Bancher central: România se poate insera în producția europeană, în IT, auto, producerea de energie verde sau exploatarea de pământuri rare

Ultimii 25-30 de ani au fost martorii unei acumulări de capital românesc, astfel încât acesta nu mai reprezintă în acest moment factorul cel mai constrângător în creșterea Produsului Intern Brut, a spus marți economistul șef al Băncii Naționale, Valentin Lazea, la o conferință organizată de Curs de Guvernare. El sugerează trecerea capitalului autohton la un nou nivel de dezvoltare, pe trei direcții: creșterea valorii adăugate, diversificarea investițiilor și intrarea pe noi piețe.

Ne aflăm într-un moment istoric de redefinire a strategiilor economice la nivel mondial și european, crede bancherul central. „Raportul Draghi, apărut la începutul acestei luni, scoate în evidență faptul că răspunsul la fărâmițarea globalizării nu îl constituie retragerea fiecărui stat european în autarhie și naționalism economic și un efort comun de a crea lanțuri de valoare europene, precum și campioni europeni”, a mai arătat Lazea.

În opinia lui, firmele românești vor trebui să își negocieze nișele pe care dețin un avantaj competitiv din cadrul lanțurilor de producție continentale, iar România se poate insera în producția europeană, fie că vorbim de sectorul IT, de sectorul auto, de producerea de energie verde sau de exploatarea de pământuri rare.

„Negocierea nișelor românești din lanțurile de producție europene vor necesita atât implicarea factorului guvernamental, cât și a sectorului privat în acest demers strategic. Dați-mi voie să elaborez puțin asupra acestei idei. Toată lumea la noi zilele astea discută de raportul Draghi, dar problema este nu a-l discuta, ci a și face ceva în consonanță cu acest raport. Noi, în România, ar trebui să fim primii convinși că autarhia și ideea că putem produce tot ce ne trebuie nu este o soluție. Am trecut prin această idee în anii ’80- cei mai în vârstă dintre noi își aduc aminte de acest experiment eșuat!”, a mai adăugat Lazea.

Potrivit celor mai recente date ale BNR, fluxul net de investiții directe în străinătate (IDS) ale României a fost de 1,2 miliarde de euro în 2022, de aproximativ cinci ori mai mare față de anul 2021.

Soldul acestor investiții românești în străinătate a totalizat 4,424 miliarde euro, în creștere cu 58,4% comparativ cu anul 2021.

În ceea ce privește repartizarea pe țări de destinație ale investițiilor realizate de rezidenți, Țările de Jos ocupă prima poziție în clasament, cu o contribuție de 16,7 la sută la formarea soldului IDS (737 milioane euro). Următoarele poziții sunt ocupate de Cipru (15,8 la sută), Republica Moldova (8,9 la sută), Bulgaria (5,7 la sută), Italia (5,6 la sută), Spania (4,5 la sută) și Ungaria (3,5 la sută).