"Baietii destepti ai deseurilor", episodul III: Jocuri murdare de-a Master Planul

Colectarea selectiva, sortarea si reciclarea deseurilor sunt activitati marginale la Buzau. Primeaza, insa, interesele de business. Colectarea si depunerea gunoiului la groapa se fac in familie, de catre firme care apartin grupului RER, unde surse locale sustin ca deputatul PDL Cezar Preda ar avea inca influenta. Pentru a-si conserva privilegiile, oamenii sai fideli au blocat aprobarea unui proiect de management al deseurilor la nivel judetean.

Miscarile tectonice iscate la Buzau de interesele RER si complicitatea PDL mai au insa o miza. Contractul semnat de operatorul de salubritate cu municipalitatea expira in 2012. Directorul RER, Liviu Mocanu, un fel de Pulcinella modern, dar teribil de clasic in actiune, neobosit in a asigura fluxul financiar in buzunarele firmei, a cerut recent prelungirea intelegerii, motivand ca va cheltui 7 milioane de euro pe o statie de sortare. „Investitia necesita 12 ani pentru a fi amortizata”, a fost argumentul. Pe de alta parte, un proiect judetean de managementul deseurilor, facut cu bani europeni nerambursabili, a fost blocat luni bune, tot pentru a proteja interesele particulare de afaceri ale firmei RER.

De la fosti directori in Ministerul Mediului la actuali consilieri locali sau judeteni cu apetit pentru afaceri, de la comisari ai Garzii de Mediu la membri de prim plan ai vietii politice, de la mici sefi locali actionand parinteste pentru impartirea dreapta a banilor din salubritate la oficiali imbogatiti peste noapte, mai toata lumea implicata in onorarea promisiunilor asumate fata de Uniunea Europeana pe segmentul de management al deseurilor si-a facut propriile jocuri, urmand propriile reguli. Interesul public are un inteles special cand 99% din gunoaiele menajere pe care le colectezi ajung la groapa. Numai anul acesta tinta globala de reciclare a Romaniei este de 46%. Peste doi ani, va creste la 60%. Iar neindeplinirea ei poate aduce declansarea unei proceduri de infringement si amenzi de 200.000 de euro pe zi pentru fiecare flux de deseuri pe care am ratat tinta de colectare separata.

O ampla investigatie jurnalistica publicata de site-ul dela0.ro incearca sa desluseasca, in patru episoade, retelele financiare si interesele politice construite in spatele unor obligatii europene asumate de Romania. Practic, un intreg sistem – cuprinzand oficiali de la Bucuresti, autoritati locale, firme de consultanta, asistenta tehnica si executie sau companii de salubritate – ar fi trebuit sa asigure implementarea unui sistem de management al deseurilor. Infrastructura necesara s-a construit, in mare parte, mutand banii din buzunarul comunitar in diverse pusculite private. Tintele de colectare selectiva nu sunt insa respectate de nimeni. Iar incapacitatea de a reduce masiv cantitatile de deseuri depozitate la groapa se va rasfrange, cat mai curand, tot asupra cetatenilor.

• Primul episod, care a documentat situatia din Galati, aratand cum o lucrare de mediu de maxima importanta publica poate fi subminata, pe toate palierele, de combinatii private

• Al doilea episod ajunge la Bacau, unde sunt deconspirate alte cateva motive pentru care Romania a ajuns cel mai slab gestionar de fonduri europene

• Al treilea episod poposeste la Buzau, unde managementul deseurilor este o afacere de familie. Va intereseaza cum interesul public alimenteaza conturi private? Dar cum 54 de milioane de euro – fonduri nerambursabile – destinate managementului deseurilor in judet aproape au fost pierdute?

Raspunsul in episodul III – „In familie”