentatiei de atribuire a contractului de executie lucrari

In cadrul realizarii SF-ulului, contractantul va studia mai multe variante de traseu si va analiza ambele variante de drum de mare viteza – autotostrada sau drum expres. Ulterior va stabili care este cel mai potrivit din punctul de vedere al raportului cost/beneficiu.

Autostrada sau drumul expres ar urma sa aiba o lungime de aproape 330 km si va avea menirea sa preia traficul pe ruta Nord-Sud, acolo unde se inregistreaza cele mai mari valori a traficului din Moldova si care in prezent se desfasoara pe DN2, un drum national cu cate o banda pe sens si un acostament putin mai lat folosit adesea de catre soferi drept inca o banda de circulatie – unul din drumurile nationale cele mai periculoase dupa numarul de accidente.

Fluxurile de trafic rutier in Romania (la nivelul anului 2011) – Sursa: Master Planul General de Transport: